941 matches
-
lingură pastă de roșii 10 g pătrunjel verde 2-3 lingurițe de făină 1 lingură de ulei ½ pahar suc de roșii Foi de vită 10 g piper 10 g sare Ingrediente pentru 10 porții Se taie mărunt carnea de curcan, se toaca ceapă și se fierbe câteva minute, apoi se scurge și se pune peste carnea de curcan. Se adaugă orezul, pătrunjelul, pastă de roșii, sarea și condimentele după gust. Se împăturesc sărmăluțele în foi de vită și se așează într-o
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
măruntaiele de miel și se pun la fiert. După ce au fiert se lasă să se răcească, apoi se dau prin mașină de tocat. Se adaugă ouăle, miezul de pâine înmuiat în lapte și stors, smântână, sarea, piperul după gust. Se toaca ceapă, pătrunjelul, mărarul și se adaugă la compoziție. Se amestecă bine până se omogenizează, apoi se așează în tavă iar în mijloc se pun câteva ouă și se dă la cuptor la foc potrivit. După ce să scos din cuptor se
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
și se lasă de o parte până se pregătește ficatul. Ficatul se curăță, se spală, se pune la fiert în apă cu sare, iar când este gata se dă prin mașină de tocat împreună cu feliile de pâine. Ceapă curățata se toaca mărunt, se călește puțin în 4 linguri de unt încins, apoi se adaugă în compoziția de ficat. Gălbenușurile de ou se amestecă cu o lingură de unt, iar albușurile se bat spumă și se adaugă sare, piper după gust. Se
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
cât și deasupra. Se pun la fiert la foc potrivit, iar când aproape sunt gata se introduc la cuptor pentru a se gratina. Sărmăluțele se servesc cu unt și smântână deasupra. Carnea de oaie se taie în bucăți și se toaca, se adaugă usturoiul pisat cu sare, piperul, cimbrul și sarea se amestecă până la omogenizare. Matele care au fost spălate și ținute în apă rece se umplu cu această compoziție. Pentru umplerea matelor se folosește mașină de tocat cu pâlnia pentru
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
spală bine în multă apă rece, apoi se pun la fiert. După ce au fiert se scot urzicile din vas cu spumiera astfel încât toate impuritățile să rămână în apă din vas. Când sunt gata scurse se trec prin sita sau se toaca pe un suport de lemn. Separat, ceapă se taie mărunt, se călește, apoi se adaugă urzicile peste care se adaugă sosul de făină. Se consumă cu mămăliguța caldă la masa de pranz. Mod de preparare: Ingrediente pentru 10 porții: 500
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
fiert împreună cu osul de porc bine spălat în apă cu puțină sare. În timpul fierberii se ia spumă în permanență. În timp ce fierbe osul cu rădacinoasele se pregătesc perișoarele astfel:orezul se înmoaie într-o ceașcă cu apă caldă, ceapă se toaca mărunt, apoi se amestecă cu carnea tocata, se adăuga sare și piper după gust, apoi se formează perișoarele. Borșul se fierbe separat timp de câteva minute. După ce a fiert zarzavatul, osul se scoate, se adaugă borșul și pastă de tomate
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
porții: 9 Kg carne de porc 1 Kg slănina rezultată din fasonarea cărnii 150 g usturoi 20 g ardei iute 10 g piper 170 g sare 20 metri mate de porc Mod de preparare: . Carnea de porc și slănina se toaca cu satârul sau cu barda, pe un fund de lemn. Usturoiul se pisează în pion cu sare, se amestecă cu puțină apă și se bate cu o lingură de lemn până se desface usturoiul bine și devine o pastă. Ardeiul
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
2 ouă 50 g pătrunjel verde 50 g mărar 60 g făină 150 g ulei 1 g piper 10 g sare Carnea de porc și de vacă se spală, se taie în bucăți, se lasă să se scurgă, apoi se toaca prin mașina de tocat cu sita mică, împreună cu ceapă cu care a fost curățata, spălata, tăiată și călita în ulei. Tocătura se amestecă până la omogenizare cu oale, piperul, sarea, pătrunjelul și mărarul curățat, spălat și tăiat mărunt. Din aceasta tocătura
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
tei, I. Ghinoiu susține că ar fi un arbore sacru, "substitut al zeiței-mamă neolitice, protectoare a oamenilor și a animalelor", invocată în riturile de aducere a ploii și de alungare a pericolelor. Din lemn de tei se fac instrumente sacre: toaca din lemn ("care mângâie și cheamă credincioșii la biserică"), buciumul din coajă de tei ("cu care sunt alungați strigoii și moroii în noaptea de Sângiorz"), icoanele de lemn și biciul Mutului (zeul cabalin al Cetei călușarilor), copăița și leagănul. Se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
că a venit sfîrșitul. Acum nu ne-am fi speriat noi de sfîrșit dacă pe acesta nu l-am fi receptat ca pe ceva monstruos. Eram siguri că înainte de a veni sfîrșitul vom fi tare, tare schingiuiți de Ucigă-l Toaca și de aceea eram panicați. Cum Dumnezeu are grijă de toate, chiar în acele clipe vine la noi moșu' Vasile, un vecin de mai departe, de peste șapte case. Dragii moșului, haideți cu moșul, o să vă dau ceva. Doamne, cît de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
valoros. După ce am revenit din Cuba, eram foarte bucuros că ieșenii mă privesc cu multă simpatie. Chiar mi se umflase puțin orgoliul și mă așteptam ca peste tot să fiu respectat. Mai aveam o pîine în casă dar Ucigă-l Toaca mă împinge într-un magazin ca să mai cumpăr una. Mi-a furat pămîntul, țipă un cetățean aflat la rînd. Mă uit atent, caut în rafturile memoriei și îl găsesc în arhivă. Domnul Căpușă?! Da, eu sînt. Mi-ați furat pămîntul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
masă diseară? întreabă Vasilică. Chiar dacă îi admiram minunăția de nevastă, mă puteam uita în ochii săi fără să-i aplec, deoarece nu aveam gînduri ascunse și nici dorințe măgărești. Seara a fost reușită. Vasilică era un profesor care știa și toaca în cer, iar Katia povestea de satul său situat la vreo 60 km de Moscova. Și unul și celălalt te fascinau cu povești interesante, cu măiestria vorbei și cu blîndețea din controverse. Am avut și eu ocazia să spun cîteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
hectare pe un deal izolat dintre două sate, și-a făcut un bordei și s-a mutat acolo de tot. Cazacioc avea și facultate, lumea nu știa ce anume și cred că nici el, dar din acest motiv știa și toaca în cer. Mare parte din pămîntul său era pîrloagă, dar avea și o porțiune mărișoară cu livadă, pe care bătrînul spunea că obține produse ecologice. Singurul neam al lui Cazacioc era un nepot, domnul Cepoi, mare amator de moșteniri și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Sí, sí, do. Dos. Sí, do. Por favor, d-o-s. Sí...dos, reușește să spună cubanezul. Rafael, însă, vorbește clar și te poți înțelege ușor cu el. Nu este un om simplu, este o enciclopedie ambulantă și știe și toaca în cer. Pentru a mai cunoaște cîte ceva despre Cuba, îl invit odată să luăm cina împreună, la "una cena amistosa"*, cum spun spaniolii. Invitația este telefonică și Rafael vrea să afle ce anume restaurant am ales. Dar ce importanță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
s-a pus în funcție un senzor nemaiîntîlnit la om. Pentru că ce legătură poate fi între o uzină, care este mașina și creierul uman? Am mers prin Sahara fără aer condiționat la peste 40șC, dar aerul era uscat ca o toacă. Dacă aerul este umed, atunci poți să ajungi mai direct la Sfîntul Petru și mai repede decît ți-ai închipui. După această meditație adîncă, constat, nu peste mult timp, că aerul condiționat chiar nu merge. Mai constat că devin umed
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Și, n-au fost pedepsiți de Dumnezeu? Într-un timp erau o duzină de nave pirat, îmi răspunde briza. Atacau convoaiele în drum spre Europa. Aveau tunuri și arme și ieșeau departe, în larg. Golfulețul era impenetrabil, dar Ucigă-l Toaca și-a băgat coada între ei și s-au măcelărit reciproc. În partea dreaptă era Pedro Horroroso cu cele patru nave ale sale. În stînga Alfonso el Asesino cu două nave și șase tunuri. Fiecare a crezut că adoarme vigilența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care încadrează rupturile stâncilor, simte nulitatea ființei omenești în raport cu infintul și devine pelerin. Se simte aproape de Creatorul săi iar natura în jurul lui se întinde liniștită, plină de singurătate, întreruptă doar de z borul iute al păsărilor și ecoul toacei vreunei mănăstiri”<footnote „Meteora”, Ediție Ghe.Tzoras-Kalambaka, traducere în limba română de Olga Felea Arvantinou, p. 6 footnote> Cât aș fi dat să aud acel ecou în sălbăticia stâncilor!! N-a fost posibil, pentru că n-am prins momentul când toaca
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
toacei vreunei mănăstiri”<footnote „Meteora”, Ediție Ghe.Tzoras-Kalambaka, traducere în limba română de Olga Felea Arvantinou, p. 6 footnote> Cât aș fi dat să aud acel ecou în sălbăticia stâncilor!! N-a fost posibil, pentru că n-am prins momentul când toaca bate și foarte puțin am mers pe jos, parcurgând drumul cu autocarul. Această cetate mănăstirească este unică în lume, datorită peisajului pietros, impunător în care este construită. Arheologii autohtoni și străini susțin că acest complex de stânci de la Meteora provine
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
patru mese de altă parte. La o masă intră douăzeci de persoane; deci acolo puteau să mănânce cam 160 de călugări. Pe pereți erau pictați călugări cu ocupațiile lor: unul citea texte religioase, altul se ruga, altul medita, altul bătea toaca sau trăgea clopotul, ori sculpta în lemn, etc. Cu greu a ieșit Janeta din transpunerea ei în timpuri străvechi, ca să mergem la camera butoaielor. Acolo am văzut butoaie de diferite mărimi în care se păstra vinul. Aveau și un butoi
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
în care astăzi funcționează mănăstirea de călugărițe. Pare atât de aproape de cer, încât se consemnează în broșura turistică „Meteora”; „Aici comunicarea cu Dumnezeu este absolută, plină de rugăciuni, psalmi și miros de tămâie ce îmbălsămează toată această așezare monahală... Aici toaca, ciripitul păsărilor și vântul e șuieră printre uriașele blocuri de piatră ne poartă pe aripile lui departe de cele lumești, într-o lume cu mult mai spirituală plină de simțăminte profunde, de idealuri”<footnote „Meteora” - broșură turistică, p. 38- 39
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
manifestă 13. Descrierile sunt uneori atât de concrete la Eminescu, încât par a fi proză curată: Scârție-n vânt cumpăna de la fântână,/ Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână./ Și osteniți oameni cu coasa-n spinare/ Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,/ Clopotul vechi împle cu glasul lui sara14. Când Lucian Blaga spune că satul e atemporal 15 și că veșnicia s-a născut la sat16, el se revendică din Eminescu. La Blaga satul trăiește [...] într-un fel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sus, biserica își face simțită prezența mai ales prin sunet: De departe-n văi coboară tânguiosul glas de clopot 78. Atunci când este vorba de cimitir și biserică, totul este simbol și sugestie, ca la Mallarmé: Clopotnița trosnește, în stâlpi izbește toaca,/ Și străveziul demon prin aer când să treacă,/ Atinge-ncet arama cu zimți-aripei sale/ De-auzi din ea un vaier, un aiurit de jale79. De altfel, întreaga atmosferă care înconjoară biserica este bizară și de un strălucitor mister: Văzduhul scânteiază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și încovrigite de ceară galbenă ardeau cu mucuri mari lângă icoane și ceara curgea topită pe podele 109. În general, în proză imaginea bisericii și a cimitirului se înfiripează din descrieri sumbre: Clopotul cel dogit gemea bolnav în turn și toaca se izbea de stâlpii clopotniței 110. Sau: Intrarăm, prin crucile și mormintele ninse, lângă o galbenă groapă săpată din nou, astfel încât din fundul ei ieșea încă un ușure abur din căldura pământului, pe când bulgării prinsese brumă. Cioclul își răzimase bărbia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cursul prăpăstios al Pângărâciorului, își îndeplineau misiunea, și, treceau Bistrița pe la Bicaz, pierzându-se în inima Ceahlăului. Trupele de securitate nu le-au dat de urmă niciodată. .. Iarna aspră și geroasă, care a urmat, au înfruntat-o în ascunzătoarea de sub Toaca, înfofoliți în cojoace mițoase într-o fumărie groasă, s-o tai cu cuțitul, mistuiți de gânduri și speranța absurdă... în așteptarea americanilor. Seară de seară, cu urechile lipite de stația de radio, așteptau cu înfrigurare „ora” când „Radio Londra” și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Din cauza aceasta l-au atacat naziștii,și acum îl înjură comuniștii. Nu poate rămâne nepăsător, când poporul român suferă..!” „ Hm ?!.. murmură în barbă, Baltă. E doar nepotul lui Simeon Bărnuțiu..!” Luminița stației de radio s-a stins... În ascunzătoarea de sub Toaca, se făcu tăcere.. o tăcere deasă de-și auzeau bătăile inimii.. Fiecare se cufundă în gândurile lui, prin minte trecându-le.. „I. Maniu luptă de 50 de ani pentru... și înălțarea neamului..”, „.. Regim cu rele deprinderi... Țara se duce de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]