870 matches
-
mai mărginite. Articolul 379 Este respundatoru pentru mărfurile cu care se insarcineza. - Da stapanului loru adeverință de priimire. - Acesta adeverință se numesce cărțulie de încărcare*). ----------- Articolul 380 Capitanulu are dreptulu de a întocmi echipagiulu corabiei, de a alege și a tocmi pe marinari și alți omeni ai echipajului ; acesta însă o va face într'o unire cu proprietarii corabiei, candu aceștia se voru află într'acelu locu. Articolul 381 Capitanulu este datoru să țină unu catastichu însemnatu cu numarulu foiloru sau
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
a fi într'adinsu împuternicitu de către proprietarii ei, afară numai candu se va dovedi pravilnicesce că corabia nu mai era în stare de plutire; iară urmandu împotriva, vendarea va fi fără nici o tărie. Articolul 395 Ori ce capitanu de corabie, tocmitu pentru o călătoria, este datoru a o sevirsi; iar într'altu chipu, va plăti stapaniloru și chiriariloru tote cheltuelile, pagubile și intereseIe. Articolul 396 Capitanulu ce calatoresce cu davalma folosu din povară, nu e volnicu a face nici o întreprindere, nici
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
slobodenia proprietariloru, și fără a plăti chirie, afară numai de voru fi împuterniciți spre acesta prin legătură tocmelei loru. Articolul 409 Dacă, mai înainte de a porni corabia va remanea călătoria din pricina proprietariloru ei, a căpitanului sau a chiriasiloru, marinării cei tocmiți pe călătorie sau pe lună, se platescu pentru dilele intru care s'au întrebuințatu spre gătirea corabiei; și pe lîngă acesta, spre despăgubire, Oprescu banii ce voru fi luatu înainte. - De nu li s'au datu ceea ce era să li
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
datu ceea ce era să li se platesca înainte, priimescu spre despăgubire, simbria de o lună după tocmela ce voru fi făcutu. - De se va intempla a remanea caletoria, totu din pricina mai susu numitiloru, însă după ce a pornitu corabia marinării cei tocmiți pe călătorie își iau simbria întrega după coprinderea tocmelei loru, marinării cei tocmiți cu luna își iau simbria loru după tocmela pe vremea ce au slujitu, si inca, spre despăgubire, jumătate din simbria loru pentru cată vreme s'aru fi
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
o lună după tocmela ce voru fi făcutu. - De se va intempla a remanea caletoria, totu din pricina mai susu numitiloru, însă după ce a pornitu corabia marinării cei tocmiți pe călătorie își iau simbria întrega după coprinderea tocmelei loru, marinării cei tocmiți cu luna își iau simbria loru după tocmela pe vremea ce au slujitu, si inca, spre despăgubire, jumătate din simbria loru pentru cată vreme s'aru fi socotitu că mai remane spre sevirsirea călătoriei, pentru care era tocmiți. - Marinării tocmiți
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
corabiei. Articolul 411 De se intempla oprirea negoțului sau a corabiei în cursulu călătoriei ei, - atunci, la intemplare de oprirea negoțului, marinării se platescu după analogia vremei ce voru fi slujitu; - iar la intemplare de oprirea corabiei, daca marinării sînt tocmiți cu luna, li se dă simbria pe jumătate în cată vreme va fi corabia oprită. - Daca marinării sînt tocmiți pe călătorie, li se dă simbria după copriderea tocmelei loru. Articolul 412 De se prelungesce călătoria, atunci simbria marinarinariloru celoru tocmiți
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
oprirea negoțului, marinării se platescu după analogia vremei ce voru fi slujitu; - iar la intemplare de oprirea corabiei, daca marinării sînt tocmiți cu luna, li se dă simbria pe jumătate în cată vreme va fi corabia oprită. - Daca marinării sînt tocmiți pe călătorie, li se dă simbria după copriderea tocmelei loru. Articolul 412 De se prelungesce călătoria, atunci simbria marinarinariloru celoru tocmiți pe călătorie să adaogă după analogia prelungirii. Articolul 413 Dacă, după, voința ori a proprietarului, ori a chiriașului, ori
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
tocmiți cu luna, li se dă simbria pe jumătate în cată vreme va fi corabia oprită. - Daca marinării sînt tocmiți pe călătorie, li se dă simbria după copriderea tocmelei loru. Articolul 412 De se prelungesce călătoria, atunci simbria marinarinariloru celoru tocmiți pe călătorie să adaogă după analogia prelungirii. Articolul 413 Dacă, după, voința ori a proprietarului, ori a chiriașului, ori a căpitanului corabiei, se descarcă marfă într'unu locu mai apropiatu de catu celu arătatu în tocmela de închiriere, atunci nu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
a proprietarului, ori a chiriașului, ori a căpitanului corabiei, se descarcă marfă într'unu locu mai apropiatu de catu celu arătatu în tocmela de închiriere, atunci nu se scade marinariloru nimicu din simbria loru. Articolul 414 Dacă marinării s'au tocmitu pe parte din cascigu sau din chiria corabiei, atunci nu li se cuvine nici o despăgubire nici plata de dile pentru precurmarea, pentru intardierea ori pentru prelungirea caletoriei, pricinuita dintr'o intemplare neapărata. - Daca precurmarea, intardierea ori prelungirea se intempla din pricina
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
și a marfuriloru dintr'însă, marinării nu potu să pretindă nici o simbrie. - Daru nu suntu datori să intorca nici ceea ce li s'a datu înainte de simbria loru. Articolul 416 De a scapatu vre-o parte din corabia, marinării ce e tocmiți pe călătorie, sau cu luna, 'și iau simbria ce li se mai cuvine, din sfaramaturile corabiei scăpate de dînșii; - ne fiindufaramaturile de ajunsu, sau scapandu numai mărfuri, atunci, spre împlinirea remasitei din simbrie se ajută din chiria cuvenită proprietarului corabiei
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
din simbrie se ajută din chiria cuvenită proprietarului corabiei pentru acele mărfuri scăpate. Articolul 417 Marinării tocmiți pe parte în chiria corabiei, se platescu numai din chiria ei, după analogia sumei ce ia capitanulu. Articolul 418 Marinării, ori-cumu voru fi tocmiți, se platescu pe dilele ce au muncitu că se scape sfaramaturile corabiei și lucrurile cele naufrante. Articolul 419 Simbria, căutarea la bola și vindecarea raneloru marinarului, de se bolnavesce în vremea călătoriei, ori de s'a rănitu slujindu în corabie
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
și către acesta, capitanulu va putea sa'lu și isgonescu. - La o asemene intemplare, i-se va plăti simbria numai pe cată vreme va fi slujitu. Articolul 422 Intemplandu-se se mora unu marinaru în vremea călătoriei, de va fi fostu tocmitu cu luna simbria lui se cuvine moscenitoriloru pînă la diua mortei sale.De va fi tocmitu pe călătoria, moscenitorii voru lua jumătate din simbria lui, dacă va fi muritu în ducatore ori în portulu unde a sositu. - De a muritu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
va plăti simbria numai pe cată vreme va fi slujitu. Articolul 422 Intemplandu-se se mora unu marinaru în vremea călătoriei, de va fi fostu tocmitu cu luna simbria lui se cuvine moscenitoriloru pînă la diua mortei sale.De va fi tocmitu pe călătoria, moscenitorii voru lua jumătate din simbria lui, dacă va fi muritu în ducatore ori în portulu unde a sositu. - De a muritu în viitore li se cuvine simbria întrega. - Daca marinarulu este tocmitu pe parte din cascigu sau
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
mortei sale.De va fi tocmitu pe călătoria, moscenitorii voru lua jumătate din simbria lui, dacă va fi muritu în ducatore ori în portulu unde a sositu. - De a muritu în viitore li se cuvine simbria întrega. - Daca marinarulu este tocmitu pe parte din cascigu sau din chiria corabiei, murindu după ce a începutu caletoria, atunci se cuvine moscenitoriloru șei acea parte a lui întrega. - Simbria marinarului ce s'a omoritu aparandu corabia, i se cuvine întrega pentru tota caletoria, daca corabia
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
ce marinaru va dovedi că s'a isgonitu fără pricina bine-cuventata, are dreputulu de a cere de la capitanu o despăgubire. - De se isgonesce mai nainte de plecarea corabiei, vă priimi a treia parte din simbrie pe cată vreme va fi tocmitu. - Iaru de se va isgoni în cursulu călătoriei, i se va da, spre despăgubire, simbria întrega și cheltuelile pentru intorcere. - Capitanulu, la nici una din mai susu disele intemplarii, nu poate să reclame de la stapanii corabiei suma dată spre despăgubire. - Nu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
grosa este acela prin care o persona împrumuta pe alta o tocmela că suma împrumutata să o perda imprumutatorulu, dacă acele lucruri vor peri; iar de voru sosi cu norocire la portu, sa'și priimesca imprumutatorulu banii împreună cu unu folosu tocmitu. Imprumntatu sau luatoru se numesce celu ce să împrumuta; imprumutatoru, sau datatoru celu ce dă cu împrumutare, si folusu de mare, cascigulu tocmitu la intamplare de a sosi lucrurile cu norocire. Articolul 469 Contractului ala-grosa se face prin înscrisu adeveritu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
peri; iar de voru sosi cu norocire la portu, sa'și priimesca imprumutatorulu banii împreună cu unu folosu tocmitu. Imprumntatu sau luatoru se numesce celu ce să împrumuta; imprumutatoru, sau datatoru celu ce dă cu împrumutare, si folusu de mare, cascigulu tocmitu la intamplare de a sosi lucrurile cu norocire. Articolul 469 Contractului ala-grosa se face prin înscrisu adeveritu de judecătorie. - Într'acestu contractu se arătă capitalulu luatu imprumutu și suma hotărâte prin învoire pentru folosulu de mare, - lucrurile pe sema cărora
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
negotiatia înscrisului are aceeași putere și dă drepturi la acelesi cereri de asigurare că și notiatia celoru-l-alte înscrisuri de comerciu. Articolul 471 Asigurarea pentru plata nu se poate aplica și la folosulu de mare, afară numai de se va fi tocmitu împotriva cu chipu deslușitu. Articolul 472 Împrumutările ala-grosa se potu face - pe sema trupului corabiei, pe sema sculeloru și a unelteleru, - pe sema inarmarei și a provisiei, - pe sema poverei, - pe sema tuturoru acestora împreună sau numai a unei părți
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
pre mare prin vătămarea sau peirea unoru lucruri supuse primejdiiloru plutirei: - asiguratoru, se numesce celu ce se indatoreda a respunde la intemplare de primejdie; asiguratu, acela către care se face o asemenea îndatorire, și prima ori costulu de asigurare, pretulu tocmitu între asiguratu și asiguratoru pentru o asemenea răspundere din partea acestui din urmă. Articolul 490 Contractului de asigurare se face prin înscrisu, are dată să din dioa în care se iscalesce, se arătă într`insulu de s'a făcutu înainte sau
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
supuie la asigurare prin alu doilea contractu, si pretulu asigurări ce a datu pentru mărfurile sale. - Prima reasigurarei poate să fia mai mică sau mai mare de catu aceea a asigurări . Articolul 501 Adaosulu de primă ce se va fi tocmitu în vreme de pace pentru vreme de resboiu ce s'aru putea intempla mai pe urmă, si a caria cătățime nu se va fi hotaratu prin contractele de asigurare, se hotarasce de către tribunale, care voru lua în băgare de sema
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
dovedesce că a mijlocitu viclesugu ori înșelăciune din partea lui. Articolul 516 Nefiindu la mijlocu nici viclesugu, nici înșelăciune, atunci contractului este cu tărie pînă la suma prețului lucruriloru celoru încărcate, după prețuirea ce li s'a făcutu, ori s'a tocmitu. - Intemplandu se perdanii, asiguratorii sînt datori a contribui fia-care după analogia sumeloru asigurate de către dînșii. Ei nu iau prima pentru prisosulu prețului, ci numai o despăgubire de jumătate la suta. Articolul 517 De s'a făcutu fără viclesugu mai multe
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
și a apotecarilor, pentru vizite, operații și medicamente; a neguțătorilor, pentru marfele ce vând la particularii care nu sunt neguțători; a directorilor de pensionate, pentru prețul pensiunii școlarilor lor, si a altor maiștri, pentru prețul uceniciei; a servitorilor care se tocmesc cu anul, pentru plata simbriei lor; se prescriu printr-un an. -------------- Cu privire la alin. 4 din art. 1904, a se vedea art. 176 din Codul muncii. Articolul 1905 Prescripția în cazurile mai sus arătate se va împlini, chiar dacă ar urma serviciile
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
Viața..., 191), „Astfel îți e cântarea, bătrâne Heliade, Cum curge profeția unei Ieremiade, Cum se răzbun-un vifor zburând din nor în nor.” (M. Eminescu, I, 17) Circumstanțialul de mod cantitativ a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „- Apoi eu mă tocmesc cu anul.” (I. Creangă, 174) • pronume (interogativ sau interogativ-relativ): „Și câte a mâncat el din toate?” (I.Creangă, 113) • adverb: „Numără banii de două ori. Ieși afară.” (E. Barbu, 23) b. dezvoltat; se realizează prin sintagme formate dintr-un substantiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în monografia mănăstirii Florești. în 1824, paharnicul, apoi banul Nicolae Sion, se jeluiește lui Vodă că, luând în arendă Floreștii și alte moșii „greco-mănăstirești”, l-a însărcinat, la rândul său, pe Ștefan Ciocan Mazil cu „căutarea” lor. Acesta s-a tocmit cu opt locuitori din Florești pentru 500 de chile de var și le-a dat înainte banii pentru 400. Meșterii respectivi au făcut doar o parte din cantitatea promisă, s-au întovărășit cu un crâșmar evreu și au vândut restul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a patra Din luna lui Cuptor! Eu, pivnicerul Petre Capra De vinuri vestitor, Semnez în slova latinească, Vânzarea unei vii de la Cotnari. Din vița asta a gustat Ștefan cel drept și Mare! Boieri și megieși Aici s-au adunat, Țării tocmind sfat! Cine-i de-ajuns de bogat? Dau via de vânzare! De-ndată un tătar, Cu haine ca de graur, Se-nfățoșează dar, Cu multe pungi de aur. Dar zise Petre Capra: „Măriți negustori Și meseriași, Luminați trăitori De prin Iași
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]