3,013 matches
-
o cușcă de sticlă, ca să poată vedea și să fie văzut chiar mâncând ori făcându-și nevoile.Era acuzat de uciderea a 1200 de bărbați, femei și copii. Folosise toate m ij l o a c e l e, cuțit ,topor, frânghie, otravă,glonț, ș.a. Nu avea nicio remușcare, spunea că primise ordin de la Diavol. Dar dumneata nu poți gândi fără a primi ordine? a fost întrebarea cheie a acuzării. ”Nu”, a spus scurt inculpatul. „Deci noi ar trebui să-l
PUTEREA DRAGOSTEI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379982_a_381311]
-
pe toate căile și metodele posibile integrarea RM în Uniunea Europeană... Mai cred, că politrica elitelor PDM și PLDM (nu membrii de rând și susținătorii) au un plan de acțiune unic perspectiv...asemănător cu al comuniștilor, socialiștilor și altor cozi de topor de stânga. 1. După cum am spus, să facă tot posibilul pentru a stopa procesul de unire. 2. Întregirea Moldovei de la Carpați până la...și Transnistria, pentru a forma Moldova Mare, independentă... Știu acest lucru din conversațiile cu persoane din Moldova din dreapta
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
știe din coate, Mințile ne-au bulversat. Că nu știu încă pe cine Duminică să votez; Pun votul pe-un mărăcine, Sau doar spiritu-mi testez? Unii folosit-au moaște Sfinte taine din popor, Alții vorbele de broaște, Alții limba din topor. Fiindcă două luni de zile Pe la ușă mi-au venit Mulți spunându-mi că n-au pile, Dumnezeu i-a hărăzit ... Citește mai mult Secretele votuluiIlie MarinescuGata...găștile coraleTerminat-au ce-au de spus,Vremea de electoralePe-apa sâmbetei s-a
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
dea cât știe din coate,Mințile ne-au bulversat.Că nu știu încă pe cineDuminică să votez;Pun votul pe-un mărăcine,Sau doar spiritu-mi testez? Unii folosit-au moașteSfinte taine din popor,Alții vorbele de broaște,Alții limba din topor.Fiindcă două luni de zilePe la ușă mi-au venitMulți spunându-mi că n-au pile,Dumnezeu i-a hărăzit... VIII. PACATUL ORIGINAR, de Ilie Marinescu , publicat în Ediția nr. 1975 din 28 mai 2016. Păcatul originar Din cele mai
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
fost un neam beteag și de găsit! Nici hunii n-au adus atâtea rele... De zici că nu s-ar trage din acest popor! Mi-au pus în cârcă datorii mai grele Și m-au lăsat uitat cu gâtul sub topor. Dar poate fi-vor unii mai de treabă Ce încă n-au uitat de unde au plecat Și n-or lăsa tot neamul ca o gloabă Să stea în șant mereu cu gâtul aplecat! Referință Bibliografică: Popor bogat și oropsit / Costică
POPOR BOGAT ŞI OROPSIT de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379315_a_380644]
-
măceșuri de viscol însetat ca un sânge, mă vindeai pe-o uitare unui bulb de pământ. Nu credeam că iubirea e frumosul ce doare! șei de toamne strivind pe sub nori de cocori, dor tăiat de pelin curs în vin de topoare, mă vindeai pe-o uitare unui scrum ars de zori. Nu credeam că iubirea se preschimbă în rană! limbi de foc răsucind pe sub piei de urlări, un răgaz prins în scripet atârnând roua-n geană, mă vindeai pe-o uitare
MĂ VINDEAI PE-O UITARE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379334_a_380663]
-
totuși calul să meargă în pasul mărunțelului. Când uita de sperietura ce tocmai o trăsese, iar se apuca de zburdat! Nimerea tot în șanț! De la un timp vântul începu a-și pierde din eleganță. Sufla așa mai țărănește, mai din topor. Plictisit a colinda de unul singur și-a chemat și consoarta cu el. După cum șuiera, ori avea șapte guri și foarte multe de povestit, nu toate cu voie bună, ori avea mai multe neveste! Drumul principal o ținea întins până la
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
vezi că eu nu dorm! Cerne o ninsoare blajină, nu-i ger, iar dac-ar fi, cine să-l mai simtă?! Moș Vasile Chițâgoi nicidecum! Are fruntea plină de broboane reci, obrajii aprinși ca jarul și mâinile încleștate: una pe topor, alta pe serpentină. Simte cum îl lasă puterile: nici chiuitura n-a fost strașnică, și bătaia în alambic a fost cam moale, inima-i ajunge în gâtlej făcându-l să chiuie întretăiat, iar picioarele, de atâta mers de-andăratelea, prind a
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
duse la cuptorul din curte ca să ațâțe focul.Vreascurile uscate se aprinseră ușor dar ca să fie mai sigură aruncă în vatră și o cană de gaz ... Acum putea adăuga liniștită lemne mai mari... Reveni în chiler. Purta în mână un topor și o beșchie ...Căzură mai întâi lemnele mici. Apoi , unul câte unul, parii groși... În curtea casei de pe valea Siretului, focul cuptorului mistuia tot mai mult ceea ce mai rămăsese din minunatul război de țesut de altă dată. Lângă el, îngenuncheată
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
afară Cu flamuri în vânt, Mulți ne călcară Al țării pământ, Cu urlet de fiară Și plini de avânt, Curând își aflară Sub brazdă mormânt. Străbunii luptară ‘Nfruntând suferinți Iubita lor țară N-au dato pe-arginți. Azi cozi de topor Cu patria-n gură Dar gând trădător Țara-ți vândură. Pământ și subsol Și codrii întregi Plătit-am obol Proastelor legi. Dar vremea-i aproape, Zadarnic te minți Nici vorbă nu-ncape S-o iei pe-arginți, E clar umilință
PLATA TRĂDĂRII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379558_a_380887]
-
copac îi corespunde un om Și împreună sunt existențe identice. Copacii iubesc oamenii dar nu același lucru e valabil invers Căci primii se jertfesc pururi pentru noi Și atunci când stau drepți în furtună Dar mai ales atunci când cad sub ascuțișul topoarelor Și totuși mai sunt și oameni care iubesc cu adevărat arborii Ici colo câte un Eminescu mai cântă codrului drag printr-al său vers Căci poetul a învățat că se poate vorbi cu aceștia Apropiindu-te de ei și tăcând
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
se culcă sfinții. Tu, lemn, tu, sînge, arbore divin, Frunzariu sacru peste-ntreaga țară, La umbra ta cea deasă mă închin Cînd stele albe-n crengi ți se coboară. Tu, sus, te-ndoi, ‒ eu, jos, în plin oraș, Parcă primesc toporul în spinare, Și brațe larg deschid, și, fără pași, Ridic, în sînge, ochii mei spre soare. Cu fiecare frunză ce-a căzut, Cu fiecare creangă ce îți moare, Parcă înc-o icoană s-a vîndut, Pe-un pumn de-arginți, din
CÎNTEC PENTRU COPACUL UCIS de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381057_a_382386]
-
fire realmente dobitocească, pervertită, degradată, căzută cu mult sub cota regnului animal. Sub auspiciul sadismului reeducării promovate anterior de Makarenko, dar aplicată la noi diabolic de instructorii sovietici prin procurori, securitate și miliție, prin fanatismul brutelor și a cozilor de topor s-a proiectat o groaznică mutație, astfel că, deși specia rămâne în firescul ei, rasa capătă o amputare și o trunchere neumană în care se declanșează fiara, făcând astfel din individul laș și proletarul-executant, pur și simplu o bestie turbată
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
copac îi corespunde un om Și împreună sunt existențe identice. Copacii iubesc oamenii dar nu același lucru e valabil invers Căci primii se jertfesc pururi pentru noi Și atunci când stau drepți în furtună Dar mai ales atunci când cad sub ascuțișul topoarelor Și totuși mai sunt și oameni care iubesc cu adevărat arborii Ici colo câte un Eminescu mai cântă codrului drag printr-al său vers Căci poetul a învățat că se poate vorbi cu aceștia Apropiindu-te de ei și tăcând
IUBIŢI ARBORII. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380848_a_382177]
-
în: Ediția nr. 1695 din 22 august 2015 Toate Articolele Autorului Mizantropește ucigaș un animal pierdut de lume Privește-n urmă un codaș ce se tot ține de glume Pădure de veghe-și smulge-n iriși bătuți de briza somnoroasă Toporul orei taie leghe de frunze calde... sunt păcătoasă! Ca ultimul om ce mai miroase a mare pășesc în nisipul livid Ca ultima viață ce mai arde la soare mă-nchin mișelește-ntr-un vid Și rog numai vântul să-mi
MIZANTROP DE SERVICIU de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373628_a_374957]
-
amenințător...Și brazii...și fagii...și stejarii...Toți se încolonează în șiruri nesfârșite și pornesc bezmetici pe șosele, blocând circulația. Mă uit îngrozit pe culmile munților...sunt goale...goale!..Toți fug speriați din calea copacilor. Sunt cei cu fierăstraiele, cu topoarele, camioanele. Întărâtații copaci îi lovesc cu rădăcinile, cu crengile lor. Îi fugăresc, le distrug camioanele, mașinile, vilele...Spectacolul de coșmar mă sufocă...Strig după ajutor și mă trezesc transpirat. Mă uit pe fereastră și văd copacii îndoindu-se cuminți sub
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
La răscrucea blestemată Unde cer dracii cămată, Se-ntretaie zi cu noapte În descântece de șoapte. Lume nouă, lume veche Cum să le așezi pereche? Ce să dai și ce s-aduni Vise-n gânduri de nebuni... Vorbele-au căzut topor Răsturnând furtuni pe zbor. Ochii-ntunecați de noapte Vor iubirile să-ngroape. Rătăcită-n alte sfere Zbor pe vise efemere. Numai inima îmi plânge Când cuvântul o străpunge Sângerând în poezie Versul meu balsam să-ți fie... de Gabriela Mimi
DOINĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374821_a_376150]
-
așa a aparut forma inițială de gândire, de inteligență, care l-a separat de restul componentelor universale. Aiurea, ce credeți că firul de iarbă nu gândește când se usucă iarnă și reânverzește primavera? Copacul nu simte durerea când dai cu toporul în el îi rupi crengile și I le bagi pe foc? Apă nu știe să înghețe când frigul o strânge în cleștele gerului, dar are speranța că în primăvara iarăși va curge din munți peste vai și câmpii până spre
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374879_a_376208]
-
se duse la locul unde știa că sunt lemnele pentru foc, dar înainte de a le aduce în casă, se gândi sa încerce dacă este în stare să facă și el ce făcea bunica lui, când le tăia. Încercă să ridice toporul, dar constată că greutatea acestuia depășea puterile lui. Se așeză pe o buturugă, luă toporul lângă el și privindu-l se întreba, cât de rece poate fi fierul în frigul de afară. Se gândi că poate încerca răceală cu limba
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
aduce în casă, se gândi sa încerce dacă este în stare să facă și el ce făcea bunica lui, când le tăia. Încercă să ridice toporul, dar constată că greutatea acestuia depășea puterile lui. Se așeză pe o buturugă, luă toporul lângă el și privindu-l se întreba, cât de rece poate fi fierul în frigul de afară. Se gândi că poate încerca răceală cu limba. Așa că luă toporul și își lipi limba de fierul tăietor. Limba fierbinte se lipi de
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
că greutatea acestuia depășea puterile lui. Se așeză pe o buturugă, luă toporul lângă el și privindu-l se întreba, cât de rece poate fi fierul în frigul de afară. Se gândi că poate încerca răceală cu limba. Așa că luă toporul și își lipi limba de fierul tăietor. Limba fierbinte se lipi de fierul tăietor și orișicât încerca Vasile să o dezlipească, nu reuși. Începu să plângă și, luând toporul în brațe, intră în bucătăria unde bunica și surorile lui făceau
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
afară. Se gândi că poate încerca răceală cu limba. Așa că luă toporul și își lipi limba de fierul tăietor. Limba fierbinte se lipi de fierul tăietor și orișicât încerca Vasile să o dezlipească, nu reuși. Începu să plângă și, luând toporul în brațe, intră în bucătăria unde bunica și surorile lui făceau curățenie. Văzându-l cu toporul în brațe, bunica îl întrebă ce s-a întâmplat. Cu limba lipită de topor, Vasile nu putea articula niciun sunet. Lacrimile care îi curgeau
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
de fierul tăietor. Limba fierbinte se lipi de fierul tăietor și orișicât încerca Vasile să o dezlipească, nu reuși. Începu să plângă și, luând toporul în brațe, intră în bucătăria unde bunica și surorile lui făceau curățenie. Văzându-l cu toporul în brațe, bunica îl întrebă ce s-a întâmplat. Cu limba lipită de topor, Vasile nu putea articula niciun sunet. Lacrimile care îi curgeau pe obraji, vorbeau pentru el. Privind mai cu atenție, doamna Alexandrescu realiza ce se întâmplase. Puse
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
să o dezlipească, nu reuși. Începu să plângă și, luând toporul în brațe, intră în bucătăria unde bunica și surorile lui făceau curățenie. Văzându-l cu toporul în brațe, bunica îl întrebă ce s-a întâmplat. Cu limba lipită de topor, Vasile nu putea articula niciun sunet. Lacrimile care îi curgeau pe obraji, vorbeau pentru el. Privind mai cu atenție, doamna Alexandrescu realiza ce se întâmplase. Puse repede să se încălzească apă într-o oală, după care turnă apa caldă între
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
articula niciun sunet. Lacrimile care îi curgeau pe obraji, vorbeau pentru el. Privind mai cu atenție, doamna Alexandrescu realiza ce se întâmplase. Puse repede să se încălzească apă într-o oală, după care turnă apa caldă între limbă și fierul toporului. Când se topi gheața care făcea legătură între ele, limba lui Vasile se elibera din strânsoare. Bucuros, Vasile ieși afară să aducă lemnele, nu înainte de a-și ruga bunica să nu povestească trăsnaia, tatălui sau. Referință Bibliografică: MOȘ MACHE cap
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]