1,077 matches
-
numește Bordeianu („Întretortura”, cum o definește Paul Goma): torționarii aleși dintre fostele victime torturau fără să vrea (atunci când nu era vorba de sadici), ca niște mecanisme stricate, Într-un delir colectiv; au fost cazuri În care, În timp ce Își chinuia victima, torționarul plângea, iar victima Îi cerea să fie lovită, astfel ca torționarul să nu fie schingiuit la rândul său. Maltratat de prieteni siliți să-l chinuie, Dumitru Gh. Bordeianu mărturisește despre o trăire exaltată și maladivă: „În loc să trăiesc ura și răzbunarea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fostele victime torturau fără să vrea (atunci când nu era vorba de sadici), ca niște mecanisme stricate, Într-un delir colectiv; au fost cazuri În care, În timp ce Își chinuia victima, torționarul plângea, iar victima Îi cerea să fie lovită, astfel ca torționarul să nu fie schingiuit la rândul său. Maltratat de prieteni siliți să-l chinuie, Dumitru Gh. Bordeianu mărturisește despre o trăire exaltată și maladivă: „În loc să trăiesc ura și răzbunarea, trăiam plăcerea și satisfacția - s-ar părea paradoxal - că cei care
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
devenit și el, efemer și obligat, torționar (Grigore Dumitrescu), la fel ca și Dumitru Gh. Bordeianu, Îl cataloghează pe Țurcanu drept un degenerat care manifesta o satisfacție demonică atunci când schingiuia sau poruncea tortura. Grigore Dumitrescu narează, de asemenea, că mulți torționari siliți și vremelnici Închideau ochii atunci când Îi torturau pe ceilalți; unii erau robotizați complet, dar altora li se citea suferința pe chip atunci când schingiuiau ca niște „câini dresați pentru urmărirea vânatului”34. Constantin Cesianu, preocupat și el de problema „piteștizaților
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Aurel Vișovan, un alt trecător prin Pitești, dar care rezistă reeducării, vorbește și el despre „mlaștina deznădejdii”, insistînd asupra faptului că aceia care declanșau această stare erau grupați Într-un comitet de tortură sau cerc de reeducare. Vișovan nu ajunge torționar și mărturisește că din pricina aceasta crede că Dumnezeu nu l-a părăsit („Aceste torturi se arată a fi veșnice, (ă) dar eu nu sunt veșnic. (ă) I-am mulțumit lui Dumnezeu că n-a făcut omul veșnic”37); pe de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de incest și zoofilie) era, Într-adevăr, un fel de vomă psihică a victimelor torturate. „Trebuia să ajungi ca ție Însuți să-ți fie scârbă de tine.”38 Una dintre tehnicile specifice la care apelau Țurcanu și echipa sa de torționari era fecalizarea victimelor: acestea erau astfel reduse la stadiul de excremente și, În același timp, silite să consume excremente, ca să Își uite și să-și piardă umanitatea. Terciul din Închisoare prilejuia, la rândul lui, o tehnică aparte: reeducații erau siliți
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și În alte Închisori eșuează (deși fenomenul este testat la Gherla mai ales, unde prinde rădăcină, efemer, apoi la Canalul Dunăre - Marea Neagră, În așa-numitele „Nopți ale Sfântului Bartolomeu”, dar și În alte spații de detenție), chiar dacă, pentru a reuși, torționarii selectează bătrâni, mizând pe incapacitatea lor biologică de a rezista la tortură. În 1952, reeducarea prin sânge este stopată datorită scurgerilor de informații spre Occident, drept care lotului inițial de torționari (au fost selectați doar cei care avuseseră tangență cu legionarii
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și În alte spații de detenție), chiar dacă, pentru a reuși, torționarii selectează bătrâni, mizând pe incapacitatea lor biologică de a rezista la tortură. În 1952, reeducarea prin sânge este stopată datorită scurgerilor de informații spre Occident, drept care lotului inițial de torționari (au fost selectați doar cei care avuseseră tangență cu legionarii) i se Înscenează un proces, iar Țurcanu („păpușă” a reeducării, dar și „păpușar” al demascărilor, cum Îl numește un Înalt funcționar al aparatului de represiune) și câțiva dintre complici (optsprezece
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
comuniste) sau peste 60 (după unele victime), 780 de torturați (după autorități), câteva mii de torturați ( În opinia victimelor), sute dintre aceștia rămânând cu traume fizice și psihice. Din documentele privitoare la ancheta lui Țurcanu și a lotului său de torționari (publicate În Memorialul ororii) reiese că schingiuirile au fost indicate și aprobate de autoritățile comuniste (deși acestea au pretins doar că au Îngăduit reeducarea, nu și că au ordonat-o) și că Țurcanu Însuși a fost instruit anume pentru demascări
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de la proces a fost aceea de a proiecta asupra reeducaților imaginea unor kamikaze camuflați, victime care au acceptat schingiuirea pentru a-i compromite pe călăi; cum altfel decât printr-o absurditate ar fi putut Puterea să justifice sadismul și zelul torționarilor!? Astăzi se știe că o mare parte dintre capii Securității și ai Ministerului de Interne, la vremea respectivă, cunoșteau, fiindcă aprobaseră, fenomenul reeducării: Gheorghe Pintilie (Pantelimon Bodnarenko), Tudor Sepeanu, Marin Jianu, Alexandru Nicolski, colonelul Zeller, comandanții Închisorilor de la Pitești și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Într-un spațiu al normalității, că a ajuns Într-un loc În care totul este posibil și În care propria lui ființă e „o cantitate neglijabilă” (după cum afirmă unul dintre anchetatori), care poate supraviețui sau dispărea după bunul plac al torționarului. Avem aici de-a face cu o reiterare a omnipotenței sistemului comunist, care ajunsese să-și aroge, În fantasmele conducătorilor, drept de viață și de moarte asupra cetățenilor săi. De cele mai multe ori se Încerca, În acest algoritm al fragilizării psihice
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
țină, cu nasul, tabloul dictatorului Nicolae Ceaușescu, torturi ce amplificau impresia terifiantă că te afli Într-un spațiu ale cărui reguli nu le Înțelegi și În care orice devine posibil, chiar și scenariile halucinante și aberante pe care le imaginează torționarii. Loviturile erau aplicate cu bastoane de cauciuc sau cu picioare de scaune - În mod ironic, unii dintre torționari punându-și victimele să-și aleagă instrumentul cu care vor fi bătute. Cele mai frecvente lovituri erau aplicate În zona tălpilor, a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ale cărui reguli nu le Înțelegi și În care orice devine posibil, chiar și scenariile halucinante și aberante pe care le imaginează torționarii. Loviturile erau aplicate cu bastoane de cauciuc sau cu picioare de scaune - În mod ironic, unii dintre torționari punându-și victimele să-și aleagă instrumentul cu care vor fi bătute. Cele mai frecvente lovituri erau aplicate În zona tălpilor, a palmelor, a ficatului și a rinichilor, a testiculelor și, nu În ultimul rând, a capului. Unul dintre cei
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cei arestați, teama a persistat de-a lungul anilor, unul dintre foștii protestatari povestind cum, la un an după anchetă, dacă auzea zgomote pe hol, sărea din pat, cu fața la perete și aștepta să vadă ce se Întâmplă. Efectul pe care torționarii mizau s-a produs, chiar dacă, În prima etapă a anchetei, o parte dintre brașoveni au Încercat să mintă În declarații sau să riposteze la agresivitatea anchetatorilor. Participanții la revolta din 15 noiembrie 1987 au fost forțați de organele de represiune
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
care-l situează deasupra perspectivei subiective, adică deasupra timpului. Ba chiar deasupra oricărei disperări, anxietăți, angoase. Este ceea ce, cu referire la Eminescu, Cioran numește „etapa supremă a complicității tale cu universul”, pentru a continuă: „Ce șansă să poți transforma un torționar în aliat (aliatul)” (27 iulie 1975 Ă 607). Acuma, ce-i drept, Eminescu n-ar fi fost român, ci rutean. „Ruteanul ăsta a dat un rost seminției noastre”, declară într-un loc (27 noiembrie 1976 Ă 313). Pe Arșavir Acterian
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
iar eu înghit, incapabil să opun vreo rezistență. Mai am mult până la «buna folosință a bolilor»!” (I, 32). Peste aproape un an, tot pe timp de iarnă, Cioran notează: „Trec de la un beteșug la altul. Propriul meu trup îmi e torționar. Nu înțeleg cum am putut să adun atâția ani fără să pier sub povara lor” (I, 56). De data asta, e vorba despre „dureri de cap, senzație de idioție, sinuzită, urechi înfundate etc.” (I, 59). Altundeva, de reumatism: „Reumatism, reumatism
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
săvîrșit orori. Ar fi deci mîntuirea prin căință. Dar cine să-și deschidă inima uscată? Cine să-și plece fruntea? În orice caz, nu procleții pe care Dumnezeu, din rațiuni abisale, îi rabdă pînă cine știe cînd. Nu turnătorul, nu torționarul, care n-au remușcări, ci numai dibăcia mistificării. Ce să faci cu "adevărul" lor? Și ce e trist, îngrozitor de trist, este că și adevărul victimelor apare uneori înnegurat, căci viața, nu-i așa, își are complicațiile ei. E bine însă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
istoric și organizatorul expoziției, a spus”: „Expoziția pe care o inaugurăm astăzi în acest mare centru universitar nu este o manifestare culturală obișnuită așa cum ar putea să pară, ci o parte din desconspirarea poliției politice.... In România zilnic vorbim despre torționari, despre ofițeri de securitate despre informatori, dar nici o zi nu vorbim despre martiri. După părerea mea, care nu sunt din Romania, nu am nici o rudă în Romania, acum 12 ani am venit în România să cercetez arhivele românești, mi se
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
a tăiat, din greșeală, trei fire de porumb cu sapa. Pentru fapta sa a fost pedepsit cu 10 zile de izolare, nu înainte de a fi bătut cu deja celebra dungă de anvelopă de către plutonierul Găinaru, unul dintre cei mai mari torționari de la Periprava. Izolații beneficiau de un tratament care depășește orice imaginație. Aceștia erau cazați într-o baracă separată de restul deținuților și, în primele două zile, nu primeau decât o cană de apă caldă și sărată și abia din
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Acolo sunt ocazii uriașe de râs și de comedie, colosale, incredibile". (din Interviu cu Alexandru Paleologu, București, 2004) Discutați raportul călău-victimă. Sunt fiecare din aceste două instanțe niște "măști" ale indivizilor? Elevii vor fi conduși către concluzia că nu întotdeauna torționarul din interiorul sistemului e elementul atroce al regimului, ci uneori chiar unii dintre deținuți. Spre exemplificare, vor primi un fragment din Jurnalul fericirii de Nicolae Steinhardt, privitor la problema reeducării prin apelul la deținuții care devin torționari (Despre retroacțiune și
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
că nu întotdeauna torționarul din interiorul sistemului e elementul atroce al regimului, ci uneori chiar unii dintre deținuți. Spre exemplificare, vor primi un fragment din Jurnalul fericirii de Nicolae Steinhardt, privitor la problema reeducării prin apelul la deținuții care devin torționari (Despre retroacțiune și morfogeneza spontană). Se va face trimitere și la experimentul de reeducare de la Pitești, încercând și o trasare a liniei de demarcație între mască și rol. 1. Credeți că deținuții cred în ceea ce fac? 2. Care credeți că
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
care se cufundă... Tot apa îngăduie și pontonul pe care renasc amintirile cuplului odioasei echipe interpretate de Mircea Albulescu și Dorel Vișan. Este impresionantă economia de mijloace cu care Mircea Albulescu joacă senectutea personajului, altădată feroce, păstrându-i însă expresia torționarului. La fel, maestru al nuanțelor, Dorel Vișan este vital și puternic, dar, în același timp, chipul lașității și slugărniciei agresive. Dar tot acolo, pe apă, e și vasul părăsit, refugiu și liniște pentru întâlnirea cu filmul Meșterul Manole. Trei paliere
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și simbolurilor, prin jocul subtil al sensurilor tainice, ca în marea poezie ceea ce face ca filmul să fie poetic înainte de orice. Prin acest orice înțelegem caracterul lui de pamflet politic și social prezent în multe secvențe (vezi citat confruntare cu torționarii; apoi secvența discuției despre scenariu cu tovarășa de la C.C.E.S.; apoi izbucnirile violente ale celui dezamăgit de realitățile postrevoluționare, ș.a.). Peisajul natural în care se desfășoară acțiunea e de o frumusețe simplă, participativă, integratoare; personajele se simt în largul lor, fac
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
invizibil, îl vede dincolo de materie și... în Ceruri! Acesta este un element prelucrabil, iar prin trup și prin nevoile acestuia se exercită puterea din interior spre exterior. Sufletul este parte constitutivă din anatomia politică a puterii! Lecția victimelor și a torționarilor ne oferă nenumărate exemple ale relațiilor putere-contraputere sau rezistență. Tortura pentru mărturisire este lupta și puterea ce se exercită pe sufletele celor ce nu renunță, a celor care nu acceptă anumite idei/cunoașteri interesate politic, dogme ale regimurilor politice, compromisuri
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
aceasta invită ipso facto la resuscitarea memoriei colective. Unde ne sunt morții?" Lozinca timișoreană din zilele revoluției, reluată de presă în vremea din urmă, se cuvine a fi extinsă asupra întregii perioade de dictatură. Tragicul cortegiu al celor uciși de torționarii regimului comunist nu poate cădea atât de lesne în neantul uitării. Sau e destinul lor lor să moară încă o dată? Cronica, XXV, 18 (4 mai 1990), p. 1 VADE RETRO Asistăm, consternați, de atâta timp, la o înfruntare de forțe
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
lagărul nazist, prin simpla vizionare a fotografiilor unor deținuți, expuse în casa lui Tabori, un fel de "altar închinat absenței, morții spiritului". Deținuți pe care Tabori nu putuse să-i salveze, nu avusese cum să câștige toate partidele jucate cu torționarul Frisch. Care mizase pe moartea în proporție geometrică a consângenilor adversarului său. Tabori nu-și putea îngădui să trișeze, pierzând. Trebuia să câștige. Cât mai multe partide. Cât mai multe vieți. Iar după război, trebuia să câștige partida. Cu marele
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]