3,208 matches
-
poetic caracterizat prin ambiguitate (trăsătură a poeziei moderniste), poetul corolei de minuni a lumii propune și o viziune inedită asupra artei. Formulată ca un monolog liric, poezia lui Blaga dezvoltă teme definitorii pentru estetica modernismului: cunoașterea, creația, singularitatea eului crea tor. De mare modernitate este și tiparul de versificație: poezia nu este structurată în strofe, iar versurile libere, de măsură variabilă, se înlănțuie prin ingambament. Prin toate aceste inovații tematice, stilistice și prozodice, Blaga năzuiește să surprindă esența inefabilă a lumii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ce le va purta și să nu le isprăvească sîmbăta, că face a boală. Duminecă să nu coși ceva la o cămeșă a cuiva, că-i coși mințile. Pentru aceasta, cînd e neapă rată nevoie, cît coasă, dă-i purtă torului să ție în gură cîteva fire de destrămătură. Nu e bine a se face copilului nou-născut prima cămeșuică din pînză nouă, ci, dacă e băiat, să-i facă din o cămeșă bărbătească, iar dacă e fată, din una femeiască. Mamele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spre icoana din copac, ca s-o împuște. Atunci, o femeie cu părul despletit, venită anume în apropierea copacului, să cadă în genunchi și să roage pe vînător să nu împuște icoana, că are să tragă vînatul la pușca lui. Vînă torul se mai preface că nu are încredere - și la urmă iartă icoana. Pușca lui va fi vrăjită, dar femeia aceea va înnebuni în curînd. Cu sînge de iepure să-ți ungi țeava puștii, ca să tragi mai bine. (Gh.F.C.) Pușchea Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ea și Walter." (s.n.) Nimic nu împiedică însă explorarea, în același timp, a altor teritorii interzise. Avansurile făcute dezinhibat unchiului Lică sînt respinse de acesta numai din calcul, iar nu din pricina vreunui scrupul. Prin efectul ironiei instalate de au(c)tor în inima situației, nepoata umilită este concurată la asaltul dat asupra Trubadurului de propria ei soră, Mika Lé. (Motivul rivalității amoroase a surorilor fusese spectaculos inaugurat în primul roman al ciclului Hallipilor, Fecioarele despletite, unde aceeași MikaLé zădărnicise căsătoria surorii
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
condiții normale, imediat ce este nedreptățit, tânărul protestează foarte vehement. Dar de dragul persoanei iubite ce nu face un adolescent? Gesturi umilitoare În viața erotică multe aspecte sunt umilitoare dacă sunt privite cu ochii celor care nu iubesc. În general, este umili tor ceea ce te face vulnerabil, și de aceea multe aspecte ale umilinței sunt legate de pudoare. Alte aspecte umilitoare sunt legate de orgoliu. Pudoarea este cea care îți apără integritatea fizică, iar orgoliul îți apără personalitatea. Ambele sunt limite pe care
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
aceasta făcându-se simțită mai ales prin relatarea unor detalii care conturează performanțele acelui concurent. În ceea ce o privește pe femeie, anafrodiziace sunt toate situațiile în care nu sunt împli ni te condițiile de siguranță, mai ales cele cu privire la vii torul relației. A fi bun în pat Ce înseamnă oare să fii bun sau bună în pat? N-am făcut nici un sondaj, dar simt că, în general, avem cu toții aceeași părere. Însă nu patul este cel care face un partener bun
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
vă mai scriem încă o dată ca să nu rămână la nici unul pricină dă îndreptare că n a știut“. În plus, nici unul dintre codurile de legi ale țării nu prevede cu exactitate fapta și pedeapsa care i se cuvine, lăsându-i judecă torului o mare libertate în cercetarea pricinii și luarea hotărârii. În aceste condiții puterea însăși creează și încurajează abuzul și chiar nerespectarea legii. Când un conflict se rezolvă de obicei printr-un compromis, atunci și punerea în aplicarealegii poate fi un
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
boiangiu, nașul de cununie al soților. Observăm, așadar, o so li da ri ta te profesională, dar și una de sat. Cei 14 bărbați își prezintă con frate le ca „un om bun și milos“, de di cat familiei, munci tor și atent la ne voile soției sale: „s-au dus în țară ca să-și mai câștige oareșce ca să-și facă capital și după ce au trecut o lună după plecarea lui, i-au și trimis dă cheltuială un galben“. În schimb
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
precauție, minciuna face parte integrantă din fiecare jalbă, din fiecare apărare, iar soborului îi revine sarcina de a discerne adevărul de minciună, exa ge ra rea de realitatea fapte lor. Construirea apărării naște adesea dis cur suri con tra dic torii, iar pentru a se lă muri, judecătorii apelează fie la rezultatele anchetei, fie la martori. Unii martori sunt plătiți și instruiți pentru a susține poziția părților, evenimentele relatate putând fi in ven ta te, dis tor sio na te, de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
suri con tra dic torii, iar pentru a se lă muri, judecătorii apelează fie la rezultatele anchetei, fie la martori. Unii martori sunt plătiți și instruiți pentru a susține poziția părților, evenimentele relatate putând fi in ven ta te, dis tor sio na te, de tur na te. Prezentarea vieții ca o „mare de la crimi“ produce compasiune în rândul judecători lor? Sunt ei sensibilizați de nefericirea, durerea și suferința unei femei ? Au nevoie, în această situație, de mai multe dovezi? În fața
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mormânt. În testament, tatăl încearcă nu numai să reglementeze situația moștenitorilor de sex masculin, ci săpună în ordine și situația zestre lor care s-au dat, care nu s-au dat încă, sau care urmează a se da. Moște ni torul casei părintești primește odată cu averea și grija surorilor mai mici. Caz fericit, atunci când tatăl prin testament se achită de această în datorie, lăsându-i fiului nu mai grija de a livra o zestre deja existentă și în scrisă în testamentul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
după un an sau șase, puțin importă, socrul se obligă să dea tot ce a promis prin foaie. De exemplu, diaconul Gheorghe din Căpșuna, județul Vlașca, este purtat prin instanță de ginerele lui, Ioan, pentru un cal, un râ mă tor, câțiva pruni și un ră zor de vie, lipsa de zestre nedată de șase ani. În fața mi tro po li tu lui, tatăl se angajează că o dată ajuns acasă „să aibu a le face teslim toate în mâna protopopului“. Pentru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sexuală ca o parte in trinse că a reputației ce le asi gu ră res pec tul comunității. La sfîrșitul fes ti nu lui nupțial, soții con su mă căsătoria, petrecând nopatea îm pre u nă. bărbatul este singurul judecă tor al acestei situații, iar sângele vir gi nal îi con fir mă aș tep tă ri le. A doua zi, proba virginității, că ma șa pă tată cu sânge, se arată socrilor sau na și lor. S. Rai ce vich
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din când în când, câte ceva de îm umbră cat și încălțat. Ne îndeplinirea acestor atri bu ții reprezintă, dincolo de bătăii și cazne, o altă gravă acuzație. Abandonată, flămândă și goală, femeia încearcă să îngrijească de si ne și de copii, tor când și țe sând pentru unii și alții, croșetând ciorapi, spălând că măși și izmene. Dacă aceste activități mărunte nu-l supără pe soț, uneori pro fi tând de pe urma muncii femeii, însușindu-și o parte din venit, sare în sus
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
continuă să fie alături de fiică și după nuntă, fă cân du-și simțită prezența și la propriu, și la figurat. Vă du vă, ea se mută în casa ginerelui și cade adesea victima violențeia cestuia. Vă zu tă ca fac tor de in sta bi li ta te, soacra este în de păr tată de tână ra familie prin su primarea oricărei relații între mamă și fiică. De altfel, ginerele cere sobo ru lui izo la rea soției de familia sa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acesta îi poruncește „să umble după voia lui, iar nu după voia ei“ și să-i răspundă că știe „drumul Tur tu ca ei“, cu alte cuvinte drumul către casă. Casa socrilor se dovedește a fi un loc nepri mi tor pentru ginerele acu zat de toată nefericirea conjugală. decâte ori a încer cat să in tre acolo, el a fost alun gat cu ciomagul de către cumnatul său, iar soacră-sa îi stri ga din prag că va avea ea grijă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ta tea func țio nea ză aproape ca o instituție. Ea ia parte la conflicte le cotidiene din uliță, la certurile dintre soți, su praveghează, se solidarizează, se emoționează, de nunță, sancționează. Cu alte cuvinte, se prezintă ca „un ac tor important în drama care se naște sub ochii ei“. Prezența sa se contu rea ză în fiecare jalbă adre sa tă pu te rii, iar părțile își în tă resc spusele cu următoa re le cuvinte: „cum știu mahala giii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vede tot, află tot ce se întâmplă în jurul lui; și dacă nu este inte re sat, el nu poate scăpa, pentru că îi povestesc ceilalți. fapte le se con struiesc treptat, treptat, din frân turi de povești oferite de fiecare ac tor, mai întâi va rian te le soților, apoi cele ale vecinilor carevin să între geas că ima gi nea cuplu lui aflat în litigiu. Acest lucru este posibil și pentru că ei se află în ime dia ta apro prie re
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
femeia „este cur vă din fire“, după cum spun documentele, cu alte cuvinte, indiferent de problemele din viața conjugală, își duce exis ten ța la cârciumă sau într-un bor del, tre când de la un client la altul și ne în tor cân du-se acasă decât pentru a fugi iar. Bă nu ia la și gelozia se ames te că; fiecare soț își suspec tea ză soția fie că are motive, fie că nu. Unii sunt te ro rizați de te
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Ion Ghica con semnea ză un alt pro ce deu valabil, mai ales, în spațiul urban și în rândul meș te șu ga ri lor. soțul înșelat acționează în funcție de breasla căreia îi aparține, folosind ca in stru men te ale tor tu rii și ale răzbunării chiar unel te le meseriei lor: astfel, mă ce la rii au obiceiul „să um fle pe ga lanți cu țea va, ca pe ber beci și-i tri me tea acasă în că ru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
men ta li ta tea țăra ni lor. Că este vorba de frica opro briu lui public și nu de inti mi ta te o de mon strea ză de rula rea actului în prezența sluj nicei, considerată un ac tor pasiv și care și-a continuat ne stin gheri tă som nul fără să se je neze sau să fie de ran ja tă de ac ti vi ta tea sexuală a celor doi. Inter ven ția băr ba ți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mi tra che Ge or gi că. În urmă cu cinci ani, vis tie rul își mărita se fiica după Du mi tra che, deși știa că acesta are o amantă în casă. Atunci Gea na che, mij lo ci tor la face rea nunții, se anga ja se prin zapis și se pu se se chezaș că frate le său își va pără si țiitoarea din moment ce își va lua nevastă cu cununie și după lege. Atât a insistat Gea na
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
gă mânt de fi de li ta te; a continuat și pe parcursul căsătoriei, devenind vi zi bi lă după moartea în cor no ra tu lui soț. Acum Ge or gi că nu este numai amant, ci și pro tec tor al văduvei de care începe să se în gri jeas că, asigu rân du-i o oa reca re bu năs ta re materia lă. Din acest punct încep ne în țe le ge ri le conjugale și mai ales
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tatăl copiilor, adică „fă cuți încă după ce au luat-o pă fii-sa“, afir mă socrul su pă rat. Tea ma re a lă nu o constituie pa ter nita tea copiilor, ci vine din faptul că în calitate de pro tec tor, ginerele ar încerca să aibă grijă de ei, să mărite și să în zestreze fetele, să-i aju te pe băieți să se așeze la casele lor. Or, acest lucru ar în sem na să rupă din propria avere, s-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tocmai acestei des cen den țe, apar tenența la o familie bo ga tă, presti gioa să și bine an co ra tă într-o largă rețea de so li daritate. Marica s-a dovedit nu numai un bun administra tor, ci și un bun păs tră tor al averii familiei, cum singură de clară: „că eu n-am vândut nici o moșie, nici nu sunt da toa re nimănui nici un ban“. Deși Pătrașco Brezoianu a ocupat dregătorii importante, de mare postelnic
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]