1,017 matches
-
trupele de mercenari erau victorioase, după cum argumenta Machiavelli, tentația conducătorilor lor era să confiște puterea de la subalterni. Ideea lui Machiavelli a fost stabilirea unei agenții centrale florentine, cei Nouă pentru Miliție, care să îi înarmeze și instruiască pe țăranii din Toscana în tehnicile războiului modern de infanterie. Spre deznădejdea lui Machiavelli, aceasta miliție populară florentina nu a fost niciodata testată în mod adecvat. Singură să realizare notabilă s-a petrecut la sfârșitul unui lung război cu Pisa, cănd Machiavelli și trupele
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
realizare notabilă s-a petrecut la sfârșitul unui lung război cu Pisa, cănd Machiavelli și trupele sale de țărani au menținut o blocada care a forțat orașul să se predea Florenței în 1509. În 1512, cănd armata imperiala mărșăluia prin Toscana în încercarea de a restaura la Florența exilata familie Medici, liderii florentini au trimis armata lui Machiavelli în direcția greșită, consecință fiind că inamicul și-a putut continua drumul fără probleme până la marele oraș supus Prato, la doar 12 kilometri
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1512 și modul în care gândea Vettori, o persoană renumită, rațională în acea perioadă în grațiile Illmi. Medici care guverna Florența după alungarea lui Soderini. În ultima perioadă a guvernării acestuia Machiavelli a avut un rol important pe fondul traversării Toscanei de către armata spaniolă și a jefuirii orașului Prato, si de aceea nu trebuie să ne mirăm că inamicii săi (care erau destul de mulți) au găsit ocazia de a-l încarcera, așa cum ne apare în următoarea scrisoare a lui Vettori scrisă
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
era sezonul de vânătoare, iar noiembrie cea în care se mânca porumbei și vânat 39. Prima zi a lunii octombrie reprezintă și în zilele noastre deschiderea sezonului de vânătoare în Italia, așa cum se știe sau cum semnalează bătăile vânătorilor din Toscana. De aceea, "amendamentul" propus de Ridolfi, de a schimba lunile septembrie cu octombrie ar trebui să fie acceptat. Chiar dacă argumentul lui Ridolfi este foarte puternic, se poate lua în considerare o greșeală a copistului care a citi greșit abrevierea "9bre
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Fotografia a fost reprodusa cu permisiunea Ministero per i Beni Culturali e Ambientali.] Bibliografie Alerstam, Thomas, Bird Migration, Cambridge University Press, Cambridge, 1990. Arrighi, Vanna; F. Klein, "Aspetti della cancelleria fiorentina tra Quattrocento e Cinquecento", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Atti delle giornate di studio dedicate a Giuseppe Pansini, Firenze, 4-5 decembrie 1992, vol. 2, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Romă, 1994, I, pp. 148-164. Arrighi, Vanna, Della Valle, Antonio, în Dizionario biografico degli italiani, Fondazione della
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
întrebăm este în ce sens dezvoltarea acestui sistem clientelar, căruia am incercat sa ii individualizam fazele principale, a avut un impact asupra istoriei raporturilor instituționale dintre Pistoia și Florența. Consider că nu doar la Pistoia, dar și în alte centre toscane, se dezvoltase deja de ceva timp o ordine teritorială bazată nu doar pe noi instituții, ci și, așa cum am văzut la Neri Capponi, pe gestionarea lor în funcție de interesele clientelare ale celor care le-au instituit 72. Această situație s-a
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
decât prin intermediul unei birocrații stabile, raționale și, de aceea, mai putin coruptibile. Bibliografie Antonelli, Giovanni, "La magistratură degli Otto di Guardia a Firenze ", în Archivio storico italiano, CXII, 1954, pp. 3-39. Arferuoli, Pandolfo, Historie delle cose più notabili seguite în Toscana et altri luoghi et în particulare în Pistoia, manuscris inedit în vol. 2, în Archivio Capitolare di Pistoia, ÎI, p. 392. Bădia, Iodoco del (ed.), "Salvalaglio", în Miscellanea fiorentina di erudizione e storia, I, 1886, pp. 47-48. Beani, Gaetano, Niccolò
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
di erudizione e storia, I, 1886, pp. 47-48. Beani, Gaetano, Niccolò Forteguerri cardinale di Teano. Notizie storiche, Popolo Pistoiese, Pistoia, 1891. Bertelli, Sergio, "Potere e mediazione", în Archivio storico italiano, CXLIV, 1986, pp. 5-15. Bizzocchi, Roberto, Chiesa e potere nella Toscana del Quattrocento, Îl Mulino, Bologna, 1987. Brown, Alison M., "The Humanist Portrait of Cosimo de' Medici, Pater Patriae", în Journal of the Warburg and Courtauld Institutes, XXIV, 1961, pp. 186-221. ---, Bartolomeo Scală, 1430-1497, Chancellor of Florența: The Humanist aș Bureaucrat
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
David, Medieval and Renaissance Pistoia: The Social History of an Italian Town, 1200-1430, Yale University Press, New Haven, 1967, pp. 213-231. ---, "Le relazioni economiche di Firenze con le città soggette nel sec. XV", în Egemonia fiorentina ed autonomie locali nella Toscana nord-occidentale del primo Rinascimento: vită, arte, cultura, Pistoia, Centro italiano di studi di storia e d'arte, 1978, pp. 79-109. Kent, F. W.; Patricia Simons (eds), Patronage, Art, and Society în Renaissance Italy, Oxford University Press, Canberra, 1987. Kent, Dale
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fiorentine, lib. VII., ---, Discorsi, lib. III, cap. 28 Maczak, Antoni (ed.), Klientelsysteme im Europa der Frühen Neuzeit, Oldenbourg, Monaco, 1988. Magliozzi, E. Altieri (ed.), L'Archivio del Comune di Pistoia, conservato nell'Archivio di Stato di Pistoia. Inventario, Giunta Regionale Toscana / La Nuova Italia, Firenze, 1985. Mansfield, Harvey Jr., Taming the Prince: The Necessary Contradictions of Modern Executive Power, Free Press, New York, 1989. Mare, Albinia de la, "New Research on Humanistic Scribes în Florența", în Miniatură fiorentina del Rinascimento, 1440-1525. Un primo
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Pater Patriae" or "Padrino"?", în Stanford Italian Review, I, 1979, pp. 5-33. ---, "Îl patronato a Firenze nella storiografia anglofona", Ricerche storiche, XV, 1985, pp. 5-16. ---, "L'amministrazione del debito pubblico a Firenze nel quindicesimo secolo", în I Ceti dirigenți nella Toscana del secolo XV, Firenze, Papafava, 1987, pp. 191-207. ---, "Patronage and the State în Early Modern Italy", în Klientelsysteme im Europa der Frühen Neuzeit, Antoni Maczak (ed.), Oldenbourg, Monaco, 1988, pp. 233-242. Montaigne, Michel de, Journal de voyage, F. Garavini (ed.
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
o practică curentă a tuturor comunelor dominionului între ultimii ani ai deceniului 1430 și deceniul anilor 146023. Fluxul crescut de scrisori adresat familiei de' Medici pe termen lung, așa cum demonstrează Tabelul I, arată stabilirea treptată a unui consens în comunitățile Toscanei florentine cu privire la dominația mediceană. Cu toate acestea procesul de stabilire a unui asemenea consens în favoarea familiei de' Medici era unul delicat, susceptibil de a fi întâmpinat cu rezistență și răsturnări temporare 24. Astfel, Tabelul I înregistrează scăderi interesante în numărul
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dificil să punem la îndoială caracterul ambițios al politicii sale de început. Bibliografie Archivio mediceo avânți îl Principato. Inventario, I-IV, Romă, 1951-1963. Arrighi Vanna; Francesca Klein, "Aspetti della cancelleria fiorentina tra Quattrocento e Cinquecento", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Saggi 31, Firenze, 4-5 dicembre 1992, pp. 148-164. Black, Robert, "Cosimo de' Medici e Arezzo", în Cosimo "îl Vecchio" de' Medici, 1389-1464, F. Ames-Lewis (ed.), Claredon Press, Oxford, 1992, pp. 36-37. Brown
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
florentine", în Ricerche storiche, 18, 1988. ---, "Clientelismo e stato territoriale. Îl potere fiorentino a Pistoia nel XV secolo", în Società e storia, 14, 1991, pp. 523-543. Fasano Guarini, Elenă, "Alla periferia del Granducato mediceo: strutture giurisdizionali ed amministrative della Romagna toscana sotto Cosimo I", în Studi romagnoli, 19, 1968, pp. 11-17. Kristeller, Paul O., Supplementum Ficianum, vol. 2, Olschki, Firenze, 1937, ÎI, pp. 91, 324. Lorenzo de' Medici, Lettere: 1488, vol. 13, Melissa Meriam Bullard, Nicolai Rubinstein (eds), Giunti-Barbèra, 2010. Mohlo
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Republicii române sau în timpul Principatului 60. Aceste dezbateri academice ale Renașterii, sugerează el, au fost, de asemenea, dispute asupra relației dintre dreptul cutumiar și dreptul român. După cum a observat Bruni, tradițiile și legile care au fost conservate în statutele comunelor toscane constituind dreptul cutumiar erau de origine etrusca, deoarece aceste orașe au fost fondate de etrusci. Florența, în schimb, a fost fondată de români, ceea ce înseamnă că dreptul florentin era de origine română. Dreptul florentin a avut, astfel, aceeași prioritate în raport cu
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
erau de origine etrusca, deoarece aceste orașe au fost fondate de etrusci. Florența, în schimb, a fost fondată de români, ceea ce înseamnă că dreptul florentin era de origine română. Dreptul florentin a avut, astfel, aceeași prioritate în raport cu dreptul altor orașe toscane așa cum avusese și dreptul român, iar fondarea română a Florenței a devenit motivul revendicării de suveranitate, fiind bazată pe dreptul român. Discuția lui Bruni despre etrusci în Istoriile sale afirmă, astfel, ceea ce el a numit în altă parte "dreptul ereditar
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
motivul revendicării de suveranitate, fiind bazată pe dreptul român. Discuția lui Bruni despre etrusci în Istoriile sale afirmă, astfel, ceea ce el a numit în altă parte "dreptul ereditar (iure quoddam hereditario)" prin care Florența administra pe baza dreptului român domeniile Toscanei 61. Deși Istoriile lui Bruni îi consideră pe etrusci fondatorii orașelor toscane, Fubini a subliniat că Istoria Pistoiei a lui Manetti revenea la o versiune mai veche, găsită la Dante și Villani, în conformitate cu care Pistoia a fost fondată de către urmașii
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
despre etrusci în Istoriile sale afirmă, astfel, ceea ce el a numit în altă parte "dreptul ereditar (iure quoddam hereditario)" prin care Florența administra pe baza dreptului român domeniile Toscanei 61. Deși Istoriile lui Bruni îi consideră pe etrusci fondatorii orașelor toscane, Fubini a subliniat că Istoria Pistoiei a lui Manetti revenea la o versiune mai veche, găsită la Dante și Villani, în conformitate cu care Pistoia a fost fondată de către urmașii români ai lui Catilina, după înfrângerea lor în lupta descrisă de Sallustius
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
nel contado fiorentino: ville e possedimenti agricoli tra Quattrocento e Cinquecento, CLUSF, Firenze, 1978. Fubini, Riccardo, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987. ---, "La rivendicazione di Firenze della sovranità statale e îl contributo delle Historiae di Leonardo Bruni", în Leonardo Bruni cancelliere della repubblica di Firenze, Leo S. Olschki, Florența, 1990, pp. 29-62. Garin, Eugenio, Portraits from the
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Journal of the History of Ideas, LVI, 1995, pp. 309-338. Kent, Francis W., "The Making of a Renaissance Patron of the Arts", în Giovanni Rucellai ed îl suo Zibaldone, Warburg Institute, Londra, 1960-1981, ÎI. Klapisch-Zuber, Christiane, Una carta del popolamento toscano negli anni 1427-1430, Franco Angeli, Milano, 1983. ---, La maison et le nom. Stratégies et rituels dans l'Italie de la Renaissance, Éditions de l'EHESS, Paris, 1990. Kristeller, Paul O., "Frater Antonius Bargensis and His Treatise on the Dignity of Mân
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
vol. 20, Societas Palatina, Milano, 1731, cols. 521-608. Nel vicariato di Scarperia, prima e dopo Lorenzo îl Magnifico, Giuseppina Carla Romby (ed.), Îl Cordusio, Brescia, 1992. Ninci, Renzo, "Lo scrutinio elettorale nel periodo albizzesco (1393-1434)", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Romă, 1994, I, pp. 39-60. (di) Pagolo Morelli, Giovanni, Ricordi, în Mercanti scrittori, Vittore Brânca (ed.), Rusconi, Milano, 1986. Palmieri, Matteo, Ricordi fiscali, 1427-1474, Elio Conți (ed.), Istituto Storico Italiano per îl
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
acestor eșecuri, funcționarii extraordinari ai statului, comisarii care au vegheat asupra problemelor statului în vremuri de criză, și-au asumat o importanță deosebită. Eficacitatea acestor comisari florentini nu ar trebui subestimata: atunci când Carol VIII și trupele sale au intrat în Toscana în toamna lui 1494, nici unul dintre orașele sau proviciile menționate mai sus nu s-au abătut de la legea florentina. Relatări ale faptelor unor comisari precum Rinaldo degli Albizzi, Neri di Gino Capponi, Antonio Giacomini și Francesco Ferrucci abundă în istoria
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ambasadorii erau trimiși în statele străine, în timp ce comisarii operau în mod normal doar pe teritoriul florentin. Conceptul teritorialității, așa cum s-a aplicat instituției comisarului, poate fi văzut în primirea lui Galeazzo Maria Sforza și a soției sale, atunci când au vizitat Toscana în 1471. Potrivit unui observator din Siena, Signorii florentini au trimis doi ambasadori pentru a-l escorta pe Duce pe drumul său de la Milano, în timp ce doi comisari au fost trimiși "pentru a-l primi și a-l onora pe teritoriul
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
locale elaborate și de festivaluri 84. Dovezi vizuale ale acestei cavalleria rusticana dăinuie pe blazonele de familie (stemmi), de obicei în piatră cioplita sau, uneori, în ceramică policroma, pe care rectorii le expuneau pe pereții exteriori ai palatelor din întreaga Toscana 85. Rectorii vor înlocui în mod regulat sau vor renovă blazoanele strămoșilor care îi precedaseră în post. Stemmi erau expuse la vedere pe turnul clopotniței din oraș, de exemplu 86. Astfel de stemmi erau rar întâlnite pe fațadele palatelor publice
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Florentine. Comisarii și Principatul Înțelegerea pe care am dobândit-o asupra funcției comisarului în cadrul statului teritorial republican ne pune acum într-o poziție mai bună pentru a explica una dintre anomaliile administrative ale statului princiar care a fost stabilit în Toscana după căderea Republicii. În Marele Ducat Medici cele mai importante rectorate din cadrul Republicii inclusiv cele din Pistoia, Pisa, Volterra și Arezzo au fost ocupate pe o bază continuă și regulată de funcționari care nu mai erau numiți Podestà și Căpitani
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]