959 matches
-
Asaf, Heman, Iedutun, fiii și frații lor, îmbrăcați în in subțire, stăteau la răsăritul altarului cu chimvale, alăute și arfe, și aveau cu ei o sută douăzeci de preoți care sunau din trîmbițe, 13. și cînd cei ce sunau din trîmbițe și cei ce cîntau, unindu-se într-un glas ca să mărească și să laude pe Domnul au sunat din trîmbițe, chimvale și celelalte instrumente, și au mărit pe Domnul prin aceste cuvinte: "Căci este bun, căci îndurarea Lui ține în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
și aveau cu ei o sută douăzeci de preoți care sunau din trîmbițe, 13. și cînd cei ce sunau din trîmbițe și cei ce cîntau, unindu-se într-un glas ca să mărească și să laude pe Domnul au sunat din trîmbițe, chimvale și celelalte instrumente, și au mărit pe Domnul prin aceste cuvinte: "Căci este bun, căci îndurarea Lui ține în veci!" în clipa aceea, casa, și anume Casa Domnului, s-a umplut cu un nor. 14. Preoții n-au putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
la locul lor, și tot astfel și Leviții cu instrumentele făcute în cinstea Domnului de împăratul David pentru cîntarea laudelor Domnului, cînd i-a însărcinat David să mărească pe Domnul, zicînd: "Căci îndurarea lui ține în veac!" Preoții sunau din trîmbițe în fața lor și tot Israelul era de față. 7. Solomon a sfințit și mijlocul curții, care este înaintea Casei Domnului; căci acolo a adus arderile de tot și grăsimile jertfelor de mulțumire, pentru că altarul de aramă, pe care-l făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
cea curată, și aprindem în fiecare seară sfeșnicul de aur cu candelele lui, căci păzim poruncile Domnului, Dumnezeului nostru. Dar voi L-ați părăsit. 12. Iată că Dumnezeu și preoții Lui sunt cu noi, în fruntea noastră, și avem și trîmbițele răsunătoare ca să sunăm din ele împotriva voastră. Copii ai lui Israel! nu faceți război împotriva Domnului, Dumnezeului părinților voștri, căci nu veți avea nici o izbîndă!" 13. Ieroboam i-a luat pe dinapoi, cu ajutorul unor oameni puși la pîndă, așa că oștile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
puși la pîndă, așa că oștile lui erau în fața lui Iuda, iar cei ce stăteau la pîndă erau înapoia lor. 14. Cei din Iuda, întorcîndu-se, au avut de luptat înainte și înapoi. Au strigat către Domnul, și preoții au sunat din trîmbițe. 15. Oamenii lui Iuda au scos un strigăt de război și, la strigătul de război al oamenilor lui Iuda, Domnul a lovit pe Ieroboam și pe tot Israelul dinaintea lui Abia și a lui Iuda. 16. Copiii lui Israel au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
din tot sufletul lor; 13. și oricine nu căuta pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, trebuia omorît, fie mic, fie mare, fie bărbat, fie femeie. 14. Au jurat credință Domnului, cu glas tare, cu strigăte de bucurie, și cu sunet de trîmbițe și de buciume; 15. tot Iuda s-a bucurat de jurămîntul acesta, căci juraseră din toată inima lor, căutaseră pe Domnul de bună voia lor și-L găsiseră. Și Domnul le-a dat odihnă de jur împrejur. 16. Împăratul Asa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
frunte cu Iosafat, au plecat veseli și s-au întors la Ierusalim, căci Domnul îi umpluse de bucurie, izbăvindu-i de vrăjmașii lor. 28. Au intrat în Ierusalim și în Casa Domnului, în sunete de alăute, și de arfe și trîmbițe. 29. Groaza Domnului a apucat toate împărățiile celorlalte țări, cînd au auzit că Domnul luptase împotriva vrăjmașilor lui Israel. 30. Și împărăția lui Iosafat a fost liniștită, și Dumnezeul lui i-a dat pace de jur împrejur. 31. Iosafat a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
zis: "Trăiască împăratul." 12. Atalia a auzit zarva poporului care alerga și mărea pe împărat, și a venit la popor în Casa Domnului. 13. S-a uitat. Și iată că împăratul stătea pe scaunul său împărătesc la intrare. Căpeteniile și trîmbițele erau lîngă împărat, tot poporul țării se bucura, și sunau din trîmbițe, iar cîntăreții cu instrumentele de muzică ziceau cîntările de laudă. Atalia și-a sfîșiat hainele, și a zis: "Vînzare! Vînzare!" 14. Atunci preotul Iehoiada, scoțînd pe sutași, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
mărea pe împărat, și a venit la popor în Casa Domnului. 13. S-a uitat. Și iată că împăratul stătea pe scaunul său împărătesc la intrare. Căpeteniile și trîmbițele erau lîngă împărat, tot poporul țării se bucura, și sunau din trîmbițe, iar cîntăreții cu instrumentele de muzică ziceau cîntările de laudă. Atalia și-a sfîșiat hainele, și a zis: "Vînzare! Vînzare!" 14. Atunci preotul Iehoiada, scoțînd pe sutași, care erau în fruntea oștirii, le-a zis: "Scoateți-o afară din șiruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
în Casa Domnului cu chimvale, alăute și arfe după rînduiala lui David, lui Gad, văzătorul împăratului, și proorocului Natan, căci astfel era porunca Domnului, dată prin proorocii Săi. 26. Leviții au luat loc cu instrumentele lui David, și preoții cu trîmbițele. 27. Ezechia a poruncit să aducă arderea de tot pe altar; și, în clipa cînd a început arderea de tot, a început și cîntarea Domnului, în sunetul trîmbițelor și instrumentelor lui David, împăratul lui Israel. 28. Toată adunarea s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
26. Leviții au luat loc cu instrumentele lui David, și preoții cu trîmbițele. 27. Ezechia a poruncit să aducă arderea de tot pe altar; și, în clipa cînd a început arderea de tot, a început și cîntarea Domnului, în sunetul trîmbițelor și instrumentelor lui David, împăratul lui Israel. 28. Toată adunarea s-a închinat, au cîntat cîntarea, și au sunat din trîmbițe, pînă s-a isprăvit arderea de tot. 29. Și cînd au isprăvit de adus arderea de tot, împăratul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
tot pe altar; și, în clipa cînd a început arderea de tot, a început și cîntarea Domnului, în sunetul trîmbițelor și instrumentelor lui David, împăratul lui Israel. 28. Toată adunarea s-a închinat, au cîntat cîntarea, și au sunat din trîmbițe, pînă s-a isprăvit arderea de tot. 29. Și cînd au isprăvit de adus arderea de tot, împăratul și toți cei ce erau cu el, au îngenuncheat și s-au închinat. 30. Apoi împăratul Ezechia și căpeteniile au zis Leviților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
să pornească și să meargă sub arșița soarelui cumplit din această țară blestemată, unde razele cad drepte ca firul cu plumb al zidarilor. Nu apucă să doarmă însă mult, căci i se înfipse în urechi, ca o săgeată otrăvită, țipătul trâmbiței de aramă. Soldatul sări numaidecât în picioare. Se frecă la ochi și ieși din cort uitîndu-se uimit afară: era beznă. Sau visase? Dar toți soldații alergau pe câmp adunîndu-se în șiruri. Alergă și el să-și caute locul. Sutașii treceau
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
acuma cu greu, parcă i-ar fi fost rănite. Totuși, se sili să meargă mai departe. Picioarele abia îl mai țineau și răgete de lei se amestecară în tâmplele lui cu bubuit de mii de tobe și cu țipete de trâmbiți ruginite. Auta se uită în jur. Fiare știa că nu sunt în apropiere. Își dădu seama că împrejur e tăcere și nemișcare. Vuietul care semăna uneori și cu urletul valurilor mării îl auzea fără îndoială de undeva dinăuntru. Nu știa
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
bârne. Dimineața își ridica tocmai atunci aburii din prăpăstii. Munții se vedeau frumoși peste zări, albaștri și scunzi. Cei mai depărtați păreau nori. Sclavul își scutură amorțeala și se duse la izvorul rece. Asinii rumegau. Soldatul încă dormea, aici nefiind trâmbiță. Auta privi muntele în sus, unde printre stâncile golașe se pierdeau cărări. Vârful muntelui nu se zărea de după nori. Apoi coborî ochii, simțindu-se privit de cineva. La câțiva pași se oprise un copil de păstor și se uita la
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
minciuna este transmisă cu ajutorul limbajului natural sau/și artificial (forma semnificantului) este decisiv pentru efectele minciunii (ale semnificatului), respectiv pentru îndeplinirea scopului pe care mincinosul îl urmărește de la bun început. Este suficient să rostim șoptit o informație, sau dimpotrivă, cu trîmbițe și surle la intersecția tuturor drumurilor, pentru ca ea să fie automat crezută. Regăsim aici o elementară definiție a zvonului (mincinos), al cărui mesaj pare receptorului mai credibil prin forma lui (prin semnificant, prin felul în care se lansează), decît prin
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
bărbați simpli și proști, în chipul acesta au uimit cugetele filosofilor, căci prin faptele lor au arătat o mai mare filosofie decât aceia; căci din viața și din faptele lor iese un glas mai puternic și mai strălucit decât orice trâmbiță. Purtarea deci și viața curată este mai puternică decât limba celor mai străluciți ritori. Când eu spun, de pildă, că nu trebuie a dușmăni pe altul și uneltesc mii de rele împotriva elinului, cum voi putea să-l atrag prin
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
n-are bătrâni... să și-i cumpere!.. zise șoptit boierul, privind adânc în gura sobei... gândindu-se la bătrânul pădurar. - Nu cei bătrâni sunt înțelepți, și nici moșnegii... ci acei ce înțeleg întotdeauna dreptatea!... murmură pădurarul. De afară, ca o trâmbiță, cocoșul se auzi pentru a treia oară... În fereastră, printre perdeluțe, pătrundeau zorile, la început mai nelămurit, apoi mai luminoase și mai limpezi... CAPITOLUL VII Suru Început de iarnă... Vijelia sufla aspru prin pădurea deasă... pătrundea pe la coaste și sfâșia
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
găsise în sfârșit locul potrivit și foarte hotărât începu să găurească lemnul vechi. Cu fălcile pline îi spuse Pendulei: — Nu-mi pasă de regele tău bătrân și nepăsător! și intră tot mai adânc în lemn. Și uite așa, trufia este trâmbița căderii ! rosti în concluzie Cartea de Proverbe. Votul gâzelor Eugenia Juncu Într-o minunată zi de primavară, când cerul era albastru și norii pufoși ca vata de zahăr, un cărăbuș micuț și negru se urca grăbit pe un firicel de
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
vestea. I-o comunică strigătul puternic al unui ofițer care descifrase în întuneric semnalele luminoase din turnul celei mai apropiate mansio. Și înainte ca acel glas să se transforme, în baza navală, într-un frenetic amestec de strigăte, sunete de trâmbiță, oameni adunați pe străzi, aclamații, el, în ultima lui clipă de singurătate, se gândi că mesajul se răspândea cu aceeași viteză fantastică în toate provinciile imperiului. În clipa următoare, în sală intrară ca o furtună, exultând, prefectul și ofițerii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
a pus pe soldați să stropească cu noroi toga unui chestor care nu se ocupa de stăzile Romei. Povestea circulase printre soldații din legiuni, care mărșăluiau adesea prin noroi. Acum, în mijlocul legiunilor de pe Rhenus - cu mirosurile, glasurile, sunetele îndepărtate ale trâmbițelor care însoțeau schimbarea gărzii în acele vigiliae nocturne, o comandă pe care tuba o transmitea în imensul castru, o alta transmisă de lituus -, regăsea o lume familiară și era sigur că avea să doarmă. — E bine că te afli aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
lui“, un bărbat înalt de statură, drept ca o sârmă, cu o voce de bas de care răsuna biserica, și când invoca ajutorul lui Dumnezeu, le „freca țăcălia“ enoriașilor la predică, cum îi plăcea bunicului să spună, le „sufla în trâmbiță“ și le arăta unde „stă Domnul pe tron“, în rest bea cu plăcere vinul din pivnița bunicului și juca skat în cercul Corona. Răspundea de toate sărbătorile bisericești, apărea la mesele familiei când se ivea o confirmare, o înmormântare, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
n-a mai venit, a dispărut dintr-odată, iarăși am omis să pun întrebări, cu toate că abia ce dispăruse și numele localității Stutthof începuse să fie rostit cu spaimă de toate gurile. Aveam aproape paisprezece ani atunci când, anunțate cu surle și trâmbițe, reportajele speciale relatau, la aparatul nostru popular, despre bătăliile victorioase de încercuire din stepele Rusiei. În timp ce, zi de zi, se abuza de Preludiile lui Liszt, s-a petrecut ceva ce a lărgit cunoștințele mele de geografie, dar la latină am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
tunurile antiaeriene cu țigări, iar ucrainienii cu mahorcă, un soi de tutun care le plăcea rușilor. Dar, oricât ar fi fost de mare succesul nostru în limitarea acestui flagel, bateria Kaiserhafen nu avea cum să celebreze, fie cu surle și trâmbițe, fie în tăcere, o victorie asupra șobolanilor; probabil din această cauză, peste decenii, aceste rozătoare cu neputință de exterminat m-au căutat și au devenit locvace pe durata unui roman. Îmi apăreau în vis, câte unul și ca seminții de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cândva veneratului Verdussen. El argumentează că, oricât de impracticabili ar fi, pereții, dușumelele, tavanele, ușile, lucarnele, ferestrele sunt elemente perimate și fosile ale tradiționalismului funcțional care, după ce-l dăm afară pe ușă, intră pe geam. El anunță cu surle și trâmbițe un nou nelocuibil, care se lipsește de atari anticării, fără a ajunge să fie, de altfel, o simplă măgăoaie. Așteptăm cu constant interes machetele, planurile și fotografiile acestei expresii, una dintre cele mai noi. Gradus ad parnasum La Întoarcerea dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]