14,689 matches
-
viețuiesc o vreme și să-ți port prețuire, cât sânge-mi curge-n vene. Voi duce-n alte vremuri, cugetul de-naintași, din spirit de credință cu iz de-nțelepciune, ce ar putea să facă destinele mai bune. Exemplu de trăire de-a fi-n timp, pentru urmași. Cu inima zdrobită ce-o înceta să bată, când moartea nemiloasă, tribut, viața-mi va cere, las sufletul să-mi fie călăuzit de astre. S-ajungă-n lume nouă, pentru o altă soartă. Voi rătăci
DESTIN DE MAMĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382671_a_384000]
-
ochii mari, sub raza lunii Și pașii care ne îndreaptă Să ne ferim de ochii lumii. Tu mă atingi, înfiorată Mâna-mi retrag, îmi pare rău Și vreau aidoma, pe dată Să se repete gestul tău. Doresc cu patimă nebună Trăirea sărutării întâi Când am simțit că sunt o strună Care vibrează de-o mângâi! Atât doresc, să mă săruți, Să mă lipești duios de tine Apoi...să pleci și poți să uiți De n-ai simțit nimic din mine... Vreau
DE DRAGOBETE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382724_a_384053]
-
mult și cu aceeași intensitate, decât o legătură sacră? Bărbatul acesta, soțul, tatăl și toți la un loc întrupați în poetul, autorul acestor versuri, al acestui „Dialog mut...”, nu dezarmează în fața trecerii timpului, nu-și uită și nu-și amendează trăirile. El apelează la motivul oniric pentru a-și începe dialogul cu cea iubită, cea trecută într-o altă lume, dar nu uitată, ci păstrată în ființa sa, a autorului, a soțului, ca o expresie a dezintegrării dintr-un prezent văduvit
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
două tărâmuri... „... Poate visez, dar... crede-mă!”. Astfel, în cele două catrene de început, poetul întărește eul liric prin manifestarea unei dorințe nemărginite de reconstituire a unor secvențe aparținând unui timp pierdut, a acelei iubiri sacre, ca o parabolă despre trăirea eternității sub semnul vieții... “De-aș ști că-n viața mea revii/ Să retrăim iubirea noastră sfântă, / De-aș ști că poți din nou să fii / Pădurea mea și marea mea adâncă/ Și, o, de-aș ști că poți să
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
eu...”, spunându-i iubitei, că doar așa, doar știind posibilă revenirea Ei..., El ar avea forța necesară și... ar „putea încerca”: „să fiu” - „să plutesc” - „să mă înalț” - „aș... veni să te-ntâlnesc” - „să te întorc”... Sunt dorințe, făgăduieli sau trăiri ce-l motivează, îl poartă prin viață, îi întrețin amintirea, îl reintroduc în realitate și, în baza lor, revine: „Dar îmi lipsește puterea,/ Credința-i prea slabă în sufletul meu,/ Deși resimt mângâierea/ Divină, ce-n viață simțit-am mereu
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
Ninsoare cu lacrimi, ce dor, Ninsoare de patimi. Când totul e alb, mi-e sufletul trist, De parcă ar cere noi definiții Ale metaforei: „Eu exist!” Prin visul speriat de premoniții. Când soarele, prea timid, strălucește, Mi-e gândul pustiu de trăiri, Și inima-mi parcă jelește După neînceputele-amintiri. Când noaptea e-aproape, gemând, Mi-e trupul plin de albastru, Dorință-amorțită, vis așteptând, Un nou început, sau dezastru. E iarnă, e rece, e totu-nghețat, Și nu mă mai mișcă nici gerul Ce
NINSOARE CU LACRIMI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382769_a_384098]
-
la bradul gătit, Cântec ce-nalță spre ceruri iubirea, Alăturând într-un gând omenirea. Vine Crăciunul! De-abia îl aștept! Să vină cu darul de gând înțelept, S-aducă în case iar bucuria Și să suprime ipocrizia! Vine Crăciunul! Inocente trăiri Sălășluiesc neștirbite-n ereditare simțiri. Moment efemer salvat de-amintiri Cu zâmbet de suflet și dragi reuniri... 21.12.2016 Referință Bibliografică: Vine Crăciunul! / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2182, Anul VI, 21 decembrie 2016. Drepturi de
VINE CRĂCIUNUL! de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382766_a_384095]
-
binecuvântată perioadă - în timpul Postului Mare al Paștilor, vremea potrivită pocăinței. Biserica în ansamblul ei îmbracă o haină cernită ce trimite la aspectul penitențial al vieții liturgice. Suntem chemați la călătoria postului, prin rânduieli și slujbe speciale, dar și prin autentică trăire. Vorbindu-ne despre acest pelerinaj lăuntric și spiritual către Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Părintele Profesor Dr. Gheorghe Holbea - Prodecanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul” din cadrul Universității București, ne lămurește cu privire la înțelesul duhovnicesc al postului, și la premisele esențiale ale
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
E frumos și este bine Când e pace pe pământ, Dar de nu-I Isus cu tine, Ești purtat ca frunza-n vânt! Bucurați-vă de viață, De căldură și frumos, Dar nu neglijați povața, "Căutați-L pe Cristos!" Căci trăirea e ca floarea, Se deschide într-o zi, Când veni-va înserarea Ca un sunet va pieri. Când priviți cu drag natura, Învățați din cursul ei Și-ascultați apoi Scriptura, "Să n-aveți alți dumnezei!" Tot ce-i pe pământ
O ETERNĂ PRIMĂVARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382785_a_384114]
-
nu sînt exaltate pentru voluptățile lor intrinseci), ci mai curînd de ideea fixă a damnațiunii (să nu uităm că Infernul discutabil se încheie în chip destul de explicit cu poemul Iov). Spun "idee fixă" pentru că ea nu izvorăște dintr-o reală trăire poetică, ci este rezultatul unui expozeu exterior, prolix, aluvionar, cu inserții naturaliste uneori. Programul, îndeajuns de vizibil și de schematic, sărăcește puterea emoțională a unor versuri luate separat". Despre Marin Sorescu ni se arată: "Demitizarea de care s-a vorbit
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
actoria a interesat-o, ci mult mai complicata artă a regiei, pe care acum demonstrează că o stăpînește foarte bine. Dînd dovadă de virtuozitate, presară aparent neglijent conotații, elemente disparate care, încet încet, configurează un plan secund - un fond de trăiri resimțit abia cînd filmul se termină. Așa cum a fost el conceput ca o investigație tîrzie, declanșată de excitația virginală exercitată de dispariția fetelor asupra băieților din vecini, cu care nu apucaseră să comunice. Lipsa de comunicare este - cum am spus
Uciderea inocenței by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16038_a_17363]
-
despre rostul pierdut al vieții și eterna toamnă cu frunze ruginite, anotimp al tristeții și deznădejdii, cuvintele nu-și mai înalță emoția din pagină, interogațiile devin ridicole, iar impresia de "déjà-vu" e agasantă și obositoare. Pe ruinele unor astfel de trăiri poezia abia pâlpâie, fără forță, căci cuvintele par obosite, dacă nu chiar tocite de-a binelea. Pe porțiuni mici, câteva versuri mai reușite devin contrastante: "într-o pustie sală/ pe câte-un scaun incomod/ stăm amândoi cuminți/ e pictorul plecat
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
un soi de lirism moldovean, dar numai pe alocuri și în cantități corecte. Dragostea dintre doamna Pelaghia și domnul necunoscut nu e doar un adulter între vecini, ci și o instabilă, precară, dar reușită de fapt formă de evazionism sentimental. Trăirile amorfe ale acestei femei produc mici insule de modernism analitic de bună calitate: "Avea impresia că, în drum spre casă, străbătuse un tunel. Amintirile zilei pe cale de a se încheia îi ațineau calea, punîndu-i întrebări, o însoțeau ca niște mici
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
deschid întreaga viață în fața lui Dumnezeu, care de multe ori față de noi oamenii este tainic și de nepătruns. Evangheliile zilelor pascale sunt pentru noi nu numai mărturii credibile ale Învierii Domnului, dar mai ales reprezintă modele tipice în aprofundarea și trăirea misterului pascal. Femeile la mormânt, Maria Magdalena, învățăceii și apostolii, Sfântul Petru și Sfântul Ioan, Sfântul Toma rămân exemple vii de oameni, care în diferite situații, și nu întotdeauna lipsiți de frământări și rețineri, au reușit să se ridice în
Agenda2003-16-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/280910_a_282239]
-
informat că evoluția postoperatorie a pacientei este bună, ea urmând să fie externată după o săptămână. OCTAVIAN NICA Mesaje de Paști Ca prefect al județului, îmi propun să împărtășesc împreună cu toți creștinii ortodocși farmecul și bucuria acestor zile de înaltă trăire sufletească, cât și mesajul profund uman al sărbătorilor de Paști: lumină, pace, dragoste și bunătate! În spiritul acestuia, doresc ca Învierea Domnului nostru Iisus Hristos să ne lumineze și să ne călăuzească tuturor gândurile și faptele pe calea fericirii și
Agenda2003-17-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280934_a_282263]
-
și mîngîie-mă și frînge/ săgeata acestui vector de tristețe/ ce stoarce lacrima neplînsă a bărbatului matur,/ dar de care nu mă mai rușinez/ acum, la bătrînețe” (Șoaptă în formă de poem). Această luciditate reprezintă modul autorecuperării poetului. O justificare a trăirii prin practica rostirii metafizice care e o imprudență în principiu, deoarece prvoacă esențele, dar și un mijloc de reducție a răului de-a fi. Fragilității de fond a ființei i se opune capacitatea de rezistență a limbajului metaforic: „Cel căruia
Invers decît Dorian Gray by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2803_a_4128]
-
spune că unora „parcă le este teamă să pozeze, ba că nu le stă bine părul, ba că și-au uitat cravata“ și atunci această alternativă este mult mai comodă. Un adevărat artist trebuie să surprindă cu obiectivul câte ceva din trăirile și sufletul subiectului, altfel fotografia devine o simplă poză, o bucată de hârtie ce înfățișează o imagine lipsită de expresivitate. Întrucât îi place să realizeze portrete și știe să o facă într-o manieră originală, cu talent și măiestrie, multe
Agenda2003-7-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280706_a_282035]
-
care ne leagă cu Cerul și prin el cu toți aceia care au trăit și vor trăi în aceeași credință și cu care ne vom regăsi în nădejdea vieții viitoare. Ortodoxia este, după expresia unui mare teolog, viața în Hristos, trăirea în și prin Hristos. Nu trebuie ignorat apoi adevărul istoric că în vreme ce Apusul crea în liniște opere de artă, în vreme ce în bibliotecile lui se elaborau mărețe lucrări de știință teologică, Orientul ortodox se zbătea sub urgia mahomedană. Ortodoxia este patria
Agenda2003-11-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280798_a_282127]
-
puțin conștientă) de a relua pe cont propriu anumite trăsături ale suprarealismului ceh, care îl deosebește de cel francez - și aici am să citez din prefața la Antologia suprarealismului în Cehoslovacia, unde scriai că suprarealiștii de la Praga au dat întîietate „trăirii (...) nu numai în fața automatismului, dar și, mai ales, a cultului unei «alte» lumi, pur ipotetice, care e marca distinctivă a gîndirii suprarealiștilor parizieni“. Pentru mine, ceea ce a fost cu adevărat important în momentul acela era să reconsider totul din perspectiva
Interviu cu Petr Král - „O reverie asupra cotidianului“ by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Journalistic/2659_a_3984]
-
rămas. Și nici nu mai știi dacă ea trage zilele după ea, mutîndu- le dintr-un loc în altul, sau zilele, săptămînile, anii o duc pe valurile lor ca pe un pai, de care nu se mai agață nimeni altcineva... Trăirea într-o altă viziune În literatura noastră, Fefeleaga lui Ion Agârbiceanu (din povestirea omonimă) este neîndoielnic unul dintre cele mai semnificative personaje în care se întrupează singurătatea. Cînd vrea să vorbească, cuvintele i se veștejesc pe buze. „- Să creșteți mari
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
ca din foi. Femeia tocmește coșărcile, mai pune la loc vreo bucată de piatră ce dă să cadă, și cată înainte: Cît mai au pînă în vîrful dealului?” Fefeleaga gîndește în numele amîndurora. Nu e chiar singură. Are un aliat, în trăirea absurdului existenței. Unul gîndeș te, celălalt pipăie realitatea cu lumina stinsă a ochilor. Adunați în ei înșiși, capabili de eforturi incredibile, fără să-și mai pună problema implacabilității universului. Bator n-o ajută deloc pe Fefeleaga să-și pună întrebări
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
reperele unei „arte a supraviețuirii”, asumate, de altfel, programatic. Ce sunt cele o sută de narațiuni decât „cioburi dintr-o hologramă a întregului”, cum scrie chiar prozatorul, produse de o atitudine de „contemplare activă” a lumii și devenirii ei. Utilizând trăirile, pentru a se face înțeles, dar repudiind exercițiul epic mimetic, Gheorghe Schwartz se îndepărtează și de consemnarea tribulațiilor propriului eu, dar și de conceptul unei proze deschise plenar și exclusiv spre referențialitate. Agnus Dei reprezintă finalizarea celui mai ambițios ciclu
Despre eroi și himere by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2708_a_4033]
-
pas. Sunt replici, gesturi, cuvinte, intonații ce contaminează fiecare particulă vie a eului profund al celui care, pornind de la textul scris, de la literă, reconstituie silabă cu silabă, celulă cu celulă, personajul real, înviindu-l pe scenă. Acolo ideile autorului dramatic, trăirea sa, se intersectează cu experiența de viață a actorului, cu drama și comedia sa. Un mare actor este însă și un bun prestigitator. El știe să jongleze atât de bine cu propriile sale stări, cu propriile sale închipuiri, jucânduse de-
Mălăele, omul orchestră by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2726_a_4051]
-
de daoistul Zhuang Zi) între cele două planuri ale realului și imaginarului, a posibilității marii armonii, a rezonanței simpatetice datorate suflului energetic care leagă toate ființele și lucrurile. În acest tip de viziune în care gîndibilul se confundă cu sensibilul, trăirile și impresiile sînt redate prin senzorial și pentru aceasta, toate organele de simț sînt puse la bătaie - văzul, auzul, mirosul - într-o adevărată fenomenologie a corpului reprezentat ca unitate psiho-fizică și intelectuală. Sînt exploatate toate posibilitățile corpului de a semnifica
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
exemplele sînt cele ale marilor romancieri ai lumii, tot perspectiva esteticii chineze clasice este cea care domină discursul lui Mo Yan despre romanul lung, „epopee sublimă, care să cuprindă complexitatea sufletului uman” și despre atributele sale definitorii: lungimea, densitatea, dificultatea. „Trăirea de amplitudine, animată de suflul vital aspru și libertin” pare o exprimare preluată direct din celebrul tratat chinez din sec. 5 al lui Liu Xie, despre Inima literaturii ca sculptare a dragonului. Portretul artistului creator făcut cu secole în urmă
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]