3,101 matches
-
nu ar fi așa, ne am putea aștepta ca în stadiul I al cancerului gastric (precoceă să avem un prognostic rezervat, datorită posibilității recidivei. Experiența programului de screening și studii observaționale sugerează că adenocarcinomul in situ se descoperă rar în tractul digestiv, chiar și în cancerele gastrice precoce, fiind o formă de boala invazivă. Unele date sugerează că rata de progresie de la cancerul precoce la cancerul avansat este relativ înceată, dar nu e mai puțin adevărat că majoritatea cancerelor precoce vor
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
recent o nouă tehnică endoscopică ce implică rezecție endoscopică în toată grosimea și închidere a defectului. Această metodă permite o rezecție mai adâncă și largă. EMR asistată de ecografie endoscopică cu înaltă frecven succes în excizia tumorilor submucoase mici ale tractului gastrointestinal. Proceduri ablative Opțiunile de tratament endoscopic ablativ includ: terapia fotodinamică, electrocoagularea (coagularea cu argon plasmă -APC și electrocoagularea multipolarăă și terapia cu laser. Cele mai multe din metode s-au dovedit a fi efective 164 pentru paleație, dar folosirea lor în
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
3. Se Îndepărtează orice fel de corpi străini din gură (proteze, cruste, resturi de vărsătură, mucus aderent). 4. Se anesteziază mucoasa faringiană cu xilină 2% (gargară). 5. Se administrează atropină 0.5 mg s.c. 6. Se introduce sonda În tractul digestiv (indicând bolnavului să Înghită În mod repetat) până la marcaj. 7. Se controlează poziționarea corectă a sondei În stomac (se extrage lichid gastric; se introduce capătul distal al sondei Într-un recipient cu apă, iar În expir nu apar bule
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
și se scoate cu grijă. 26 Irigarea intestinală totală ¾ Polietilenglicol via NG la 1-2 L/oră până conținutul eliminat este curat Indicații o Ingestii potențial toxice de preparate cu cedare lentă sau eliberare intestinală o Traficanți de droguri depozitate În tractul gastrointestinal ,,body packers" și ,,body-stuffers" (cei care Înghit fiole de crack) o Ingestii potențial toxice de substanțe care nu se adsorb bine pe cărbunele activat (fier, plumb, litiu, zinc). Contraindicații o Perforare sau obstrucție intestinală o HD o Ileus o
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
rezultat În urma fermentării. Rapel fiziopatologic • Căi de pătrundere În organism: ingestie accidentală sau voluntară, intoxicație inhalatorie (accidentală În industriile În care se utilizează metanolul sau deliberată la cei ce se droghează cu solvenți), absorbția transcutanată. • Metanolul este absorbit rapid din tractul gastro-intestinal, concentrațiile maxime survenind la 30-90 minute după ingestie. Doza letală are variații mari (de la 15 ml. până la 500 ml.) cu o medie de 30 ml. metanol 40%. • Alcoolul metilic este toxic prin metaboliții săi. • 90-95% din metanol este metabolizat
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
alatdehidrogenază În acid formic, cel de-al doilea metabolit implicat În toxicitatea metanolică. • Formaldehida inhibă pigmentul respirator Warburg generând acidoză lactică (acidoza metabolică este un mecanism toxicologic ce caracterizează intoxicația cu alcool metilic) dar exercită și efecte toxice directe (retină, tracturi nervoase etc.). 121 • Acidul formic este considerat toxina principală responsabilă majoritar de acidoza metabolică, toxicitatea oculară (inhibă citocromoxidaza de la nivelul structurilor fundului de ochi), toxicitate nervoasă (distrugerea axoplasmei se datorează afectării funcțiilor mitocondriale și scăderii producției de ATP). Umflarea axonilor
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
decât În mică măsură (compararea stării de beție induse, pe baza numărului de atomi de carbon din molecula alcoolului: metanol< etanol< etilenglicol< izopropanol). alcool dehidrogenază blochează enzimele respiratorii De 5 ori mai lent alcool metilic Acetaldehidă efect toxic direct (retină, tracturi nervoase,etc) Formaldehidă Acid formic Acid lactic acidoză H2O + CO2 Acid folic efect toxic direct (retină, tracturi nervoase,etc) 122 2. Tabloul clinic al intoxicației cu metanol: simptomatologia nu se corelează cu cantitatea de metanol ingerată sau cu severitatea intoxicației
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
molecula alcoolului: metanol< etanol< etilenglicol< izopropanol). alcool dehidrogenază blochează enzimele respiratorii De 5 ori mai lent alcool metilic Acetaldehidă efect toxic direct (retină, tracturi nervoase,etc) Formaldehidă Acid formic Acid lactic acidoză H2O + CO2 Acid folic efect toxic direct (retină, tracturi nervoase,etc) 122 2. Tabloul clinic al intoxicației cu metanol: simptomatologia nu se corelează cu cantitatea de metanol ingerată sau cu severitatea intoxicației. • Tulburări ale vederii (prezente la 50% din pacienți): manifestări variate, de la pete galbene, vedere În ceață, neclară
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
de comă depășită. În intoxicațiile prin ingestie, coma este de tip convulsivant fiind Întreruptă de crize de hipertonie musculară și convulsii tonico-clonice. În intoxicațiile prin inhalare, manifestările de tip comatos sunt neobișnuite. • Fenomene iritative datorate efectului direct asupra: o mucoaselor tractului digestiv: vărsături uneori sangvinolente, dureri abdominale violente, predominant epigastrice; o tegumentelor (dermatoze); o mucoasei conjunctivale (conjunctivită acută); o mucoaselor căilor respiratorii (traheobronșită acută). Diagnostic paraclinic: • acidoza metabolică, uneori deosebit de severă (pH arterial sub 7,1, Pa CO2 sub 30 mm
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
de la intoxicația prin ingestie; • administrarea de cărbune activat. Opiniile contradictorii din literatură privitoare la capacitatea acestuia de a absorbi alcoolii toxici sunt trecute Într-un plan secundar printr-o utilitate clinică minimă a cărbunelui activat, etilenglicolul fiind rapid absorbit din tractul gastrointestinal. Administrarea acestuia se poate dovedi chiar dăunătoare, la pacienții intoxicați cu etilenglicol survenind deseori afectări ale stării de conștiență, cu risc deci de bronhoaspirație. 138 Antidot: Strategia contracarării toxicității etilenglicolului se bazează pe noțiunea fiziopatologică cum că etilenglicolul prin
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
CĂtălina, Laurențiu Șorodoc, Ovidiu Rusalim Petriș, Victorița Șorodoc Unusual Presentation and Complication of Caustic Ingestion J Gastrointestin Liver Dis March 2007 Vol.16 No 1, 109-112 151 10) Peter M, Loeb Abram M, Einstein: Caustic injury to the upper gastrointestinal tract. In Sleisenger and Fordtran’s gastrointestinal and liver disease, 6th edition W.B.Saunders Company, 1998, 335 - 42 11) Petriș O., Petriș A., Șorodoc L., Lionte Cătălina, Bologa Cristina, Scripcariu P. Caustic substances intoxications, burns from domestic fires - similar types
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
administrează oral. Se leagă de proteinele plasmatice în proporție de 94%. Timpul mediu de înjumătățire plasmatică este de 2,7 ore. Se distribuie larg în țesuturi și lichide. Pătrunderea în LCR și în creier este slabă. Realizează concentrații active în tractul respirator și lichidul pleural, în țesuturile moi, osoase, în lichidul sinovial și țesutul ocular. Este indicată în tratamentul toxoplasmozei, în special în localizarea oculară. Efecte secundare: diareea este cea mai obișnuită complicație întâlnită în terapia cu clindamicină. Poate apare în
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
cu aspect de „păcură”) indică de regulă o hemoragie digestivă superioară și o pierdere de sânge de cel puțin 500 ml/24 ore, hemobilia (sângerare cu punct de plecare hepatic prin căile biliare), hematuria (hemoragie de la nivelul rinichiului sau al tractului urinar exteriorizată prin urină), metroragia (hemoragia genitală cu origine uterină), menoragia menarha (sângerarea menstruală); hemoragia interstițială (intratisulară): echimoze, sufuziuni și chiar hematoame în organe și țesuturi. 11.2. FIZIOPATOLOGIE Sângele este o parte importantă a mediului intern, localizată intravascular fiind
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
DE ADMINISTRARE Terapia nutrițională poate fi administrată pe două căi : enterală și parenterală. Când vorbim de calea enterală ne referim la faptul că absorbția nutrientelor se face la nivelul mucoasei intestinale, deci administrarea lor se poate face oriunde la nivelul tractului digestiv, până la nivelul primei anse jejunale. Calea parenterală se referă la administrarea nutrientelor intra-venos. 3.4.1. NUTRITIA ENTERALA Calea enterală trebuie utilizată cât mai precoce întrucât prezintă numerose avantaje: menține troficitatea mucoasei digestive, administrarea intra-gastrică previne ulcerul
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
administrată ajunge la celule, efectul este rapid. Dezavantaje: necesită personal și tehnici specializate, aduce riscuri legate de plasarea cateterelor venoase, când este utilizată singură (nutriție parenterală totală) favorizează atrofia mucoasei digestive, translocația bacteriană și priming-ul neutrofilelor, costul este crescut. Contraindicații: tract digestiv funcțional, infecții active(cel puțin până la controlul sursei și începerea antibioterapiei), acces venos inadecvat, lipsa posibilității de a instala o linie venoasă separată pentru nutriție parenterală. Modalități de administrare : vene periferice(se pot administra glucoză 510%, lipide, aminoacizi și
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
ale echilibrului hidro-electrolitic sau acido-bazic: exces sau deficit de volum sau ioni, acidoză sau alcaloză metabolică. Complicații ale nutriției enterale: mecanice (reflux esofagian, aspirația conținutului gastric), complicații legate de menținerea îndelungată a sondelor digestive eroziuni nazale, esofagiene), alterări ale funcției tractului digestiv (greață, vărsături, distensie abdominală, crampe, diaree). Complicații ale nutriției parentrerale: complicații legate de inserția unei linii venoase centrale, tromboflebite, sepsis. Existența acestor complicații impune o monitorizare atentă, clinică și paraclinică, a pacienților supuși terapiei nutriționale. Se apreciază că un
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
suficientă fluiditate și fără influențe perturbatoare prezintă caractere morfologice regulate. Monocristale pot fi doar cristalele cu forme simple așa cum sunt cristalele în formă finală echilibrată sau, mai ales, cristalele cu forme compuse din mai multe feluri de fețe, care alcătuiesc tractul individului cristalin. De obicei dintre aceste forme simple compozite unele capătă o dezvoltare mai puternică, dând cristalului aspectul dominant care constituie habitusul său specific, iar celelalte sunt mai slab dezvoltate. Caracterul morfologic la cristalului este determinat de combinația de forme
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
suficientă fluiditate și fără influențe perturbatoare prezintă caractere morfologice regulate. Monocristale pot fi doar cristalele cu forme simple așa cum sunt cristalele în formă finală echilibrată sau, mai ales, cristalele cu forme compuse din mai multe feluri de fețe, care alcătuiesc tractul individului cristalin. De obicei dintre aceste forme simple compozite unele capătă o dezvoltare mai puternică, dând cristalului aspectul dominant care constituie habitusul său specific, iar celelalte sunt mai slab dezvoltate. Caracterul morfologic la cristalului este determinat de combinația de forme
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
ca fiind mai corespunzătoare. Dat fiind faptul că în apariția inflamațiilor gangrenoase se evidențiază destul de frecvent existența unor corpi străini inerți, în aceste cazuri inflamația gangrenoasa este cunoscută și sub denumirea de inflamație de corp străin. Se întâlnește în pulmoni, tractul genital, cavitățile: pericardica, toracica și abdominală, masele musculare etc. Zonele inflamate sunt ușor de recunoscut prin coloritul albăstruiverzui sau chiar negricios la păsări și prin mirosul respingător putrid. Histologic în teritoriile respective se constată zone mai mult sau mai putin
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
UȘA, 1998; Goud B., Tixier-Vidal A. - J. Reserche, 26, 274, 254-260, 1995; Goureau O., Courtois Y. - M/S Médicine/Sciences, 12, 5, 593-598, 1996; Grasland A., Pouchot J. - Revue du Practicien, Paris, 47, 1, 75-79, 1997; Gregory, Grauer F. - Urinary tract disorders. În Nelson W. Richard, Couto Guillermo - Small Animal Internal Medicine. Mosby, 2003; Gross T.L. și colab. - Veterinary Dermatopathology: a macroscopic and microscopic evaluation of canine and feline skin disordets. Mosby year book, St. Louis, 1992; Gruys E. și colab
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
se pune problema diagnosticului diferențial markerii serici pot fi dozați, aceștia fiind În limite normale Ț antigen carcino-embrionar, alfa-fetoproteina, CA 19-9; Radiologie - dacă se evidențiază calcificare, atunci se poate spune că este vorba despre un proces benign; - Examenul baritat al tractului gastro-intestinal poate evidenția compresiuni („mass effect”Ă; - Echografia, computer tomografia, rezonanța magnetică și arteriografia definesc cel mai bine leziunile Ț localizare, număr, caractere; - Biopsie sau aspirație pe ac Ț pare a fi sigură pentru hemangioame; pentru pacienți care nu pot
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
calitativăăare o specificitate de peste 90%,dar o sensibilitate slabă, sub 80%;radiografia abdominală simplă este frecvent normală sau poate evidenția: - umbră calcificată reticulată; - prezența de gaz În interiorul chistului datorită infecției cu organisme producătoare de gaz, rupturii intrabiliare sau rupturii În tractul gastrointestinal;compresiuna asupra structurilor din jur la examenul cu substanță de contrast al organelor tubului digestiv. - Echografia reprezintă examenul principal diagnostic pentru chistul hidatic hepatic (fig.VI.1): - chistul simplu este bine circumscris, cu muguri pe membrana chistului și nisip
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
infectat, fie chiar de vezicule fiice. - ruptura În cavitatea peritoneală reprezintă mecanismul cel mai frecvent al Însămânțării cavității peritonale (85%); lichidul hidatidei pătrunde În cavitatea peritoneală și determină iritabilitate peritoneală tranzitorie de intensitate diferită mergând până la șoc anafilactic - ruptura În tractul digestiv reprezintă o complicație rară, putând fi afectate stomacul, duodenul, colonul transvers sau intestinul subțire; - ruptura În cavitatea pleurală determină un tablou clinic și radiologic de revărsat pleural; - fistulizarea cutanată este excepțională astăzi; - ruptura În circulația venoasă se poate face
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
2. diseminării hematogene prin intermediul sistemului venos portal; 3. unei septicemii generalizate cu implicarea ficatului prin intermediul circulației arteriale hepatice 4. extensie directă de la o infecție intraperitoneală 5. alte cauze, printre care traumatismul hepatic Cele mai frecvente etiologii sunt: 1. boală a tractului biliar Ț colangită secundară calculilor sau proceselor maligne; au tendință spre afectare multiplă și implicare a ambilor lobi; anastomoze bilio-enterale anterioare, boala Caroli, ascaridioza căilor biliare; 2. septicemie generalizată: secundare unei pneumonii, endocardite, infecții ale urechii medii, osteomielite, etc. 3
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cultură pozitivă din abcese 80%; - cel puțin 50% conțin amestecuri de microorganisme; - 40-50% din abcese conțin bacterii anaerobe; - hemocultura este pozitivă În aproximativ 50-60%; - Germenii cultivați din abcese sunt:aerobi gram-negativi (50-70%): - Escherichia Coli Ț 35% (predominăă apare asociat infecției tractului biliar și diseminării pe calea venoasă portală -Klebsiella, Proteus, Enterobacter;aerobi gram-pozitivi (25%): Streptococcus faecalis, Streptococ ά, β, hemolitic Staphylococcus aureus - prezenți În abcese asociate cu infecții sistemice; - anaerobi (4050%): Fusobacterium, Bacteroides MANIFESTĂRI CLINICE - deoarece majoritatea se asociază cu alte
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]