1,017 matches
-
într-adevăr, transmodernistă, semnificând o toleranță care transcende pe sau, sau, adică logica terțiului exclus. După opinia autorului, există trei tipuri de percepție a lumii, în istoria culturală: tradițional, modern, transmodern, fiecare dând naștere la subdiviziuni de valori culturale corespunzătoare: tradiționalism, modernism, transmodernism. Aceste megatendințe au apărut în ere diferite, dar pot coexista. Eroarea cercetătorilor în domeniu vine de acolo că s-au raportat totdeauna la numai unul dintre aceste referențiale, respingându-le sau ignorându-le pe celelalte. În studiul mai
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
vechi, American Lives, Ray sesiza că în urmă doar cu o generație subiecții etalau doar două percepții asupra lumii (tradițională și modernă), pe când, după 1970, a apărut și o a treia, ceea ce atestă temeinicia concluziilor sale. El găsește că rădăcinile tradiționalismului contemporan sunt din Europa medievală catolică (în legătură cu Europa creștin-ortodoxă, el tace, neavând cunoștințe). Acesteia i s-a opus protestantismul (teză preluată, tacit, de la Max Weber), care a pus temeliile modernismului, secularizat odată cu iluminismul. Tradiționalismul recent s-a dezvoltat ca reacție
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
concluziilor sale. El găsește că rădăcinile tradiționalismului contemporan sunt din Europa medievală catolică (în legătură cu Europa creștin-ortodoxă, el tace, neavând cunoștințe). Acesteia i s-a opus protestantismul (teză preluată, tacit, de la Max Weber), care a pus temeliile modernismului, secularizat odată cu iluminismul. Tradiționalismul recent s-a dezvoltat ca reacție rurală și nativistă, din el cristalizându-se, în secolul al XIX-lea, fundamentalismul, ca rezistență la modernizare. În Statele Unite, tradiționalismul de azi se manifestă ca nostalgie după micile orașe, într-o Americă religioasă, amintind
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
teză preluată, tacit, de la Max Weber), care a pus temeliile modernismului, secularizat odată cu iluminismul. Tradiționalismul recent s-a dezvoltat ca reacție rurală și nativistă, din el cristalizându-se, în secolul al XIX-lea, fundamentalismul, ca rezistență la modernizare. În Statele Unite, tradiționalismul de azi se manifestă ca nostalgie după micile orașe, într-o Americă religioasă, amintind de perioada 1890-1930. Începuturile modernismului sunt împinse cu circa 500 de ani în urmă, în Europa de la sfârșitul Renașterii, cu extindere în colonii. Modernismul a învins
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pe internet la data de 18.08.2004 (Islam and the West in a Transmodern World). Ziauddin Sardar ne atenționează că societățile musulmane cunosc un triplu impact, căci asupra lor se exercită presiuni dinspre forțele modernității, ale postmodernității și ale tradiționalismului. Complicata ecuație în care sunt aruncate nu e soluționabilă prin nici unul dintre cei trei termeni, ci printr-un al patrulea, dincolo de toate aceste provocări o mentalitate transmodernă, în stare să le valorizeze pe celelalte. În ultimii 40-50 de ani (situația
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
stare să înglobeze și postmodernismul în conceptul vag de transmodernism. XI. TEMELIILE TRANSMODERNISMULUI 1. Cadre generale. Am văzut cum conceptul de transmodernism pare deja disponibil pentru diverse interpretări, dar în esență tinde să semnifice tot ceea ce depășește diversele isme de la tradiționalism până la postmodernism, tocmai fiindcă e capabil să le înglobeze fără a se confunda cu nici unul dintre ele. Încă Paul H. Ray, considerat de unii părintele conceptului, decidea că noutatea noțiunii de Integral Culture vine din sinteza tradiționalismului cu modernitatea, depășindu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
diversele isme de la tradiționalism până la postmodernism, tocmai fiindcă e capabil să le înglobeze fără a se confunda cu nici unul dintre ele. Încă Paul H. Ray, considerat de unii părintele conceptului, decidea că noutatea noțiunii de Integral Culture vine din sinteza tradiționalismului cu modernitatea, depășindu-le pe ambele, ca a treia percepție asupra lumii, marcând declinul paradigmei moderniste, în care postmodernismul este partea de crepuscul a acestuia. Într-un studiu (The Rise of Integral Culture), Paul H. Ray considera că deja 24
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
literare, convins fiind de "falsa problemă a modernității": "Problema modernității e o problemă de istorie, iar nu una de estetică"353. Distincția este foarte importantă, fiindcă se spulberă credința unor teoreticieni moderniști și postmoderniști că există un progres estetic de la tradiționalism la modernism și postmodernism. Un vers de Homer sau de Dante, spune Nichita Stănescu, face de rușine o sută de poeți "moderniști". Dar obiecția lui asupra criticii metafizicii se mai referă la spiritul terminologiei lui Aristotel, metafizica având nu sensul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
despre participarea lui Stiopa Capmare la luptele primului război mondial și la năvălirile „moscalilor” prin satele românești de dincolo de Prut. În prozele Savan, Greșeala lui Dumnezeu și Insula fericirii, ce compun în 1943 volumul Frumoasele, autorul se cantonează în registrul tradiționalismului romantic, părăsind latura ideologică. Spațiul rămâne aceeași provincie săracă a Basarabiei, unde credințe și superstiții ancestrale schimbă cursul vieții personajelor, oameni simpli, însă pătimași în sentimente și la băutură. Roman al dragostei materne, Drumul Sevastopolului (1943) se înscrie în linia
VELICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
din beatitudine, ci din sentimentul spaimei existențiale: „Scriu poezie dintr-o frică grozavă” (La mormântul lui Mihai Eminescu II). În volumul Balada vestitorului și alte poeme (1986) recursul la prozodia clasică și priza la real lasă impresia unei întoarceri la tradiționalism. Dar elementele realității nu sunt decât semne pentru sensuri alegorice, parabole și reprezentări onirice. Dragostea, chiar într-un mediu dur, își păstrează caracterul ideal, angelic: „Mă gândesc la un poem pentru tine / ușor și serafic / deși sângerez în bocanci / În
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
incluse în primele numere, se disting prin respingerea sistemelor teoretice nivelatoare, unele opinii fiind subliniate cu deosebire: recunoașterea valorilor artistice constituite și protejarea lor de profanatori; respingerea tratării rigide a raportului între tradiție și modernitate, sprijinindu-se pe convingerea că „tradiționalismul nu exclude modernitatea”; promovarea și apărarea libertății depline în artă, care nu trebuie confundată cu „individualismul haotic și dizolvant”, ca și a noutăților, atât cât poate fi nouă o operă de artă, pentru că noutatea totală - se spune - este utopică; apărarea
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
dizolvant”, ca și a noutăților, atât cât poate fi nouă o operă de artă, pentru că noutatea totală - se spune - este utopică; apărarea limbii literare de „farsele lingvistice”, de ceea ce o violentează. Prudența de a nu se situa exclusiv de partea tradiționalismului ori a modernității explică faptul că spre revistă au venit scriitori importanți, indiferent din ce școală sau curent, cerându-li-se doar un ideal estetic. Acestei deschideri i se datorează și numărul mare al colaboratorilor de valoare. În 1929, la
VIAŢA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
culturale: antropologia culturală și etnologia, atunci când, de exemplu, abordează problematica aculturației; sociologia prin studiul etnicității sau al relațiilor dintre „centru” și „periferie”; filosofia culturii, estetica, teoria și istoria literară - prin contribuțiile referitoare la problema „specificului național” sau a raporturilor dintre „tradiționalism” și „modernism”; alte domenii ale științei literaturii, axate pe tema circulației și receptării operei literare: sociologia literaturii sau estetica receptării; iconologia, ca ramură a istoriei artei, În ceea ce privește imaginile transmise prin limbaj figurativ; disciplinele sistemelor generale: teoria comunicării, cibernetica, semiotica, gramaticile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și Göttfy Borbála. La un anumit nivel de lectură, lucrările respective transmit viziunea autojustificativă a nobilimii, În raport cu ridicarea țărănimii și reprimarea acesteia, ca și cu politica lui Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" . În pofida tensiunilor existente Între tradiționalismul nobilimii și reformismul imperial, imaginea potrivit căreia Împăratul ar fi responsabil, cel puțin parțial și indirect, de izbucnirea răscoalei, este dezmințită Însă de aproape toate relatările. Chiar dacă, pe de o parte, imaginea În cauză este Întreținută subtil prin consemnarea nelipsită
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
una auditivă. 4.Motivează utilizarea verbelor la modul indicativ, timpul prezent. 5.Precizează tipul de lirism existent în text. 6.Interpretează două figuri de stil diferite. 7.Prezintă semnificația titlului, în relație cu textul literar. 8.Evidențiază două caracteristici ale tradiționalismului. 9.Ilustrează două trăsături ale descrierii, pe baza textului dat. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA INTERBELICĂ - POEZIA Testul nr. 87 Rezolvă cerințele, cu privire la textele de
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
literar. 5. Notează tipul de lirism prezent în textul poetic. 6. Comentează o figură de stil din versul: Și sub veninul groaznic simțea că e dulceață... 7. Evidențiază două elemente comune celor două texte. 8. Ilustrează două trăsături ale curentului tradiționalism, existente în textul literar. 9. Exprimă-ți, în 4-6 rânduri, opinia despre afirmația lui Giovanni Papini, din romanul Viața lui Iisus: Adevărurile sunt de natura sângelui și cu sânge din propriile vene trebuie să scrie pe paginile pământului, pentru ca trecerea
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Despre îngeri) După primele decade ale secolului al XX-lea, cuvintele modern și contemporan nu au mai fost folosite ca sinonime pentru că, pe de-o parte, poezia modernistă a evoluat paralel cu alte tendințe cu care a împărțit spațiul literar (tradiționalism, avangarde, suprarealism etc.), iar pe de altă parte modernismul a devenit un termen de teorie literară cu multiplă vocație (M.Cătărescu, Postmodernismul românesc) Ciudată revelație născând un ciudat și contradictoriu sentiment. Pe de o parte jignirea acestei joase apartenențe implacabile
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
prin trunchierea și alipirea celor doi termeni, glocalizare (Robertson, 1992), iar relația lor antinomială a fost etichetată și studiată variat, în funcție de diferitele ei aspecte: cosmopolitanism versus comunitarianism, transnaționalism versus etnonaționalism, universalism versus culturalism, federalism versus separatism, modernitate (modernism) versus rezistență (tradiționalism) etc. Diferențele specifice ale unor astfel de perechi opozante rezidă în faptul că ele se adresează, fiecare în parte, unei/unor dimensiuni ale binomului globalizare-localizare. În acest context, abordarea defalcată a dimensiunilor globalizării în cele ce urmează este de natură
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
în efortul de surprindere a esențelor. Așadar înainte de a porni pe un alt drum sau de a fixa temporal începutul unei noi epoci, o via moderna în filosofie, este necesar a zăbovi asupra accepțiunii și dinamicii desfășurate între tradiție și tradiționalism, tocmai în această idee a distincției necesare dintre vechiul învechit și cel mereu actual prin prenenitatea sa. Altfel nu se poate scăpa din iluzia unei înlocuiri totale a valorilor, a unei negări complete a trecutului, a noțiunii de “revoluție absolută
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
actual prin prenenitatea sa. Altfel nu se poate scăpa din iluzia unei înlocuiri totale a valorilor, a unei negări complete a trecutului, a noțiunii de “revoluție absolută”. În fond ultima revoluție autentică a fost făcută de Isus. I.3. Tradiție , tradiționalism, modernitate accepțiuni și dinamică Pentru a dezvălui dinamica dintre vechiul vechi ca tradiționalism, vechiul nou ca tradiție și epoca modernă la care le raportăm este util să ne folosim de accepțiunile celor trei termeni de mai sus. Termenul tradiție provine
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
totale a valorilor, a unei negări complete a trecutului, a noțiunii de “revoluție absolută”. În fond ultima revoluție autentică a fost făcută de Isus. I.3. Tradiție , tradiționalism, modernitate accepțiuni și dinamică Pentru a dezvălui dinamica dintre vechiul vechi ca tradiționalism, vechiul nou ca tradiție și epoca modernă la care le raportăm este util să ne folosim de accepțiunile celor trei termeni de mai sus. Termenul tradiție provine din traditio, traditionis cuvinte latine ce semnificau transnmiterea, povestirea unor evenimente petrecute în
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
simultan elemente contradictorii și implicit dinamice. Apoi nu poți fi modern, nou, în actualitate, decât în raport cu ceva vechi, consacrat, cu un model a cărui funcționalitate este recunoscută și acceptată de majoritate. Este deci imposibil a gîndi modernitatea în afara tradiției și tradiționalismului așa cum este imposibil să gîndim noțiunea de vale fără cea de deal. Modernitatea este față de tradiție, dar mai ales față de tradiționalism, ceea ce euristica este față de algoritmică. Precizarea accepțiunii acestor termeni permite dezvăluirea relației și dinamicii mecanismului ce reunește modernul și
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
model a cărui funcționalitate este recunoscută și acceptată de majoritate. Este deci imposibil a gîndi modernitatea în afara tradiției și tradiționalismului așa cum este imposibil să gîndim noțiunea de vale fără cea de deal. Modernitatea este față de tradiție, dar mai ales față de tradiționalism, ceea ce euristica este față de algoritmică. Precizarea accepțiunii acestor termeni permite dezvăluirea relației și dinamicii mecanismului ce reunește modernul și tradiționalul. Se pot sesiza două planuri a căror mișcare, prin ecoul ei social și cultural, generează metamorfozarea unuia în celălalt, într-
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
sesiza două planuri a căror mișcare, prin ecoul ei social și cultural, generează metamorfozarea unuia în celălalt, într-o succesiune circulară imperturbabilă în istoria Europei. Astfel, tradiția se rupe la un moment dat de dimensiunea practică a vieții, degenerînd în tradiționalism; acesta incită la reacții și acțiuni antitradiționale care deviază mentalitățile spre un nou model, cel modern care la rîndul lui, prin extindere și fixare sfârșește prin a deveni unul tadițional. Termenul de tradiție are în fond o conotație pozitivă, căci
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
închegate într-o comunitate care-și poate păstra această calitate doar păstîndu-și tradițiile. A existat și există,, neîndoielnic și emblematic o tradiție în toate epocile și spațiile culturale. Tradiția naște însă periodic, în ciuda fertilității ei incontestabile și un copil mort, tradiționalismul. Acesta ) Este o atitudine imobilă care distruge principalul impuls al cunoașterii: mirarea, din care se nasc întrebările în afara cărora spiritul uman este nul. A idolatriza neselectiv tot ceea ce primești de la predecesori înseamnă doar a exista, iar existența pură distruge ființa
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]