9,719 matches
-
cuprinzătoare adevăruri ale spiritului.”[ 13] Tinzând parcă să-și afirme și să susțină cât mai fără echivoc o asemenea percepție asupra crezului său artistic, poetul Horia Stamatu își reconfirma - cu și mai multă limpezime - opțiunile pe coordonatele preferințelor exprimate de traducătorul Horia Stamatu. Prin strădaniile acestuia din urmă, poemele lui Hölderlin, poetul despre care Heidegger spunea că l-a așteptat pe Dumnezeu, își făceau apariția în limba celebrului Don Luis de Góngora y Argote (Seis poemas de Hölderlin în Punta Europa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Horia Stamatu, o mult mai pregnantă influență a textelor lui Juan de la Cruz. De altfel, nu este nici un secret, chiar poetul și-a mărturisit - și în repetate rânduri - admirația cu totul specială pe care o nutrea pentru poetul spaniol. 3. Traducătorul Horia Stamatu Spuneam, la un anume moment, că imaginea a ceea ce se concretizează în sensul de veritabilă Poetică la Horia Stamatu se complinește și prin traducerile realizate de el de-a lungul timpului. Desigur, din varii și previzibile motive, o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
vom face atât prin intermediul unor comentarii avizate, cât și pe calea mărturiilor epistolare ale poetului. Astfel, Alexandru Lungu, unul dintre corespondenții constanți ai acestuia, afirma pe marginea unei scrisori datată în 16 Ianuarie 1988: „Horia Stamatu este și un pasionat traducător de poezie. Îmi îngădui forma prezentă, aflându-mă sub aura nepieritoare a scrisorilor și manuscriselor sale, în care se arată și darul de iscusit tălmăcitor. Nu știu cât de întinsă a fost truda sa de transpuneri lirice dintr-o limbă în alta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
literatura română. Aceasta este o activitate solicitând o calitate înaltă a pregătirii profesioniștilor care se angajează să realizeze asemenea „rescrieri” ale textului supus traducerii. În condițiile în care echivalențe simetrice nu se găsesc în limba de sosire a textului, sarcina traducătorului devine mai dificilă. Îngrijorător este adevărul că din literatura română clasică nu s-au tradus în alte limbi suficient scriitorii fundamentali, iar promovarea traducerilor se face în condiții improprii, produse și de subiectivitatea selecțiilor. Nu există un circuit oficial, prin
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]
-
familia sa. Radule dragă, vei continuă să trăiești frumos în amintirile noastre! Eugen Cojocaru Vice-Președinte al Asociației Scriitorilor Români din Germania Membru UZPR Radu Bărbulescu Radu-Florian Bărbulescu (pseudonim R.-F. Barth) (n. 27 ianuarie 1952 în București) jurnalist, prozator, poet, traducător și editor român care a trăit în München, Germania începând din 1981, când a emigrat din motive politice. A studiat la liceul în București și politologie la Înaltă Școală de Studii Politice, München (1986-1990). Fost colaborator extern la Radio Europa
Radu Bărbulescu a plecat de lângă noi [Corola-blog/BlogPost/93599_a_94891]
-
noastre cu stiloul în mână și țigara în gură. Model de competență, seriozitate, atitudine conștientă față de muncă a fost și a rămas Gheorghe Mihalcean îndeosebi pentru generația mai „tânără” - Vasile Carlașciuc, Tudor Andrieș, care a primit de la el botezul de traducător și regretă că nu-l mai aude la telefon cu propunerea „N-ar fi rău să ne mai vedem”, Nicolae Hauca (botezul de maestru al fotografiei). Din evocările noastre, dna Denisa Gabor, viceconsulul României la Cernăuți, și-a conturat chipul
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
cotidianului ucrainean ,,Radianska Bukovina”. Cu toții însă ne-o doream mult de tot, și ca să vedem orașul din amintirile părinților și bunicilor noștri, și ca să ne întâlnim colegii de breaslă de la ziarul de limba română, solicitați cu astfel de prilejuri ca traducători. În această ipostază am cunoscut-o pe Maria Toacă, originară din Boian, pe atunci încă tânără absolventă a Facultății de Jurnalism din Chișinău, azi condei redutabil, distins în această primăvară, pentru un volum de publicistică dedicat Bucovinei, cu Premiul Uniunii
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
trei sferturi de veac de existență. Cifra îmi evocă vârsta la care a fost sărbătorit anul trecut Mircea Lutic, primul dintre scriitorii deja afirmați pe care i-am cunoscut la cel dintâi drum al meu la Cernăuți. Astăzi poet și traducător de excelență, membru al Uniunilor Scriitorilor din Ucraina, Republica Moldova și România, zoristul (secretar-general de redacție, cred), m-a impresionat atunci cu cât de multe voia să știe despre autori și cărți la îndemâna oricărui iubitor de literatura din Suceava, adică la
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
este să te trezești în limba ta maternă! Lucrase în redacție și Vasile Tărâțeanu, pe el însă aveam să-l cunosc peste ani, la Bacău, la o manifestare Bacovia. În schimb, din aceeași promoție cu Mircea Lutic, și prozatorul și traducătorul Grigore Crigan, a fost un zorist de cursă lungă. Ca și antologia lui Vasile Tărâțeanu, ,,Poezia Bucovinei”, ,,Cea mai curată lacrimă a noastră”, volumul său de articole și interviuri dedicate lui Eminescu, prin interlocutorii aleși, vorbește de o Bucovină literară
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
articole și interviuri dedicate lui Eminescu, prin interlocutorii aleși, vorbește de o Bucovină literară întreagă. Mai mult de o Bucovină aparținând României literare. De altminteri, aceluiași efort integrator i se subsumează și almanahul ,,Țara Fagilor” realizat de prozatorul, folcloristul și traducătorul Dumitru Covalciuc, și volumul de ,,Folclor stăneștean - în memoria lui Vasile Posteucă”, ediție alcătuită de Ion Crețu, de Ion Filipciuc, din Câmpulung Moldovenesc, și de Ion Posteucă, și Dumitru Covalciuc, și Ion Crețu cu partea lor de viață trăită în
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
a deschis larg ușile în anii din urmă cernăuțenilor dornici de întâlniri cu scriitori, de lansări de carte, de recitaluri poetice și artistice. Aici au fost organizate comemorări ale foștilor colegi de redacție, poetul Ion Chilaru, Vasile Levițchi, poet, prozator, traducător de prim rang, ale omului de radio și scriitorului Mircea Motrici, cu lansarea volumelor sale postume, aici au fost sărbătoriți la aniversarea zilei de naștere mulți dintre autorii zoriști amintiți, aici cititorii l-au avut oaspete pe Arcadie Suceveanu, președintele
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
Milano, dar activitățile profesionale l-au adus des în România. Pasiunea către scris, către versuri își are rădăcinile încă din adolescență, iar contactul cu România i-a mai scos în evidență încă o latură deosebită și anume pe cea de traducător. Colaborează în prezent cu numeroase publicații literare de limbă română și participă cu maxim interes la diverse competiții literare. Stimate d-le Luca Cipolla, pentru început aș dori să ne spuneți dacă vorbim de un pseudonim literar, sau pur și
LUCA CIPOLLA – UN ITALIAN CE SE EXPRIMĂ FOARTE BINE ÎN ROMÂNEŞTE [Corola-blog/BlogPost/93656_a_94948]
-
viața culturală, știind că are în față încă o lungă perioadă de activitate. Orice bilanț, fie el și de etapă, va rămâne incomplet. Cu atât mai greu de prezentat va fi Cristian Bădiliță în multitudinea preocupărilor sale de teolog, eseist, traducător și poet. De aceea îmi revine sarcina de a mă opri asupra contribuției Domniei sale în domeniul literaturii patristice, exegezei biblice și teologiei. Scrierile sale aduc o contribuție importantă la descifrarea scrierilor sacre și oferă teologilor dogmaticieni și moraliști o serie
Cristian BĂDILIȚĂ, laureat al premiului ”Acad. Constantin Erbiceanu” [Corola-blog/BlogPost/93632_a_94924]
-
Oradea, cu prilejul acordării Premiului „Academician Constantin Erbiceanu” scriitorului și teologului Cristian Bădiliță, iar de ne va fi permis, vom publica întregul mesaj, cu convingerea că-l vom cunoaște mai bine, mai profund și dintr-o altă perspectivă pe teologul, traducătorul și scriitorul Cristian Bădiliță. Amfitrioana acestei manifestării de un înalt nivel spiritual, doamna Elena Tîrziman, directoarea impresionantei Biblioteci Naționale a României, îl invită pe domnul Cristian Bădiliță, laureatul din această seară, să se adreseze numerosului și, totodată, rafinatului public. ” Bine
Cristian BĂDILIȚĂ, laureat al premiului ”Acad. Constantin Erbiceanu” [Corola-blog/BlogPost/93632_a_94924]
-
nu trebuie să vorbim în termen de specializare, ci de daruri sau forme ale creației. Desigur, în sens modern, putem spune despre cel căruia astăzi Fundația culturală ”Constantin Erbiceanu” îi decernează premiul cu numele străbunicului meu că este filolog clasic, traducător biblic, patrolog, istoric al creștinismului timpuriu, eseist, autor de poeme vizuale, dar recursul la enumerație resimte nevoia virgulei permanente, așa cum clasicistul anunță inevitabil traducătorul Sfintei Scripturi și patrologul, iar biblistul pe istoricul creștinismului timpuriu. De ce artistul plastic, o vocație destul de
Cristian BĂDILIȚĂ, laureat al premiului ”Acad. Constantin Erbiceanu” [Corola-blog/BlogPost/93632_a_94924]
-
astăzi Fundația culturală ”Constantin Erbiceanu” îi decernează premiul cu numele străbunicului meu că este filolog clasic, traducător biblic, patrolog, istoric al creștinismului timpuriu, eseist, autor de poeme vizuale, dar recursul la enumerație resimte nevoia virgulei permanente, așa cum clasicistul anunță inevitabil traducătorul Sfintei Scripturi și patrologul, iar biblistul pe istoricul creștinismului timpuriu. De ce artistul plastic, o vocație destul de recentă la nivelul receptării publice a lui Bădiliță, nu l-ar anunța pe muzician ?! Punând această întrebare nu vreau să pretind să-l vădem
Cristian BĂDILIȚĂ, laureat al premiului ”Acad. Constantin Erbiceanu” [Corola-blog/BlogPost/93632_a_94924]
-
care desăvârșește ceea ce s-a început la Creație. Dar ce înseamnă Apocalipsa, tot Bădiliță ne traduce și comentează din greacă în Apocalipsa lui Ioan, Revelația.” A urmat decernarea importantului premiu, de către președintele Fundației culturale ”Acad. Constantin Erbiceanu”, istoricului, patrologului și traducătorului biblic Cristian Bădiliță, care, la rândul său, i-a dăruit distinsului om de cultură Constantin Laurențiu Erbiceanu un ”Ou dogmatic”, posibil ca un simbol arhetipal al începutului tuturor lucrurilor. Au continuat, în cadrul unui prietenesc cocktail, discuții ale laureatului cu cei
Cristian BĂDILIȚĂ, laureat al premiului ”Acad. Constantin Erbiceanu” [Corola-blog/BlogPost/93632_a_94924]
-
Dorul” (înființată 1903), New York În deschiderea evenimentului, va avea loc dezvelirea portretului lui Mihai Eminescu, pe care pictorul Alexandru Darida l-a dăruit ICR New York. Comunicări Doina Uricariu Scriitoare, editor, Director ICR New York Eminescu: Opus Magnum Ștefan Stoenescu Profesor, scriitor, traducător, Ithaca, New York Ipostazieri eminesciene în poesia lui Nichita Stănescu M. N. Rusu Critic și istoric literar, New York, redactor-șef al revistei Lumină Lină Citate eminesciene necunoscute despre Șcheii Brașovului Theodor Damian Scriitor, profesor, Președinte al Filialei americane a Academiei Oamenilor
Al XXI-lea Simpozion anual “Mihai Eminescu” (164 de ani de la naşterea poetului) [Corola-blog/BlogPost/93715_a_95007]
-
Infracțiunea” care a aruncat-o în spatele gratiilor a fost „delict de uneltire contra ordinii sociale”. Eliberată în 1960, nu a fost reabilitată nici până în ultima zi de viață, fiind astfel împiedicată să-și termine studiile (ca și soțul ei, marele traducător Aurel Covaci, decedat în 1992). După calvarul stalinist, au urmat 20 de ani de relativă liniște. În 1966 a cumpărat o casă pe Str. Grigore Alexandrescu nr.21, care a devenit, în perioada 1966-1987, cel mai select club cultural al
IN MEMORIAM. Iartă-ne, Stela Covaci! [Corola-blog/BlogPost/93697_a_94989]
-
din Cernăuți, anunțând tradiționala ceremonie de depunere a florilor din partea societăților naționale românești, oaspeților din județul Suceava, Consulatului General al României la Cernăuți, prezent in corpore. Un moment de vârf l-a trăit pe muntele de lumină al Luceafărului poetul, traducătorul, istoricul literar, distinsul om de cultură, Mircea Lutic, învrednicit de cea mai înaltă apreciere a creației sale - Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române, pentru poezie pe anul 2011. Un preambul edificator la acest eveniment de excepție pentru comunitatea noastră l-a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
Creștine “Dorul” (înființată 1903), New York Excelentă Să Ioana-Gabriel a Costache, Consul general al României la New York Prof. Dr. Doina Uricariu, scriitoare, editor, oaspete de onoare Rugăciune de M. Eminescu Comunicări: Moderatori: Elenă Solomon și Marius Stoica Ștefan Stoenescu , Profesor, scriitor, traducător, Ithaca, New York Epigonismul ca metodă de creație Theodor Damian, Scriitor, profesor, Președinte al Filialei americane a Academiei Oamenilor de Știință din România și al Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, New York Sentimentul religos la Eminescu: Persoană și ziaristica Alină
Al XXIII-lea Simpozion anual “Mihai Eminescu” (166 de ani de la nasterea poetului) [Corola-blog/BlogPost/93750_a_95042]
-
fost promulgata la 25 februarie anul 1925, iar la 1 noiembrie anul 1925 a avut loc investitura și înscăunarea primului patriarh Miron Cristea (1925 - 1939). Urmașul său a fost patriarhul Nicodim Munteanu (1939 - 1948), autor a numeroase lucrări teologice originale, traducător din literatura teologică rusă. Sub acești doi patriarhi s-au înființat câteva eparhii noi (Oradea, Cluj, Constanta, Maramureș, Timișoara și o Episcopie misionară pentru românii ortodocși din America). În ajunul celui de-al doilea Război Mondial, Patriarhia Română avea următoarea
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
Sala Media - Înainte de pensionare de Thomas Bernhard, regia Christian Papke, Teatrul Național Timișoara - 2h fără pauză / 2012 - Strindberg, înaintași, urmași 15.00 Librăria Bastilia - August Strindberg - un veac de (re)lectură. Participă: Elena Balzamo (Franța), Margareta Soerenson (Suedia), Carmen Vioreanu (traducător Strindberg în limba română) și Ana Boariu / Conferință și Teatru de August Strindberg (cinci volume), Editura UNITEXT, 2012 / Lansare de carte 15.00 Muzeul Curtea Veche - Spre Damasc - workshop coordonat de Cătălina Buzoianu și susținut împreună cu Mircea Florian (muzică) și
Festivalul Național de Teatru, ediţia a XXII-a [Corola-blog/BlogPost/93069_a_94361]
-
Mureș un proiect cultural de anvergură, apreciat și de secția de istorie a Academiei Române, prin adaptarea în limba română a unor mari cărți ale umanității, unele dintre cele mai dureroase, cărțile celui de al doilea război mondial. Înainte de a fi traducătorul lor era descoperitorul, cercetătorul, pasionatul de istorie, cel ce întârzia ore prelungi în arhivele Europei și poate - dar ce undă de frumusețe! - visătorul. De ce în atâtea convingeri, rosturi și înțelesuri, nu am avea și o clipă de îndoială, cum o
Comemorarea lui Nicolae Dan Cetină la PUNTI DE LUMINA [Corola-blog/BlogPost/93194_a_94486]
-
și destinsă a întâlnirii cu lumea vie a culturii tipărite. Târgul își deschide anual porțile expozanților și vizitatorilor din străinătate, oferind cadrul ideal de întâlnire între personalitățile străine invitate și public, dar și între specialiștii din industria cărții, autori, editori, traducători, ilustratori de carte, agenți și critici literari. Invitatul de onoare al Târgului Internațional Gaudeamus din 2013 a fost grupul țărilor nordice reprezentat de Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia. Cele cinci țări nordice au participat la Gaudeamus 2013 sub sloganul
Federaţia Rusă, invitatul de onoare al Târgului Internaţional Gaudeamus 2014 [Corola-blog/BlogPost/93261_a_94553]