2,349 matches
-
multă vreme singura lucrare. De asemenea, Cicăron et Philodème. La polămique en philosophie, texte editate de Clara Auvray-Assayas și Daniel Delattre pentru editura „Rue d'Ulm”, colecția „Etudes de littărature ancienne, 12”, 2201, asupra problemei esteticii lui Philodemos. Câteva extrase traduse, dar mai mult despre zei, muzică, retorică decât despre etică... Bibliografie exhaustivă a articolelor, adeseori în limbi străine, la paginile 393-407 - nici măcar zece articole despre Philodemos scrise în franceză! Cele câteva epigrame pot fi găsite, împrăștiate, în volumele lucrării Anthologie
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
revendicarea sa de către libertini, la Roma, și Seneca, și sexualitatea, și simțurile, și sinuciderea, și Socrate, și sofiștii, și solipsismul, stima de sine, stoic, studiile sale, sublimarea, și sufletul, și tatăl său, temperamentul său, și teismul, și timpul, tinerețea sa, tradus, și tragicul, și trupul, trupul care gândește, și Varro violențe de care s-au făcut vinovați creștinii Valla anticlerical, caracterul său, creștin, și creștinismul hedonist, curajul său, datele vieții, și dialectica, erori făcute în ce privește opera sa, fideist, filolog, fuga, și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
semnată în 1997 și a intrat în vigoare în 2005. Prima definiție a termenului a fost dată de Buzan în People, States, and Fear. The National Security Problem in International Relations, Wheatsheaf, Brighton, 1983, p. 106 (prima ediție a cărții, tradusă și în limba română). Vezi și Buzan și Wæver (2003, p. 44). Vezi, de exemplu, celebra dispută care a opus poziția lui John J. Mearsheimer (1994-1995) celor exprimate de Robert O. Keohane și Lisa L. Martin (1995), de John Gerard
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
D. Bolintineanu i se publică Viața lui Cuza și un fragment din Doritorii nebuni, iar lui V. Alecsandri - spiritualul Dicționar grotesc, care a stârnit atâtea nemulțumiri, îndreptate în egală măsură împotriva autorului și a revistei. Repertoriul bogat al autorilor străini traduși și, mai ales, calitatea operelor selectate arată că Grandea ambiționa să alcătuiască o adevărată istorie exemplificată a literaturilor europene, în spiritul „Bibliotecii universale” inițiate de Heliade. Chiar el a tradus din Teocrit, Apollonios din Rhodos, Lucian, Seneca, Horațiu, Dante, Shakespeare
ALBINA PINDULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285222_a_286551]
-
este compartimentul rezervat traducerilor, chiar dacă și aici domină reluările. Astfel, Al. Vlahuță se oprește asupra liricii Adei Negri, St. O Iosif selectează poemele lui Petöfi, Eroi în zdrențe și Apostolul, și, alături de Dimitrie Anghel, traduce Minerul lui Ibsen. Alți autori traduși: Gabriele D’Annunzio, Sully Prudhomme, Lev Tolstoi, Camille Flammarion, Giosuè Carducci, Voltaire, Heine, Lenau, Helvetius, Cehov, Gorki, Turgheniev, Strindberg, Zola. În numărul 14/1912 este anunțată moartea lui I. L. Caragiale, într-un necrolog nesemnat. Toma Dragu face un portret al
ADEVARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
au dat asupra persoanei lui Petru Maior... (tipărit în 1814 într-o broșură nesemnată) - un patetic fragment autobiografic - sau în trei luări de poziție împotriva unui critic vienez al Istoriei pentru începutul..., publicate în limba latină între 1814 și 1816, traduse și retipărite de Damaschin T. Bojincă în ediția din 1834 a Istoriei....., sub titlul general Disputațiile asupra Istoriei... Aceste texte dovedesc un polemist redutabil, iscusit în mânuirea cuvântului și a probelor, cu o subtilă știință a minimalizării adversarilor și a
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Printre alte întâmplări, sunt descrise luptele lui Radu Șerban cu voievodul Ardealului, prilej pentru autor să înfiereze războiul. Este inserat și un capitol de istorie a Moldovei, din timpul lui Ștefan Tomșa. Tradusă, prescurtată sau adăugită, Istoria...a fost inclusă în principalele cronici ale Țării Românești, fiind unica sursă internă pentru perioada relatată. Scrierile lui M., cu un pronunțat caracter moralizator, dezvăluie un spirit lucid care, fiind slujit de retorica vremii, dar și
MATEI AL MIRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288064_a_289393]
-
de la interpretarea celor dintâi manifestări până la aceea a marilor scriitori din secolul al XIX-lea. Articolele au o structură monografică, adaptată caracteristicilor tipului de scriitor, de periodic ori de specie analizate, fiind urmate de ample bibliografii. Sunt înregistrați autorii străini traduși și este oferită lista traducătorilor a căror activitate este discutată sub vocea corespunzătoare, facilitând investigarea relațiilor cu alte literaturi. Autorii lucrării, distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române, sunt Stănuța Crețu, Gabriela Drăgoi, Florin Faifer, Ion Lăzărescu, Dan Mănucă, Algeria
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
persevereze în vreo direcție anume, el s-a dovedit la fel de dăruit pentru proza poematică (Imn către holeră), ca și pentru cea satirică sau pentru memorialistică. Verva polemistului și a povestitorului s-a exersat mai întâi în prefețele volumelor originale sau traduse. Prefața la Gramatica românească cuprinde pagini antologice. Aici, scriitorul, în postura de pedagog al contemporanilor săi, folosește cu naturalețe un ton sfătos, familiar, închipuindu-și un auditoriu complice, care face haz de adversarii imaginari. Spirit satiric, observator de moravuri și
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
prin culegeri cuprinzătoare, poezia lui Lamartine și Byron, deși nu avea afinități cu lirismul delicat al primilor poeți romantici. Din literatura clasică franceză și din cea a Luminilor a ales opere reprezentative: Amfitrion de Molière, Arta poetică a lui Boileau (tradusă parțial), tragediile lui Voltaire Fanatismul sau Mahomet prorocul și Brutu, precum și Julia sau Nuoa Eloise de J.-J. Rousseau sau povestirile morale ale lui Marmontel. Din marile poeme pe care și le-a luat ca model pentru creațiile proprii a
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
Normann (1913). The Great Illusion. A patra ediție revizuit) și l)rgit). New York: Putnam’s Angyal, Andras (ianuarie 1939). ,,The structure of wholes”. Philosophy of Science, vol. 6. Aron, Raymond (1962). Peace and War: A Theory of Internațional Relations, ediție tradus) de Richard Howard și Annette Baker Fox. Garden City: Doubleday, 1966. (1967). ,,What is a theory of internațional relations?”. În Journal of Internațional Affairs, vol. 21. (1970). ,,Theory and theories în internațional relations: a conceptual analysis”. În Norman D. Palmer
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Elysee Palace”. Major Adresses, Statements and Press Conferences: 19 mai, 1958 - 31 ianuarie, 1964. New York: Service de Presse et d’information, Ambassade de France. De Tocqueville, Alexis (1840). Democracy în America. Editat) de J. P. Mayer și Max Lerner, si tradus) de George Lawrence. New York: Harper and Row, 1966. Deutsch, Karl W. (1966). ,,Recent trendes în research methods în political science”. În James C. Charlesworth (editor), A Design for Political Science: Scope, Objectives, and Methods, monografia nr. 10. Philadelphia: American Academy
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
, revistă literară apărută la București, bisăptămânal, între 1 iunie și 2 decembrie 1879. Destinat „a procura o distracțiune senină tuturor”, J. pentru t. publică romane originale și traduse, versuri, biografii ale unor personalități (I. Heliade-Rădulescu, D. Bolintineanu, C. Negri, D. Petrino și N. Nicoleanu). Biografiile sunt însoțite de texte literare reprezentative. D. Velisson, Matei Botez, C.C. Pleșoianu, Th. Dumbrăveanu, D. Bodescu, I. Popp, Gh. I. Dimitriu colaborează cu
JURNALUL PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287695_a_289024]
-
Tabaki, Traductions et interaction culturelles: l’Ére des Lumières dans le Sud-Est de l’Europe, în Leonidas Rados (ed.), Interferențe românoelene, p. 99-112. • Primul exemplu este din 1828, când apare G.G. Bredow, Istoria generală pe scurt, tradusă de Ioan Skarlatos, tradusă și de M. Muzescu în 1860, convins că este primul traducător. Deși numărul de autori occidentali traduși prin intermediare grecești este în scădere vertiginoasă, acest segment nu dispare complet. Mihail Mavrudi traduce în 1838 după un intermediar grecesc numeroase 34
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
in memoriam, p. 131-144. Cu toate acestea, în jurul lui 1700, viața culturală nu mai e total anacronică sau, cel puțin, inspirația e căutată mai aproape. Nicolae Costin tălmăcește Ceasornicul Domnilor, cu intenția de a introduce regulile unei morale politice; autorul tradus, un spaniol, trăise în secolul al XVI-lea, dar exista o versiune în limba maghiară a cărții, care s-a tipărit în Ungaria în 162853. Desigur că ediția folosită a fost una din cele trei apărute în Polonia (ultima oară
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o notă cu observațiile guvernului român în legătură cu prevederile Tratatului de Pace. Pe lângă anumite rezerve, nemulțumiri, satisfacții (granița cu Ungaria) și declarații de loialitate față de noua comunitate internațională, România insista pe atașamentul total la „principiile Cartei Națiunilor Unite, principii adoptate și traduse deja în fapt... Din justiția socială, România își face o dogmă, iar din politica păcii și a bunei înțelegeri internaționale își face lege“3. Pentru guvernul de la București, integrarea în ONU se contura așadar ca un obiectiv prioritar declarat al
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la Viena, bilunar, între octombrie 1882 și aprilie 1884. Mai mult un magazin cultural cu anecdote, știri culturale și jocuri distractive decât o revistă literară propriu-zisă, G.i., care era redactată de Nicolae Enescu, publică totuși și „romane, nuvele, narațiuni”, traduse, probabil, din periodice similare care apăreau la Viena și în Germania. Nici programul formulat nu anunță altceva decât dorința redacției de a edita o gazetă care să contribuie la educarea și informarea cititorului, dar și la amuzamentul lui. Pe măsură ce G.
GAZETA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287199_a_288528]
-
învățământ, Jubileul „Adevărului”, Victoria pompierilor din Dealul Spirei, Statuia lui Al.I. Cuza din Iași, Punerea pietrei fundamentale a Muzeului Național din București. După „Miroir”, se transpune, în 1912, reportajul Crăciunul Balcanilor, urmat, în 1913, de o serie de reportaje traduse, toate despre războiul balcanic, adesea însoțite de fotografii. De o promptă tratare are parte și declanșarea primului război mondial. Literatura originală, deși mai puțin prezentă în raport cu reportajul, este ilustrată prin poeme de St.O. Iosif și de I.Gr. Periețeanu, care
GAZETA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287197_a_288526]
-
Dickens, R. Kipling, Oscar Wilde, E.A. Poe, H.W. Longfellow, Washington Irving, Walt Whitman, Mark Twain ș.a.), belgiană (Maeterlinck), maghiară (Petőfi, Vörösmarty Mihály, Arany János, Jókai Mór ș.a.). Cele mai multe tălmăciri s-au făcut însă din literatura franceză. În lista scriitorilor traduși sunt incluși autori de orientări variate și din epoci diferite, începând cu marii scriitori clasici și sfârșind cu romancierii naturaliști: La Fontaine, Corneille, Racine, Molière, Rousseau, Voltaire, Beaumarchais, Lamartine, Balzac, Al. Dumas, Al. Dumas-fiul, Victor Hugo, Ponson du Terrail, Jules
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
cu dimensiune moral-didactică (Aurel Sasu). Perspectiva simplificatoare, reducționismul caracterizează percepția critică și în prezentarea istoriei poeziei românești. Excursul își păstrează însă interesul prin relevarea importanței folclorului în constituirea liricii românești și, mai ales, prin selecția din textele unor poeți români, traduse și însoțite de biografii esențiale, cu valoare de antologie. SCRIERI: Maghernița veche și alte versuri din anii tineri, București, 1926; The Development of the Romanian Novel, New York, 1926; The Development of the Romanian Poetry, New York, 1929; Arabescuri, București, 1937. Repere
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
Schițe umoristice, nuvele, amintiri publică V. A. Urechia, G. Coșbuc, D. Karnabatt, I. C. Georgescu, I. Ighel-Deleanu, Th. Cornel. În 1901, sub semnătură lui I. L. Caragiale, apar Triumful talentului, Grand Hôtel „Victoria Română”, Amatorul și artistul, toate fiind republicări. Între scriitorii traduși se numără Lenau, Uhland, Goethe, Heine, J.-J. Rousseau, Chateaubriand, Hugo, Al. Dumas, Baudelaire, Zola, J.-H. Rosny, D’Annunzio, Longfellow, Turgheniev și Dostoievski (prin intermediar francez), Sienkiewicz, Petőfi și Vörösmarty Mihály. R.Z.
FOAIA POPULARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287046_a_288375]
-
Ramuri întregi ale economiei societăților dezvoltate - precum serviciile comunale, sistemul de sănătate, sistemul de asigurări sociale, turismul etc. - depind de prosperitatea asigurată acestei categorii. Exact invers, populația de vârsta a treia ocupă în societatea postcomunistă o poziție de excepționalitate socială, tradusă, pe de o parte, prin faptul că scăderea veniturilor acestei categorii este considerată resursă de reformă sau dezvoltare economică; iar pe de altă parte, prin dezvoltarea unei ideologii cu totul speciale a inutilității sociale a acestei categorii, ba chiar a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
domeniu care l-a interesat pe H. și atunci când a tradus una din lucrările lui Klaus Heitmann. A mai realizat câteva transpuneri din H. Heine, Thomas Mann ș.a., a redactat numeroase prefețe sau studii introductive referitoare nu numai la scrieri traduse (sau antologate) de el însuși. A întocmit o antologie de articole și pamflete de Ion Vinea (1984). SCRIERI: Heinrich Heine, vestitor al timpurilor noi, București, 1956; Kogălniceanu, București, 1960; Conexiuni cu „Vrăjitorul” (Thomas Mann în România), București, 1995; Un licăr
HANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287405_a_288734]
-
din literatura universală uimesc prin aria lor lingvistică (peste treizeci de limbi, „prea multe limbi”, obiectează istoricul literar Josef Nadler în Geschichte der deutschen Literatur, 1951) și prin vasta extensie geografică (literatură beletristică din Europa și din alte continente). Textele traduse și, de regulă, comentate de H. sunt oferite publicului cititor în numeroase volume de sine stătătoare sau alcătuind cicluri, precum și într-o colecție pe care o inițiază la Editura Alexander Duncker din Weimar, „Aus fremden Gärten”, peste o sută de
HAUSER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287421_a_288750]
-
și în tot chipul m-am nevoit a nu lăsa nici un cuvânt ca să nu dea întru înțelegerea limbii noastre cei rumânești.” „Nevoința” pusă de acest scriitor de bună ținută s-a materializat în texte fluente. Viețile și istoriile tuturor sfinților traduse, cum spune el însuși, de G., reprezintă secvența cea mai consistentă a colecției (în românește mai sunt transpuse doar indicațiile de tipic, restul fiind păstrat în slavonă). Contactul traducătorului, cărturar rafinat, știutor de elinie și de carte grecească, cu sinaxarele
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]