1,405 matches
-
un efort disperat am reușit să ieșim din pământul prăvălit peste noi. Ochii mă usturau cumplit, gura îmi era arsă de sete. Ne-a acoperit pământul lui Dumnezeu." (Camil Petrescu) Stând cu spatele lipit de peretele rece și umed al tranșeei, eu având o constituție mai puțin robustă și o vârstă crudă, am contractat o pleurezie. Mama și-a dat imediat seama că m-am îmbolnăvit: ochii îmi străluceau, aveam temperatură, iar picioarele au refuzat să-și mai facă obligația de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
momentul să ne întoarcem acasă. Hai, Titi, hai repejor, să nu întârziem și s-o necăjim pe mama! 14. ROMANEȘTI sau ÎNCEPUTURILE EȘECURILOR PERPETUE ȘI LAMENTABILE Din dorința de a scăpa de bombardamente și adăposturi, dar mai ales de nesuferitele tranșee în care puteai contracta oricând o pneumonie, tata își duce familia la țară, în comuna Romanești, lângă pârâul Amaradia, aproape de orașul Craiova. Casa pe care o închiriase tata era a unui cetățean ce se mutase la oraș. Nu mai era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de tifos. I s-au recomandat mănuși de cauciuc. Nu le-a acceptat, cu argumentul greu de contestat: „Soldații vor să-mi sărute mâna, cum să le Întind o mănușă de cauciuc?“ A mers, la fel de insensibilă În fața primejdiei, și În tranșeele avansate. Din toate acestea și din amestecul de disperare și de speranță, a crescut mitul. Maria a devenit simbolul Încrederii În victorie și În Înfăptuirea visului de unitate a românilor. În ziua sărbătoririi victoriei, și-a făcut intrarea În București
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
aceasta va fi și soluția, până la urmă. Războiul din Irak așa cum am mai spus și cu altă ocazie nu poate fi câștigat, cel puțin în modul clasic în care se câștigă un război: dușmanul înfrânt, aflat de partea cealaltă a tranșeelor, ridică mâinile și se așază la masa tratativelor. Dar în Irak, unde-i dușmanul și unde-s tranșeele? Și dușmanul, și tranșeele sunt peste tot și nicăieri. Pe cine să înfrângi și în ce direcție să ataci? Am mai spus
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
nu poate fi câștigat, cel puțin în modul clasic în care se câștigă un război: dușmanul înfrânt, aflat de partea cealaltă a tranșeelor, ridică mâinile și se așază la masa tratativelor. Dar în Irak, unde-i dușmanul și unde-s tranșeele? Și dușmanul, și tranșeele sunt peste tot și nicăieri. Pe cine să înfrângi și în ce direcție să ataci? Am mai spus-o: atunci când într-un război se amestecă interese uriașe, dușmănii seculare, ura religioasă de tip medieval, pretenții autonomiste
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
cel puțin în modul clasic în care se câștigă un război: dușmanul înfrânt, aflat de partea cealaltă a tranșeelor, ridică mâinile și se așază la masa tratativelor. Dar în Irak, unde-i dușmanul și unde-s tranșeele? Și dușmanul, și tranșeele sunt peste tot și nicăieri. Pe cine să înfrângi și în ce direcție să ataci? Am mai spus-o: atunci când într-un război se amestecă interese uriașe, dușmănii seculare, ura religioasă de tip medieval, pretenții autonomiste (kurzii), vecinătăți periculoase (Iran
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
tradițională. În mod inevitabil, se ciocnește cu ceilalți mari competitori, în primul rând cu SUA și NATO. Or, Ucraina se află la mijloc și suportă consecințele. Acestea sunt tipice pentru orice țară aflată în no man's land, adică între "tranșeele" marilor puteri aflate în competiție: pericol și de-o parte, și de alta, sirene care cântă frumos și de-o parte, și de alta, conflicte interne permanente între partizanii celor două părți. Citite cu atenție, acuzațiile pe care și le
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
parțial cauzele adevărate ale multor războaie. 15 ianuarie 2009 Gazul de luptă A fost folosit pentru prima oară în Marele Război din 1914-1918. L-a produs industria chimică germană, cea mai avansată în vremea aceea. Strigătul "gaze" îngrozea soldații din tranșeele Franței mai avan decât toate celelalte arme la un loc. Orașul francez Ypres, unde a fost folosit masiv, a dat numele de iperită gazului nemțesc care ucidea soldații în chinuri îngrozitoare. Dar chimiștii Kaiserului Wilhelm au inventat și alte gaze
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
să fi fost folosite și în luptele cu românii în Ardeal, pe Jiu, la Mărășești sau Oituz. În orice caz, fotografii și filme din epocă au păstrat imaginea acelor ființe cu figuri horror din cauza măștilor de gaze care atacau urlând tranșeele adversarului și care erau, la rândul lor, atacate de ființe cu același aspect de extratereștri. Ulterior, prin diferite convenții internaționale de care nu am spațiu să mă ocup acum gazele de luptă au fost prohibite tocmai din cauza efectelor lor groaznice
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
pe cale de rechiziție militară, își poate cineva face o idee de împovărarea locuitorilor acestei nenorocite țări...” „Pe lângă că acești locuitori s-au văzut siliți să cedeze resursele de care dispuneau, ei au fost astăzi rechiziționați pentru transporturi și pentru deschiderea tranșeelor, într-un moment când lucrările lor la câmp le dădea dreptul să spere [la] resurse noi. Astfel, viitorul a fost jertfit prezentului și acesta este un rău care se observă aici chiar în lucrurile cele mai simple...” „... De ieri, boierii
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
va despica omenirea În două jumătăți antagoniste, eu voi fi de partea oamenilor. Știu asta, văd scris pe cerul nopții că eu, ipocrit eclectic al doctrinei și psihanalist al dogmei, urlînd ca un posedat, voi lua cu asalt baricadele sau tranșeele, Îmi voi lua arma pătată cu sînge și, plin de furie, voi masacra orice dușman care-mi va cădea În mîini. Și văd, ca și cînd o epuizare imensă ar copleși această exaltare proaspătă, mă văd pe mine Însumi, jertfit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
de putere superioară. Atitudinea resentimentară vizavi de cei ce Își câștigaseră averea În timpul războiului prevala peste tot În Europa În anii ’20, În special printre soldații recent demobilizați. În cazul României, imperativul schimbării venea nu de la indivizi care luptaseră În tranșee, ci de la grupuri ce considerau că promovează valori superioare, datorită educației și specializării profesionale ale membrilor lor. Marinescu și alți promotori ai acestei atitudini Încercau, de fapt, să construiască o nișă prin care noii intelectuali să poată accede la conducerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
de Independență, Ministerul Războiului a creat primul serviciu special de Îngrijire medicală, al cărui scop era să ofere asistență eficientă, din partea unui corp de medici bine pregătiți, pentru tratarea diferitelor probleme de sănătate generate de noul tip de conflict În tranșee. Din cauza gravității problemelor de igienă și a epidemiilor apărute pe front, asistența medicală devenise vitală pentru asigurarea integrității fizice a trupelor și implica mult mai mult decât Îngrijirea răniților. Războiul de Independență a devenit, astfel, un moment central În dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
dezbaterile dintre liberali și eugeniști (1918-1928)tc "Sănătatea publică În dezbaterile dintre liberali și eugeniști (1918‑1928)" Deja În 1918, un număr semnificativ de medici fuseseră mobilizați În timpul războiului și fuseseră, astfel, martori ai problemelor grave de sănătate apărute În tranșee sau pe frontul din interiorul țării. Experiența războiului i-a convins pe acești medici că sănătatea populației În România trecea printr-o criză foarte serioasă, care, netratată, ar fi putut conduce la dispariția poporului român, În ciuda păcii victorioase câștigate după
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
cort și saci. Curând mi-am dat seama c) acești saci cafenii erau cadavre. Apoi le-am simțit miasma. Dup) aceea am v)zut vulturii, câinii și șacalii care se Înfruptau din ele. Și-apoi, deodat), au ap)rut niște tranșee egiptene cu numeroase cadavre În putrefacție, sprijinite de parapeți, m)dulare desc)rnate care se coceau la soare și un miros greu, ca de carton putrezit. Mai Întâi cadavrele se umflau, pentru că apoi uniformă s) plesneasc) din cus)turi. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
un extinctor. Combinația Între tripla convergență, violențele de la Genova, evenimentele de la 11 septembrie și măsurile sporite de securitate au fracturat mișcarea anti-globalizare. Grupurile mai serioase de susținători ai dezbaterii asupra modalităților de globalizare nu și-au mai dorit să Împartă tranșeea cu anarhiștii, gata În orice moment să provoace ciocniri publice cu poliția, și, după 11 septembrie, multe asociații profesionale americane au refuzat să mai fie asociate cu o mișcare, care părea a fi, din ce În ce mai mult, controlată de elemente antiamericane. Acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
zilei - pentru care totul e planificat sau planificabil, supus organizării și disponibilizării. Forma sub care se manifestă rațiunea zilei în timpul nostru este - pentru a relua formula lui Jünger - aceea a „mobilizării totale”. Însă, pe linia frontului (fie el acela al tranșeelor sau al limitelor științei) omul descoperă puterea nopții - a morții care desființează ideea de progres și de ordine rațională. Cei care-au trecut prin experiența tranșeei (precum Rosenzweig, Jünger sau Theilhard de Chardin) sau a științei devenită apocaliptică (precum Oppenheimer
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lui Jünger - aceea a „mobilizării totale”. Însă, pe linia frontului (fie el acela al tranșeelor sau al limitelor științei) omul descoperă puterea nopții - a morții care desființează ideea de progres și de ordine rațională. Cei care-au trecut prin experiența tranșeei (precum Rosenzweig, Jünger sau Theilhard de Chardin) sau a științei devenită apocaliptică (precum Oppenheimer sau Saharov) vorbesc cu toții despre acest abis care se deschide la frontiera rațiunilor zilei și despre conștiința manifestă a absurdului lumii care se revendică de la pace
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
oameni să se apropie, să știe să se apere, să reziste la înfruntări, să-și revendice drepturile cu maturitate, unii dintre ei, înrolați în Armata Română, printre care Lascăr Lutia și Ion Grămadă au sfințit în 1916 cu jertfa lor tranșeele dezrobirii. Numai decât dragostea de neam, de limba română a fost mobilul și rostul îndărătniciei muncii gazetărești a unor condeie care au pregătit și contribuit politic și moral la Marea Unire. Stăpâniți peste 200 de ani de asuprirea austriacă și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cules din Luceafărul; N.Iorga - texte din Neamul Românesc”; Ionel Teodoreanu - „Bunicul” - din „Însemnări ieșene”; D. Anghel - „Fata din Dafin”; St. Petică - „Poeme în proză”; Ilarie Chendi, la rubrica Critică literară, documentarul „La moartea lui Ștefan Petică”; „Unui viteaz”, „Alarma”, „Tranșeea cântă”, „Doina”, „Pentru țară”; „Grigorescu”, sunt doar câteva din poeziile care poartă semnătura poetului bârlădean George Tutoveanu, dar se publică și recenzii ale revistei „Florile Dalbe” editată de același la Bârlad... Alte nume de autori în Bucovina: St. Vlădescu, D.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sufletul cărții și gândului, era lăsat pe seama redacției, adică erau publicate fără semnătură. 394 Desenul generalului Averescu inclavat în foiletonul „Impresarul unei legende” („care trebuia să fie eroică” și care se lăți „ca un fum de tămâie... pornit din sloaia tranșeelor, din negura satelor devastate și din aspra mizerie a orașelor”... Numărul 4 din decembrie 1923, ca și numărul 5 din ianuarie 1924, apăreau cu aceleași nume de autori: Pamfil Șeicaru, Ion Darie, Al. O. Teodoreanu, Octav Livezeanu, Petre Dragomirescu, G.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și s-a edificat un ansamblu comemorativ alegoric celebrând, în general, virtuțile apărătorilor Patriei 168. În ceea ce privește informația strict istorică, manualul amintit este foarte sumar. Abundă însă în sintagme patetice: "omagiu marelui voievod", "cel dintâi dintre principii lumii", "latinitatea strigă din tranșee (sic!)", "Podul Înalt este Termopile al nostru" (formulă atribuită lui Nicolae Iorga) etc169. Printr-o senină modificare de sensuri, marea victorie a domnitorului de la Vaslui devenea aici o victorie a vasluienilor 170. Cartea școlară își asuma astfel dificila misiune de
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din cărți? Nu prea mai este cazul, astăzi. Majoritatea istoricilor contemporani, români sau maghiari, sunt specialiști „normali”, motivați de interese și curiozități științifice, disciplinați de rigorile specifice meseriei pe care o practică. Or, În aceste condiții, persistența lor Încăpățânată În tranșeele săpate cândva de istoriografia militantă a secolului al XIX-lea nu se poate explica decât prin inerția extraordinară, despre care vorbeam, a tradițiilor istoriografice „naționale”. „Cărțile se fac de cărți”, cum se spune, iar Învățăceii scapă cu greu din plasa
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tradiționale. După părerea mea, cea mai puternică critică adusă acestui film a apărut În The Washington Post, sub semnătura lui Charles Krauthammer, cunoscut publicist neoconservator, unul dintre prietenii apropiați ai multora din această administrație. Deci nu se poate vorbi de tranșee culturale foarte bine precizate. Sigur că există liberali de stânga și conservatori de dreapta, dar sunt foarte multe mișcări În această zonă. Mircea Mihăieș: Am vorbit zilele acestea foarte mult despre America, deși tema noastră era România, nu pentru că am
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
calității, una ce ilustrează toate tendințele manifestate în scrisul românesc, F. este un fidel seismograf al fenomenului cultural din țară și din străinătate. În prima ei etapă, în preajma intrării României în război, prin vocea lui Octavian Goga (Latinitatea strigă în tranșee, 41/1915), este exprimată cât se poate de clar opțiunea pentru alianța cu Franța împotriva Austro-Ungariei. Articolul-program al seriei a doua, semnat de N. Davidescu (Între public și publicații, 21/1922), înscrie revista pe orbita unei alte etape de activitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287015_a_288344]