725 matches
-
Menon, R. (1996) "Japan-Russia Relations and North-East Asian Security", Survival, pp. 38, 59-78. Miles, J. (2000) "Chinese Nationalism, US Policy and Asian Security", Survival, pp. 42, 200-230. Miskinnon, A.J. (2001) "Recasting the European Bargains: Germany, European Security and the Transatlantic Relationship", German Politics, pp. 10, 61-82. Mitchell, S.M. (2002) "A Kantian System: Democracy and Third Party Conflict Resolution", American Journal of Political Science, pp. 46, 749-759. Mochizuki, M.M (coord.) (1998) Toward a True Alliance: Restructuring US-Japan Security Relations, The
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în cursul anului și raportează despre activitatea desfășurată în cursul sesiunilor plenare ale Adunării 260. În cadrul Comisiilor funcționează și subcomisii: 1. Comisia pentru Dimensiunea Civilă a Securității; Subcomisia pentru guvernare democratică; 2. Comisia pentru Apărare și Securitate; Subcomisia de cooperare transatlantică în materie de apărare și securitate; Subcomisia asupra viitorului securității și capacității de apărare; 3. Comisia pentru Economie și Securitate; Subcomisia de cooperare și convergență economică Est/Vest; Subcomisia relațiilor economice transatlantice; 4. Comisia politică; Subcomisia pentru partenerii NATO; Subcomisia
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
s-a focalizat pe probleme regionale și pe facilitarea dialogului între parlamentari și forțele politice și decizionale din Balcani și Caucaz. Din 2001 Adunarea NATO a lansat o nouă inițiativă de întărire a legăturii transatlantice. Este vorba despre Forumul parlamentar transatlantic, organizat de Consiliul Atlantic al Statelor Unite împreună cu Universitatea Națională de Apărare, care are loc în prima decadă a lunii decembrie la Washington. Biroul Adunării este constituit din: un președinte, cinci vicepreședinți și un trezorier. Membrii Biroului sunt membri din oficiu
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
recomandări politice care sunt supuse votului plenului Adunării și transmise Consiliului Nord Atlantic. Între sesiunile plenare, Comisiile organizează vizite de lucru în diferite zone de interes pentru problematica Alianței. Anual, în luna decembrie, se organizează la Washington D.C. Forumul Parlamentar Transatlantic, la care poate participa orice membru al Adunării și care permite parlamentarilor Adunării Parlamentare NATO să dezbată cu experții americani chestiuni specifice privind Alianța. 2.5. Adunarea parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Cel de-al
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
acord de parteneriat prin care să fie reduse efectele negative ale politicii războinice, expansioniste și ilegale ale regimului Putin. Astfel că au fost reluate, la Bruxelles, discuțiile despre acordul de liber schimb și de protecție investițională dintre UE și SUA (Transatlantic Trade and Investment Partnership) care vor permite Statelor Uninte să exporte gaz și să exploateze gazele de șist din Europa pentru a sprijini independența energetică a europenilor față de Rusia. Odată semnat, acest parteneriat va putea funcționa ca mijloc de presiune
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de a promova valorile și normele democrației liberale În fostele state comuniste. Departe de a fi irelevantă În acest scop, alianța era necesară pentru a Împiedica Europa, mai mult ca niciodată, să recadă În capcanele naționalismului, pentru a susține legătura transatlantică și pentru a evita noi conflicte În interiorul granițelor NATO (Wörner, 1990). Noul Concept Strategic al Alianței (1991) lega prioritatea de a promova instituțiile liberal-democratice de definirea noilor amenințări. Conform noului concept, capacitatea de a acționa efectiv ca o alianță ar
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În vederea Îndeplinirii unor misiuni la mare distanță de locațiile de reședință erau concepte ce nu se regăseau decât În mică măsură În viziunea asupra rolului armatei. Unitățile militare nu Îndeplineau standardele de operativitate cerute de apartenența la o organizație militară transatlantică aflată, la rândul ei, Într-un profund proces de transformare. Pe parcursul ultimilor ani, România a făcut progrese semnificative În stabilirea unui sistem de planificare compatibil cu cel al NATO. În prezent, există proceduri și responsabilități definite În mod clar, ele
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
parte, istoria universală a cupidității și avariției, care îi face pe unii africani să colaboreze cu europenii, așa-numiții "oameni cu picioare de găină", pentru răpirea și vînzarea unor semeni inofensivi, în ceea ce a rămas cunoscut în istorie ca "negoțul transatlantic" (secolele XVI-XIX); pe de altă parte, semeață și solară, se întărește demnitatea umană, rezistența trupului și a spiritului, încrederea într-un viitor diferit. În fapt, Leonora Miano nu-și propune să dea o lecție de istorie, iar sintagma care definește
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
înclina către idealism. Potrivit lui John Lewis Gaddis (1982), lucrurile nu sînt chiar atît de clare. Concepția generală a lui Roosevelt asupra politicii mondiale era la fel de anti-izolaționistă ca și cea a lui Wilson. El considera orice posibilă hegemonie, fie pe frontul transatlantic, fie pe cel transpacific (de exemplu Germania și/sau Japonia) ca o amenințare la adresa securității Statelor Unite, pe care politica externă trebuia să o contracareze chiar și prin război, dacă era necesar. În plus, era convins că politica de evitare a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
eficienței angiogenezei coronariene pe fondul unor controverse referitoare la siguranța terapiei genice. 2000 26 iunie - este finalizat proiectul “Genomul Uman”. 2000 Este realizată prima abordare comună (în consens) a AOMI de către societățile transatlantice implicate în diagnosticul și tratamentul acestei afecțiuni Transatlantic intersociety consensus (TASC)45. 2003 Vascular Disease Foundation împreună cu NHLBI pun bazele unei campanii publice largi, susținute și eficiente destinată educației populației, referitoare la diagnosticul și tratamentul precoce al AOMI. CAPITOLUL 2 EPIDEMIOLOGIA ARTERIOPATIILOR OBLITERANTE ATEROSCLEROTICE ALE MEMBRELOR INFERIOARE Datele
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Comisia de Cardiologie a Ministerului Sănătății. Date esențiale de epidemiologie descriptivă a bolilor cardiovasculare în România, 2000. 62. Tabas I. Cholesterol in health and disease. J Clin Invest 2002; 110: 583-590. 63. TASC Working Group. Management of peripheral arterial disease: transatlantic intersociety consensus (TASC). Eur J Vasc Endovasc Surg 2000; 19 (suppl A): S1-S244. 64. Taylor CA, Hughes TJR, Zarins CK. Finite element modeling of three-dimensional pulsatile flow in the abdominal aorta: relevance to atherosclerosis. Annals of Biomedical Engineering 1988; 26
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
singur site de supercomputere disponibile comunității open-research din SUA (sursa: http://www.teragrid.org). TeraGrid este urmarea colaborării dintre trei grupuri de cercetare din SUA (National Science Foundation) și Marea Britanie (Engineering and Physical Sciences Research Council) unite printr-un cablu transatlantic (viteza de transmitere 30 Gb/s) și utilizând supercomputere. Yamaguchi subliniază o serie de caracteristici ale acestor simulări care trebuiesc avute permanent în vedere: complexitatea acestor analize rezultă din interacțiunea pe scară largă a numeroase procese elementare; analiza se adresează
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
numele de Gades în perioada romană, orașul era unul înfloritor în timpul Imperiului Roman, fiind chiar mai mare în acea perioadă decât în secolele XVI - XVII (când a cunoscut o altă perioadă de prosperitate ca urmare a rolului său în cadrul comerțului transatlantic, ajungând la cca. 80.000 locuitori). Orașul vechi este partea cea mai interesantă din Cadiz, cu porțiuni din vechile ziduri de apărare, cu străzi înguste care leagă între ele piațete preferate de turiști cum ar fi: Plaza de Mina (cea
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
acea vreme, Stuart Eizenstein, a clarificat poziția americană pentru aliații europeni. El le-a spus că Statele Unite ale Americii vor „continua să celebreze visul unui continent unit prin Uniunea Europeană, dar că trebuie să menținem altă viziune esențială - cea a parteneriatului transatlantic”92. Este important de notat că aceste declarații au fost emise de către o Casă Albă prezidată de un președinte democrat-liberal. Spun aceasta deoarece unii critici ai Administrației Bush speră că o schimbare de regim la Casa Albă ar putea duce
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Rise of Ethics in Foreign Policy”, Foreign Affairs, vol. 82, nr. 3, mai/iunie 2003, pp. 2-7. 52. „European Union Factsheet: Development Assistance and Humanitarian Aid”, Comisia Europeană, 25 iunie 2003. 53. Ibidem. 54. Ibidem. 55. Barber, Lionel, „The New Transatlantic Agenda”, În Robert J.Guttman (coord.), Europe in the New Century: Visions of an Emerging Superpower, Lynne Rienner Publishers, Boulder, 2001, p. 97; Lennon, David, „The European Union: A Leader in Humanitarian and Development Assistance”, În Robert J. Guttman (coord
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la București” fiind urarea fiecărui Început de an nou, istoria a dovedit că momentul În care au putut reveni În țară a fost numai după 1989. Gheorghe I. FLORESCU Românii În Statele Unite și Canada „SÎntem În portul orașului New York. Marele transatlantic se apropie de Statuia Libertății, simbol atît de caracteristic pentru Lumea Nouă, a cărui vedere atîtea inimi de emigranți a umplut de bucurie și de noi speranțe. În baierele uriașului palat plutitor, un țăran român privește, prin geamul rotund al
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
trăiască În alt mediu; chiar În momentul cînd, pe la 1900, românii ardeleni Începuseră să emigreze masiv În Statele Unite, se Întreținea iluzia unei stări temporare, care va lua sfîrșit prin Întoarcerea celor plecați”. Nici chiar românii deveniți americani nu Încurajau emigrarea transatlantică a conaționalilor lor, fie că era vorba despre cei din ținuturile transcarpatice, fie că era vorba despre cei din România. Răspunzînd Îngrijorărilor celor din țară, ziarul America, din 15 februarie 1911, considera că „nu În America trebuie căutată pricina curgerii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
imperiale vieneze. Oricum, emigrația română În direcția Americii a devenit Înainte și imediat după Primul Război Mondial o realitate acceptată, chiar dacă nu era una frecventă, și nu mai surprindea pe nimeni că, la un moment dat, cineva scria că „Marele transatlantic se apropie de Statuia Libertății, simbol atît de caracteristic pentru Lumea Nouă, a cărui vedere atîtea inimi de emigranți a umplut de bucurie și de noi speranțe”. În 1912, Ioan Podea, discutînd despre Începuturile și cauzele imigrării românilor În America
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nu numai portughezii, spaniolii, francezii, nemții și olandezii, din sîngele cărora s-a plămădit poporul american de astăzi; nu numai rușii, italienii și slovacii, care emigrează de vreo cincizeci de ani, ci chiar și țăranii noștri”. Prin urmare, emigrația română transatlantică, adică aceea care avea În vedere Statele Unite ale Americii și Canada, ajunsese a fi considerată - la Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara și Suceava, dar și la București -, dincolo de ineditul și exotismul ei de Început, ca fiind o stare de fapt care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pus piciorul primul român pe pămîntul Lumii Noi și cine a fost acela. Multe precizări indispensabile nu vor depăși niciodată stadiul ipotezei, deoarece lipsesc informațiile necesare, imposibil de recuperat sau reconstituit. O asemenea circumstanță rezidă În faptul că emigrația română transatlantică Își regăsește atît Începutul, cît și evoluția generală În populația rurală venită din Transilvania, Bucovina și Banat, provincii aflate pînă În 1918 sub stăpînire străină. Nici pentru emigrația din Vechiul Regat nu avem datele necesare. Emigrația română a avut unele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
un răspuns inadecvat la tratamentul farmacologic sau programul de exercitii fizice și/sau există un raport risc/beneficiu favorabil (nivel de evidență A); 2. Procedurile endovasculare sunt recomandate ca și tehnici de revascularizare pentru leziunile de tip A conform clasificarii TransAtlantic Inter Society (vezi mai jos), la nivel iliac sau femuro-popliteu (nivel de evidență B); 3. Gradientul de presiune translezional (cu sau fără vasodilatator) este necesar pentru evaluarea semnificației stenozelor de 50-75% la nivelul arterei iliace înainte de intervenție (nivel de evidență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
incapacitatea Londrei de a mai furniza ajutor Greciei și Turciei În urma crizei economice britanice din februarie 1947. America trebuia să preia rolul Marii Britanii. Truman Încerca să obțină de la Congres mărirea cu 400 de milioane de dolari a bugetului pentru ajutor transatlantic; pentru a primi fondurile, el a prezentat cererea pe fondul unei crize provocate de insurecția comunistă. Congresul l-a luat În serios, Moscova nu. Stalin nu era foarte interesat de Turcia și Grecia - principalele beneficiare ale ajutorului străin - și Înțelegea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Bird’s Eye și echipa de baseball Los Angeles Dodgers. Competiția economică, oricât de strânsă, Însemna În același timp un soi de apropiere. Adevăratul măr al discordiei erau „valorile”, subiectul unei divergențe tot mai aprinse. Cum titra Le Monde, „comunitatea transatlantică de valori se destramă”. Văzută din Europa, America Începea să pară foarte străină (după familiaritatea iluzorie din timpul Războiului Rece). Religiozitatea ferventă a americanilor (ilustrată de președintele În funcție, readus pe calea cea bună la maturitate) era incomprehensibilă pentru europenii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de la extremele politice sau intelectuale În centrul vieții europene. Sentimente antiamericane atât de profunde și cuprinzătoare nu existaseră În Europa nici măcar În timpul războiului din Vietnam sau la apogeul mișcării pentru pace de la Începutul anilor ’80. Deși cei mai mulți credeau că relația transatlantică poate fi salvată, În 2004 trei europeni din cinci (și un procent mult mai mare În Spania, Slovacia și, surprinzător, Turcia) găseau că „nu este de dorit” ca America să Își asume rolul de lider mondial. Unul dintre motive era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dintre aceste etape, a doua și a patra, au caracteristicile unor etape de dezvoltare și globalizare reală. Argumentele sale rezidă în observarea factorilor cel mai intens liberalizați în cadrul acestora. Dacă primei perioade i-a fost specifică colonizarea și intensificarea comețului transatlantic prin schimbul de produse agricole, a treia a restricționat libera circulație a forței de muncă, a impus noi bariere comerciale și a redus investițiile transnaționale. Spre deosebire, etapa a doua este etapa revoluției industriale - căderea barierelor comerciale, intensificarea comerțului ca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]