4,862 matches
-
aprobat recent pe plan mondial, se înscrie în categoria instrumentelor care asigură siguranța calității produselor agricole și alimentare. Codex Alimentarius nu este însă numai o colecție de reglementări ale calității produselor alimentare, ci și un instrument al intereselor unor companii transnaționale de a obține profit în urma unor reglementări. Principalele argumente care justifică o astfel de afirmație sunt prezentate în caseta 11. Codex Alimentarius și interesele companiilor multinaționale Codex Alimentarius-Austriacus a fost utilizat pe teritoriul Imperiului Austro-Ungar între 1887 și 1911, având
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
plată. Pentru aceasta, trebuie îndeplinite următoarele condiții proprii sectorului alimentar, și anume: rețele de hipermarketuri; garantarea calității produselor; conceptul comun de ambalaj; raport corect între produsele din import și cele proprii, tradiționale; impunerea unor modele de consum de marketingul corporațiilor transnaționale; comerțul de nișă; recurgerea la auxiliari alimentari: conservanți, amelioratori de gust, coloranți etc.; alimente semipreparate - realizarea globalizării în industria și comerțul cu alimente. Consumatorul în fața globalizării. Sub influența modei, ofensivei agresive a comercianților, creșterii veniturilor populației, ofertei din ce în ce mai bogate de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
a condus la o reducere medie cu 9% a prețului produselor comercializate. Concentrarea comerțului mondial cu produse alimentare, tendință a procesului de globalizare, este bine redată și în domeniul fermelor de creștere a vitelor, care formează suportul penetrării marilor corporații transnaționale pe piețele mondiale. Motivația acestei concentrări a producției sunt economiile de scară, prin reducerea costurilor din extinderea capacităților de operare. De exemplu, în 1980, un procesator era considerat competitiv dacă deținea două abatoare și procesa în total 32 de milioane
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
alimente, are ca obiectiv aprovizionarea tuturor piețelor disponibile, impunerea unui nomenclator standardizat de produse care să fie prezente tot timpul anului pe rafturile magazinelor, folosirea un sistem de marketing principial asemănător, impunerea modelelor de consum și de comportament alimentar. Companiile transnaționale, puține la număr, care se găsesc în spatele acestui tip de magazine funcțional asemănătoare, apreciază că un hipermarket este rentabil economic în localitățile unde consumatorii potențiali au un venit anual de circa 6.000 de dolari. Asemenea zone se găsesc, în afara
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
piețele naționale. Influența hipermarketului la nivel național depășește sfera interesului economic deoarece: siguranța alimentară a unei țări nu este în responsabilitatea acesteia; potențialul național de producție și procesare nu mai poate fi valorificat decât pe arii restrânse, acolo unde corporațiile transnaționale nu pot ajunge sau nu sunt rentabile; aduce șomaj în agricultură și falimentul pentru procesatorii de mici dimensiuni; impune sau promovează modele noi de alimente (și alimentație) în locul celor tradiționale; conservanții prezenți în cvasitotalitatea produselor procesate au efect dublu: măresc
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
și are ca scop echilibrarea structurii comerțului cu amănuntul. Andras Gino Szasz, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Budapesta a explicat că, în prezent, 69% din cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul în Ungaria este realizată de marile companii transnaționale, care reprezintă 1% din totalul firmelor care activează în acest sector, restul de 99% îl reprezintă companiile mici, care realizează diferența de 31% din cifra de afaceri;<footnote www.hotnews.ro, accesat la 14 noiembrie 2011. footnote> chimizarea alimentelor este
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de produse agricole și alimentare urmăresc în politicile naționale să-și reducă dependența de fluctuațiile de pe piețele globalizate (preț, produse, volumul ofertei etc.), aplicând o serie de măsuri cum sunt achiziționarea produselor agricole direct de la fermieri (și nu de la companiile transnaționale), practici care aparțin Chinei, Indiei, Japoniei; cumpărare, concesionare, cooperare etc. în obținerea de terenuri agricole în folosul țării importatoare (China posedă deja o suprafață de cinci milioane de hectare teren arabil în Africa); punerea în valoare a fermelor de mici
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
cu poziție dominantă în fluxurile de export de produse alimentare gestionează procesul de globalizare în interesul lor: creșterea continuă a volumului exportului înseamnă un profit mai mare, avantaje pentru agricultură și industria alimentară proprie, o poziție mai bună pentru corporațiile transnaționale înregistrate într-o anumită țară, dar și o așezare mai bună în spațiul economic mondial, nu lipsită de conotații politice care pot da substanță manifestărilor geopolitice, ale sferelor de influență. Surprindea aceste constatări senatorul Hubert Humphrey, care spunea: „dependența de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
din necesarul de cereale și își propune să înființeze o entitate public-privată care să aibă responsabilitatea importului de cereale. Sediul acestei entități va fi Chicago (SUA) și de aici va achiziționa cereale de pe teritoriul SUA, fără a folosi intermedierea corporațiilor transnaționale, cumpărând cerealele direct de la producători, prin contracte pe termen lung. Achiziția de terenuri arabile de către țările importatoare provoacă opinii diverse, care sunt sau nu în favoarea acestei practici. Ministrul de interne al Etiopiei consideră ca avantaje aportul la bugetul local/național
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
apariției crizelor, care pot afecta întreg spectrul economiei globale. Integrarea financiară are ca element esențial liberalizarea de guvern a sectorului financiar național și a legăturilor unei țări cu piețele internaționale de capital. Semnalul acestei integrări este creșterea mișcărilor de capital transnațional sau prezența jocului dintre creditori și debitori pe piețele internaționale. Ca urmare a integrării financiare se observă: deschiderea largă a piețelor, migrarea firmelor acolo unde piața este mai avantajoasă (profit, stabilitate, transparență etc.) pot determina o creștere a volumului de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
dobândă periodică la intervale prestabilite. Obligațiunile externe sunt emise de un debitor pe o piață din afara țării în care debitorul este rezident. Ele pot fi emisiuni străine, euro sau alte monede internaționale. Sunt emise de autoritățile publice, corporații (de obicei, transnaționale) sau de instituții financiare. Derivatele sunt instrumente provenite din alte produse financiare în care plata de bază reprezintă doar o fracțiune din valoarea totală nominală a produsului. Derivatele sunt, în principal, de tip „futures”, contracte cu opțiune și „swap-uri”. O
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
numai asupra celor directe, acestea având incidența cea mai puternică asupra procesului de dezvoltare economică a țărilor în curs de dezvoltare, situație în care se află și România. Investițiile directe sunt formate din fluxul investițiilor străine directe prin care companiile transnaționale urmăresc să-și însușească proprietatea sau controlul activelor care au aparținut inițial actorilor naționali în scopul realizării unor obiective proprii strategiilor sau politicilor investitorului.<footnote Miron, D., Economia integrării europene, Editura ASE, București, 1998. footnote> Aceste obiective pot viza căutarea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
investitorului.<footnote Miron, D., Economia integrării europene, Editura ASE, București, 1998. footnote> Aceste obiective pot viza căutarea de resurse, piețe, eficiență (profit), active strategice etc. Procesul de globalizare fiind în desfășurare, este normal ca strategiile firmelor exponente ale globalizării (corporațiile transnaționale) să cuprindă în sfera lor de acțiune și extinderea spațiului economic de influență, generator de profit și de alte avantaje economice sau noneconomice. Strategiile desfășurate în acest scop s-au diferențiat în timp, putându-se deosebi următoarele categorii: strategii cu
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
piețele) gazdă, dar nu pot fi evitate unele dificultăți de adaptare la condițiile locale; strategii multinaționale care adaptează oferta de produse, tehnicile de marketing la condițiile locale; strategii bazate pe valorificarea conjuncturii locale și au ca dezavantaj posibilitatea delocalizărilor; strategii transnaționale, care sunt cele mai avantajoase pentru instituțiile financiare și corporațiile transnaționale, deoarece acestea valorifică experiența acumulată din practica globală, dar care cer adaptări la condițiile locale.<footnote Hill, C., Global Business, Irwin, McGraw-Hill, 1998. footnote> La nivelul firmelor, strategia sau
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
la condițiile locale; strategii multinaționale care adaptează oferta de produse, tehnicile de marketing la condițiile locale; strategii bazate pe valorificarea conjuncturii locale și au ca dezavantaj posibilitatea delocalizărilor; strategii transnaționale, care sunt cele mai avantajoase pentru instituțiile financiare și corporațiile transnaționale, deoarece acestea valorifică experiența acumulată din practica globală, dar care cer adaptări la condițiile locale.<footnote Hill, C., Global Business, Irwin, McGraw-Hill, 1998. footnote> La nivelul firmelor, strategia sau politica investițională asigură redistribuirea între firmele participante a drepturilor de control
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
pot proteja rețelele de tip mafiot, de contrabandă, de spălare de bani etc. Nu trebuie neglijat faptul că rețelele din economia subterană, de crimă organizată etc. dau dovadă de un foarte bun management, au o logistică modernă, strategii, legături (relații) transnaționale, conexiuni cu paradisurile fiscale, cu sistemul bancar convențional (legal), cu specialiști „independenți” etc. Cu acest arsenal, la care se adaugă volumul fondurilor financiare vehiculate, mobilitatea și flexibilitatea „afacerilor” pe care globalizarea le oferă, organizațiile din economia neagră depășesc, de multe
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
evoluția etniei rrome în România, caracterizată printr-o rată înaltă sau foarte înaltă a natalității, cealaltă parte a populației, cunoscută printr-o rată scăzută a natalității. Sunt procese istorice, facilitate de globalizare și trebuie abordate corect, cu gândire proactivă. Corporațiile transnaționale găsesc în liberalizarea pieței forței de muncă un aliat care să le permită să-și desfășoare activitatea economică într-un climat pașnic de ordine și respectare a legilor. Acest tablou ideal poate avea, ca revers, și acțiuni umane revendicative, de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
cercetarea academică din toate țările membre ale Comunității. Sucursale ale Universităților de prestigiu se deschid într-un număr din ce în ce mai mare de țări. Tendințele sesizabile pe piața academică se concretizează în conturarea unei rețele universitare globale și asocierea universităților cu corporațiile transnaționale. Piața academică din România este modestă, bazinul de recrutare limitându-se la propriile facultăți. Internaționalizarea corpului universitar este nesemnificativă, iar programele de studiu pot atrage un public regional.<footnote Ducaru, R., „Reforma universitară dintr-un foc”, Foreign Policy - România, ianuarie-februarie
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Armate. N-o mai recunosc nici în marea industrie, dat fiind că aceasta nu mai este constituită dintr-un număr limitat de mari industriași: mie îmi apare mai degrabă ca un tot (industrializare totală), ba chiar ca un tot non-italian (transnațional). Mai cunosc - pentru că le trăiesc și le văd - câteva caracteristici ale acestei noi Puteri încă fără chip; de exemplu, refuzul vechiului conservatorism și al vechiului clericalism, decizia de a părăsi Biserica, hotărârea sa (încununată de succes) de a-i transforma
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
această simplă formalitate, lumea aceasta nu coincidea deloc cu Italia. Universul țărănesc (căruia îi aparțin culturile lumpenproletare urbane și, până acum câțiva ani, inclusiv cele ale minorităților muncitorești, care erau adevăratele minorități, ca în Rusia anului 1917) e un univers transnațional, care nici măcar nu recunoaște națiunile. Acesta este un reziduu al unei civilizații precedente (sau un cumul de civilizații precedente, toate foarte asemănătoare între ele); iar clasa dominantă (naționalistă) modela acest reziduu conform propriilor interese și scopuri politice (pentru un pugliez
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nimeni la îndoială!); b) o serie de supoziții în ceea ce mă privește, atribuindu-mi în primul rând, în mod incorect, regrete pe care nu le recunosc. Eu nu regret „țărișoara”, ci imensul univers țărănesc și muncitoresc de dinainte de Dezvoltare, univers transnațional în cultură, internațional în alegerea marxistă. În al doilea rând, Ferrara - nepregătit în fața „semioticii”, știință cu care a trebuit să se confrunte brusc - mă acuză de culturism și de estetism pentru simplul motiv că fac referire la ele. Lacunele culturale
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
putea conta la nesfârșit pe o armată naționalistă (întocmai ca predecesorii lor fasciști) și nu vedeau că puterea, pe care ei înșiși continuau s-o dețină și s-o gestioneze, făcea deja manevre pentru a pune bazele unor armate noi, transnaționale, aproape niște poliții tehnocratice. Același lucru se poate spune și despre familie, constrânsă fără întrerupere din vremea fascismului la spirit de economie și la moralitate: acum puterea consumurilor îi impunea schimbări radicale, până la acceptarea divorțului și, la modul potențial, a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
adică, industriașii. Și pentru că „dezvoltarea”, în Italia, reprezintă această dezvoltare, este vorba, ca să fim exacți, despre industriașii ce produc bunuri inutile. Tehnologia (aplicarea științei) a creat posibilitatea unei industrializări practic nelimitate, ale cărei caracteristici sunt de-acum, la modul concret, transnaționale. În ceea ce-i privește, consumatorii de bunuri inutile sunt de acord în mod irațional și inconștient în a-și dori „dezvoltarea” (această „dezvoltare”). Pentru ei, ea înseamnă promovare socială și eliberare, cu renegarea ce derivă de aici a valorilor culturale
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
istorică al cărei sens este parțial. Într-adevăr, în primul rând, toate civilizațiile țărănești nu sunt doar catolice: nu există întrerupere între catolicism, creștinism, păgânism, religii primitive. În al doilea rând, nu sunt naționale: ele se inserează într-un context transnațional, încă și mai vast decât „lumea a treia”. În încercarea de a răspândi sau de a întemeia mai bine conștiința „culturii claselor inferioare”, așa cum încearcă să facă Ferdinando Camon cu atâta inteligență, nu trebuie uitată calitatea stilistică a textelor lor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o vrea această putere? Dacă vreți s-o înțelegeți mai bine, citiți acel discurs al lui Cefis în fața elevilor Academiei din Modena pe care îl citam mai înainte și veți găsi în el noțiunea de dezvoltare ca putere multinațională - sau transnațională, cum spun sociologii -, bazată, printre altele, pe o armată care nu mai este națională, foarte avansată tehnologic, ci străină realității propriei țări. Toate acestea șterg cu buretele fascismul tradițional, ce se baza pe naționalism sau pe clericalism, pe aceste vechi
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]