20,432 matches
-
fie instalat pe un trepied. În macrofotografie, foarte importantă este iluminarea. În funcție de proprietățile obiectelor fotografiate, avem două sisteme principale de iluminare: prin transparență și prin reflexie. Fiecare dintre aceste sisteme se poate face pe fond deschis sau închis. Iluminarea prin transparență este specifică microscopiei, în fotografierea preparatelor histologice. Majoritatea obiectelor mici sunt opace și, de aceea, ele se fotografiază prin reflexie. Acest tip de iluminare trebuie să fie foarte intens, atât pentru facilitatea focalizării precise, cât și pentru evitarea timpilor lungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
impolitețe, ca pe o demonstrație fățișă de respingere a acelei lumi, a lumii ei. Prima oară în prezența Sidoniei, fusese potolit, politicos, un exemplu de tânăr serios, bine educat. Acum scăpase de sub tutela Sidoniei și firea lui începu să capete transparență, scăpase de sub control câteva minute, suficient de edificatoare... Se gândi cu strângere de inimă la cei doi părinți rămași în poartă, cu ochii după mașina ce se îndepărta. Ce gândeau oare amândoi în camera mare printre obiectele îmbătrânite și ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
câțiva ani, înainte de căsătoria lor, venea decisă să înlăture ezitările Carminei, să aștearnă o pânză opacă roză peste tot ce credea ea că trebuie camuflat, cât de bine o intuise atunci pe această ființă, cât de aproape o simțea din pricina transparenței sale. Știuse că este curată, că are puține ascunzișuri, îi percepuse starea de agitație din ajunul căsătoriei, cuvintele nerostite, fuga neputincioasă, știa că prin marea ei sensibilitate îl descifrase pe Ovidiu, mult, mult mai clar decât ea, care se lăsase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ei de matematică, de literatură universală, oricum anul acesta întrerup școala, s-a justificat ea, fără să precizeze dacă i le va cere înapoi atunci când o să aibă nevoie de ele. Dar ceea ce-a frapat-o pe Fana fusese paloarea, transparența tegumentelor, aveai senzația că dacă o atingi dai de interior. A murit foarte curând. Vreau să spun, rosti, în sfârșit Fana, îndepărtând prin câteva clipiri acea amintire dureroasă, că eu nu am nici o contribuție în... șovăi, făcu un gest larg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
scăldată în miresme. Se întinde pe pat, cu picioarele ridicate pe marginea noptierei, mâinile și le ține ridicate sus pe tavan, știe că încet, încet, sângele se va lăsa de-a lungul brațului, colorând mai puțin intens mâna, dând capilarelor transparență. Pleoapele i se lasă grele, învinse de încordare. Stă nemișcată și fără de gânduri până când brațele îi amorțesc și încep să o doară, să devină prea grele. Sare atunci din pat, își smulge de pe ea prosopul, se privește despuiată în oglindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cuprinzi cu ochii, în depărtare, șerpuind printre munți, Cerna curge grăbită când prin pajiști înflorite, când prin tinere lunci străjuite de fagi și mesteceni, aducând zvon de viață în aceste locuri mai puțin umblate. Un fluture mare, strălucind în toată transparența unei palete multicolore, zbura prin iarba grasă și moale, așezându-se pe o floare. Bătea un vânticel cald; nu se auzea decât ciripitul păsărelelor pe ramuri și zumzetul miilor de insecte ce roiau neobosite prin iarbă. Culcată pe covorul moale
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
substanței sau concretizarea acestuia. k principiul autonomiei universitare; (A se observa că, față de principiile anterioare, lipsește arătarea substanței sau concretizarea acestuia. l principiul libertății academice; (A se observa că, față de principiile anterioare, lipsește arătarea substanței sau concretizarea acestuia. m principiul transparenței concretizat în asigurarea vizibilității totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicarea periodică și adecvată a acestora; (Considerăm că se impune completarea textului și în sensul asigurării vizibilității și a considerentelor care au stat la baza deciziei. n principiul libertății
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv. (Pentru unitatea de reglementare, se impune modificarea textului, astfel: „Pentru finanțarea învățământului preuniversitar...”. Art. 9 (1 Principiile finanțării învățământului preuniversitar sunt următoarele: a transparența fundamentării și alocării fondurilor; b echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învățământ de calitate; c adecvarea volumului de resurse în funcție de obiectivele urmărite; d predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente și stabile; (Considerăm că se impune eliminarea principiului de la lit. d
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
titlu general, în cadrul art. 3, sens în care avem, din nou, dublă reglementare: a principiul autonomiei universitare; b principiul libertății academice; c principiul răspunderii publice; d principiul asigurării calității; e principiul echității; f principiul eficienței manageriale și financiare; g principiul transparenței; h principiul respectării drepturilor și libertăților studenților și ale personalului academic; i principiul independenței de ideologii, religii și doctrine politice; j principiul libertății de mobilitate națională și internațională a studenților, a cadrelor didactice și a cercetătorilor; k principiul consultării partenerilor
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
profesională aprobat de senatul universitar (Încă o dată remarcăm utilizarea expresiei pleonastice „deontologie profesională”; d să asigure eficiența managerială și eficiența utilizării resurselor, în cazul universităților de stat, și a cheltuirii fondurilor din surse publice, conform contractului instituțional; e să asigure transparența tuturor deciziilor și activităților sale, conform legislației în vigoare; f să respecte libertatea academică a personalului didactic, didactic auxiliar și de cercetare, precum și drepturile și libertățile studenților. (2 În cazul universităților confesionale, răspunderea publică se extinde la respectarea statutului și
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
cont de proximitatea geografică. (4 Evaluarea programelor de studii și a instituțiilor de învățământ superior se face periodic, la inițiativa Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului sau a universităților. Rezultatele evaluării sunt publice, pentru informarea beneficiarilor de educație și pentru transparența instituțională. Art. 195 (1 Fiecare universitate are obligația să realizeze, la intervale de maximum 5 ani, evaluarea internă și clasificarea departamentelor pe 5 niveluri de performanță în cercetare, conform unei metodologii-cadru elaborate de CNCS și aprobate prin ordin al ministrului
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
baza căruia deciziile în cadrul instituțiilor de învățământ superior sunt luate cu participarea reprezentanților studenților; d principiul libertății de exprimare în baza căruia studenții au dreptul să își exprime liber opiniile academice, în cadrul instituției de învățământ în care studiază; e principiul transparenței și al accesului la informații în baza căruia studenții au dreptul de acces liber și gratuit la informații care privesc propriul parcurs educațional și viața comunității academice din care fac parte, în conformitate cu prevederile legii. (2 În universitățile confesionale, drepturile, libertățile
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
și cantine sunt cel mult egale cu diferența dintre costurile de funcționare, cuprinzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu utilitățile, cheltuielile cu materiile prime și consumabile și cheltuielile de întreținere curentă și, respectiv, subvențiile de la bugetul de stat. (14 În vederea asigurării transparenței, universitatea de stat publică periodic balanța de venituri și cheltuieli pentru fiecare cămin studențesc. (15 Pot fi acordate subvenții pentru cazare și studenților care aleg altă formă de cazare decât căminele instituțiilor de învățământ superior. (16 Instituțiile de învățământ superior
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
legi. Art. 341 (1 Cadrul național al calificărilor este un instrument pentru clasificarea calificărilor în conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învățare atinse, al cărui scop este integrarea și coordonarea subsistemelor naționale de calificări și îmbunătățirea transparenței, accesului, progresului și calității calificărilor în raport cu piața muncii și societatea civilă. (2 Implementarea Cadrului național al calificărilor vizează sistemul național de calificări obținute în învățământul secundar general, în învățământul profesional și tehnic, în formarea profesională continuă, în ucenicie, în învățământul
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
consiliere și orientare, utilizarea instrumentelor Europass și Youthpass, organizarea de activități comune de sensibilizare a cadrelor didactice și a formatorilor, a părinților și a publicului larg cu privire la dimensiunea consilierii și orientării în educație și formarea profesională. Art. 354. Pentru asigurarea transparenței serviciilor și a mobilității persoanelor în spațiul european, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale realizează demersurile necesare pentru integrarea României în rețelele europene de consiliere și orientare pe tot parcursul vieții. (Întrucât acest text
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
societate. 7. Cadrul național al calificărilor este un instrument pentru stabilirea calificărilor, în conformitate cu un set de criterii ce corespund unor niveluri specifice de învățare. Cadrul național al calificărilor are ca scop integrarea și coordonarea subsistemelor naționale de calificări și îmbunătățirea transparenței, accesului, progresului și calității calificărilor în raport cu piața muncii și societatea civilă. 8. Cadrul național al calificărilor din învățământul superior, denumit în continuare CNCIS, reprezintă instrumentul pentru stabilirea structurii calificărilor din învățământul superior. CNCIS are ca scop asigurarea coerenței calificărilor și
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
am notat: schimb amintiri vechi cu vise noi. Cred că e o prostie. Regret uneori că nu sunt o femeie inteligentă. Mă consolează doar imaginea mea În oglindă, profilul mai ales. Proba de foc: lungimea coapselor, rotunjimea feselor, forța gambelor, transparența gleznelor. Totul făcut pentru Încălțări numărul 39. Un IQ onorabil, nu? N-am spus nimic despre sâni, gât, ochi , gură, piele. Până acum Însă, nimeni nu mi-a adus nici un reproș. În adolescență mi-ar fi plăcut să fiu deșteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ei à la Rimbaud, cu degetele ei subțiri, uscate și mereu pătate cu tuș, cu toată experiența ei de iubită a lui Grațian și de viitoare emigrantă. „Experința” ei, Însă, nu era altceva decât instinct, iar misterul ei o uimitoare transparență. Seducea fără să Își propună și se lăsa sedusă fără rezistență. Se juca. Trăia. 8. Toate acestea le vedea doar acum. Dar atunci? Atunci? Atunci vedea profilul de buldog abulic al fostului său profesor de filosofic, fost lector la Academia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
în domeniu. 30 decembrie 1989 1992, Președinte al Institutului Național pentru Statistică și membru al Guvernului României. Sarcini și responsabilități: reorganizarea instituției statistice naționale, elaborarea strategiei de tranziție a sistemului statistic românesc de la economia centralizată la economia de piață; asigurarea transparenței și diseminării datelor statistice, promovarea și consolidarea cooperării internaționale în domeniu, inițierea și dezvoltarea cooperărilor bilaterale cu instituții naționale de statistică din diferite țâri, sprijinirea instituției de statistică din Republica Moldova, conducerea unor acțiuni de anvergură națională pentru centralizarea și prelucrarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
țărilor N.A.T.O. și al altora occidentale, al țărilor Tratatului de la Varșovia și al grupului țărilor nealiniate. Dintre aceste rezoluții, se disting ca importanță cele privind reducerea și eliminarea rachetelor cu rază medie de acțiune, reducerea bugetelor militare și introducerea transparenței în privința cheltuielilor de înarmare, neproliferarea armelor nucleare și crearea de zone denuclearizate etc. În anul 1982, a asigurat pentru o perioadă de șase luni interimatul conducerii misiunii. decembrie 1987, reîntors în Centrala M.A.E., la Direcția Organizații Internaționale. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
instituției militare în condițiile regimului democratic; reducerea efectivelor și a armamentelor ca prim pas pe calea profesionalizării armatei și asigurarea compatibilității ei structurale cu armatele țărilor N.A.T.O.; desfășurarea de proiecte pentru modernizarea dotării armatei; asigurarea unui nivel adecvat de transparență în activitatea ministerului și a armatei menit să lărgească comunicarea cu societatea civilă și să consolideze încrederea populației în instituția militară. Înaintea reuniunii la vârf a țărilor N.A.T.O. de la Madrid din 1997, în cadrul Alianței era recunoscut faptul că, din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
aderat la acestea, ceea ce a contribuit la estomparea riscurilor apariției unor noi scandaluri financiare. Interesant este că, în prezent, în cadrul marilor corporații s-a observat o tendință de a transmite tot mai multe informații în mass-media, considerând că prin această transparență își asigură încrederea publicului și respectul față de brandul obținut până în acest moment. Regulamentele recente și standardele privesc guvernanța și controlul ca fiind tot mai orientate către risc și le consideră activități capabile să ofere o asigurare privind funcționarea organizației. Mai
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
SOX - Actul Sarbanes-Oxley din SUA - și dezvoltările documentelor guvernanței corporative, care sunt în curs de adoptare în Europa. De ce guvernanța corporativă? 11 Guvernanța corporativă a crescut mult în ultimii ani, devenind adevăratul plus pe care îl pot demonstra organizațiile, în transparența oferită publicului și mass-mediei, în oportunitățile de a oferi o calitate ridicată și servicii competitive din punct de vedere al costurilor, inclusiv prin activitățile obținute prin externalizare sau parteneriat. Astfel, din practica celor patru mari firme de consultanță, pe plan
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
responsabilitatea socială și etica practicilor de afaceri. Guvernanța corporativă 2 este un concept cu o conotație foarte largă, care include următoarele elemente: responsabilitatea managerilor pentru acuratețea informațiilor din rapoartele financiare; existența termenelor limită foarte strânse pentru raportarea financiară; comunicarea și transparența totală asupra rezultatelor financiare; transparența auditului intern, a proceselor și a auditului extern. Guvernanța corporativă descrie metodele și sistemele folosite pentru conducerea organizațiilor de toate tipurile și mărimile, publice sau nonprofit și, de asemenea, companii din sectorul privat și cele
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de afaceri. Guvernanța corporativă 2 este un concept cu o conotație foarte largă, care include următoarele elemente: responsabilitatea managerilor pentru acuratețea informațiilor din rapoartele financiare; existența termenelor limită foarte strânse pentru raportarea financiară; comunicarea și transparența totală asupra rezultatelor financiare; transparența auditului intern, a proceselor și a auditului extern. Guvernanța corporativă descrie metodele și sistemele folosite pentru conducerea organizațiilor de toate tipurile și mărimile, publice sau nonprofit și, de asemenea, companii din sectorul privat și cele construite sub forma parteneriatelor. În
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]