2,886 matches
-
mai mari și pentru a permite utilizarea mașinilor performante; specializarea și prin realocare a unor produse în țări unde producția acestora este mai ieftină. Astfel, Brazilia, Panama, India, Malayesia s-au transformat în furnizoare de ceai, cafea, banane, zahăr din trestie, ulei de palmier (pentru obținerea de biocombustibil) în beneficiul țărilor dezvoltate din Europa, SUA, Japonia și, mai recent, și în avantajul Chinei; surplusul de alimente din țările dezvoltate trebuie gestionat pentru a evită scăderea prețurilor sub limitele care asigură bunăstarea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
În relațiile cu ceilalți din jur: „Diplomat este acela care-și amintește de ziua de naștere a unei femei și uită vârsta ei”.) „Politețea face ca omul să apară În exterior așa cum ar trebui să fie În interior.” (La Bruyère) Trestia care se pleacă vântului niciodată nu se frânge. (Într-adevăr: „Capul plecat sabia nu-l taie”, dar atitudinea de compromis, de moment, nu trebuie să se transforme În „lașitate”, adică să devină o regulă obișnuită de viață.) Mai bine mai
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
în orizont metafizic. În fond, chiar dacă are aspirația drumului spre stele, M. se compalce în terestru, uneori ascultând adâncurile. Lângă vechi ctitorii, motiv în Poveste tăinuită, lângă bolți de mănăstire în „lumină străvezie”, mișună „crapi negri prin adâncul verde”, foșnesc trestii, bubuie pușca nevăzută. Astfel de detalii senzoriale plasează lucrurile pe o axă a timpului veșnic. Ca în Mănăstirea din adânc, poem antologic, locurile sunt bântuite de duhuri diavolești și de puteri pângăritoare ale sacrului, iar fantezia liberă, tentată de bizantin
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
aparent paradox al politicii agrare coloniale din Asia de Sud-Est. Cum putem explica preferința colonială clară pentru plantațiile Întinse, În defavoarea producției micilor proprietari? Motivele nu pot fi, În mod sigur, legate de eficiență. Pentru aproape orice tip de recoltă, cu excepția, probabil, a trestiei de zahăr, micile exploatări au putut Întotdeauna concura cu unitățile de producție mai mari. După cum s-au convins statele coloniale de nenumărate ori, micii producători, care aveau costuri fixe scăzute și foloseau munca familiei În mod flexibil, puteau submina În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
apară un parazit care să profite de punctul vulnerabil. Dacă toate plantele dintr-o cultură au același punct vulnerabil, cu atât mai bine pentru parazit. Astfel au devastat bolile virale sfecla de zahăr și piersicii, cartofii, arborii de cacao, trifoiul, trestia de zahăr și orezul”. După ce o mană a frunzelor de porumb a distrus În mare parte recolta din 1970, același comitet a fost convocat pentru a analiza vulnerabilitatea genetică a tuturor culturilor majore. Unul dintre pionierii din domeniul hibridizării porumbului
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din Filipine. Pe fiecare casă erau trecute cu litere mari, pe frontispiciu, numele și vârsta fiecărui membru al familiei care Înnopta acolo, ceea ce permitea forțelor de securitate ca, În timpul controalelor nocturne, să identifice mai ușor orice vizitator neautorizat. O dată tăiată, trestia de zahăr trebuie zdrobită imediat, pentru a se evita pierderile datorate evaporării și fermentării. Necesitatea de a avea o presă mare (deseori numită „centrală” de zahăr, și asta pe bună dreptate), problemele legate de transportul trestiei și reducerea cantitativă enormă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
vizitator neautorizat. O dată tăiată, trestia de zahăr trebuie zdrobită imediat, pentru a se evita pierderile datorate evaporării și fermentării. Necesitatea de a avea o presă mare (deseori numită „centrală” de zahăr, și asta pe bună dreptate), problemele legate de transportul trestiei și reducerea cantitativă enormă ce se produce În timpul procesării permit proprietarului să controleze producția În mod direct sau, oricum, prin intermediul unor contracte foarte precise. Trestia de zahăr este singura care prezintă acest avantaj, din punct de vedere al producției centralizate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mare (deseori numită „centrală” de zahăr, și asta pe bună dreptate), problemele legate de transportul trestiei și reducerea cantitativă enormă ce se produce În timpul procesării permit proprietarului să controleze producția În mod direct sau, oricum, prin intermediul unor contracte foarte precise. Trestia de zahăr este singura care prezintă acest avantaj, din punct de vedere al producției centralizate. Lucrurile stau altfel În cazul cafelei, tutunului, cauciucului sau uleiului de palmier. Dificultățile Întâmpinate În Încercarea de a recruta malaezieni, care erau cultivatori independenți, În vederea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
dezvoltat considerabil și corporațiile paraguvernamentale, care funcționau cu angajați plătiți. Foarte multe dintre aceste Întreprinderi activau În agricultură (ocupându-se de cultura cerealelor, de producția de zahăr și de furaje pentru vite). Aceste operațiuni, mai ales pe plantații paraguvernamentale de trestie de zahăr, erau unele de mare amploare, care necesitau investiții de capital importante (de pildă, În cazul plantațiilor naționalizate de sisal și de ceai). Citat În Coulson, Tanzania, p. 255. Ibid., p. 161. Ibid., p. 92. Ibid., p. 158. Nyerere
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și reveriile voinței, București, 1998, Pământul și reveriile odihnei, București, 1999; Albert Cohen, Cartea mamei, București, 1995, Frumoasa Domnului, București, 2000; Vadime Elisseeff, Danielle Elisseeff, Civilizația japoneză, București, 1996 (în colaborare cu Irina Diana Izverna); Nina Berberova, Acompaniatoarea. Boala neagră. Trestia revoltată, București, 1996, André Pieyre de Mandiargues, Marginea, București, 1998; Jean Cocteau, Scrisoare către americani, București, 1999; Patrick Rambaud, Bătălia, București, 2001; P.-L. Courier, Pamphlet de pamphlets - Pamfletul pamfletelor, ed. bilingvă, București, 2002; Camille Laurens, Carnet de bal, București
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
inutile, Timișoara, 1999; Duminica Mare, Timișoara, 1999; Povestea cerbului divin, Chișinău, 2000; Dezinfecția de frontieră, Iași, 2001; Echipa de îngeri, Iași, 2001; Bunicuța zburătoare, Chișinău, 2002; De ce-i mare soarele?, Chișinău, 2002; Aproape trei cai, Chișinău, 2003. Traduceri: Mirta Agirre, Trestia dulce, Chișinău, 1981; Ivan Draci, Versuri, Chișinău, 1989; Federico Mayor, Poem în aquaforte, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: Liviu Damian, Despre poezia tânără, LA, 1978, 5 ianuarie; Ion Vatamanu, Viața cuvântului, Chișinău, 1980, 176-178; Ion Ciocanu, Refuzul pastișei, „Nistru”, 1982, 4
HADARCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287395_a_288724]
-
fragmente cu caracter eshatologic. Capitolul 11 Unul dintre motivele mitului creștin al Anticristului, motivul „celor doi martori”, își are, fără îndoială, originea în capitolul 11 (vv. 3‑13) al Apocalipsei. Un înger coborât din cer îi aduce lui Ioan o trestie, dându‑i poruncă să măsoare „templul lui Dumnezeu și altarul și pe cei care se închină în el” (11,1). Curtea exterioară a templului (numită „cetate sfântă”) nu trebuie măsurată deoarece ea va trece pentru un timp - patruzeci și două
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
e adus din Tibet, În formă de turte, și e cu mult inferior aceluia produs În India. I-am explicat maharajahului, spre marea sa surprindere, că solul Kashmirului era favorabil producerii acestor două articole și, de asemenea, că zahărul de trestie (care nu crește aici) nu e esențial pentru producerea zahărului, căci poate fi preparat În aceeași cantitate dintr-un fel de sfeclă din care se produce melasa 311, pentru cultivarea căreia solul era foarte potrivit. Și l-am informat că
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Printre incidentele care mi-au atras atenția, a căror relatare l-ar putea interesa pe cititor, a fost și faptul că, apropiindu-ne de Bengal, am observat, pe ambele maluri ale Gangelui, un număr tot mai mare de rogojini din trestie, cuverturi, vase de băutetc., precum și multe persoane bolnave stând Întinse pe rogojini. Întrebând despre pricină, am aflat că așa era obiceiul țării, printre clasele cele mai sărace, ca atunci când un pacient se presupunea că și-a pierdut orice speranță de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
său, În fața căruia se află o sticlă de urină. Un cufăr medicinal, conținând amestecuri și pilule În cutii de lemn, se află În spatele său. În fața doctorului se află caietul cu Însemnări, lângă el, călimara cu cerneală, cu un toc din trestie Înfipt În ea, Împreună cu tocul cuțitului, foarfeci, rețete și două rodii 346. Planșa 9 Attar sau Uttar (droghist) Droghistul stă În afara magazinului său, servind un client. Un aparat de distilat foarte mic și simplu, cu un vas răcitor, se află
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Uși, Interplanetarii, precum și poezii din periodice), o situează în imediata apropiere a lui Ștefan Baciu. Caracteristice sunt prospețimea dicției, cu imagini exuberante și autentic lirice, portretizând o lume și decoruri străbătute, ca și evocarea permanentă a originilor: „Mâine vom fi trestia de zahar/lângă țeposul ananas/sau tic-tacul șopârlei în noapte/dialogul păsării, cioc roșu/[...]/ toaca de la Cozia,/atârnând soarele/ în fiecare picătură de roua...”. Cum nimic nu a dispărut din memorie, lumea este metamorfozata acum - remarcă Horia Stamatu - „într-un
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
obsesia dispariției, scrise în versuri lungi, albe, par dacă nu bolovănoase, în orice caz aspre, austere, severe și, totodată, bogate semantic, afectând o alcătuire narativă, de fapt o consistentă concatenare de imagistică simbolică: „gloria și orgoliul nopților mele zăbrelite cu trestii/ akheronule nu vrei să-mi tai încă preatimpuria cale / din când în când vocea ta mă împresoară ca pe un vânat: / rămâi! rămâi! akheronul meu e mereu lângă tine, / întâmpinarea florilor de gheață trebuie s-o faci fără durere / chiar dacă
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
Tudoran], ALA, 2001, 558 (semnează Cristian Tudor Popescu, Ileana Mălăncioiu, Octavian Paler, Mircea Martin, Nicolae Manolescu, Mihai Pascadi); Dicț. analitic, III, 279-280, IV, 217-200; Manolescu, Lista, I, 299-301; Popa, Ist. lit., II, 274-275; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 288-291; Daniel Cristea-Enache, Trestiile de sticlă, ALA, 2002, 621; Daniel Cristea-Enache, Filosofie și pamflet, ALA, 2002, 622; Manolescu, Enciclopedia, 670-673. N. Br.
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
pentru arta românească veche („albastrul suav” de Voroneț), accentuează nota meditativă. SCRIERI: Rostiri tari (în colaborare cu Arcadie Cerneanu), Rădăuți, 1933; Afania, pref. Vera Marian [Ghedeon Coca], Rădăuți, 1933; Apoteoz, Cernăuți, 1933; Eu-s virgină, Rădăuți, 1934; Minois, Rădăuți, 1934; Trestia Barcan, pref. George Demetru Pan, Rădăuți, 1934; Hora holdelor, Rădăuți, 1935; Stihuri, metafore și imagini românești, Rădăuți, 1935; Marathon, București, 1936; Acteon, Fălticeni, 1938; Artur Gorovei, Brașov, 1938; Insurgențe, Fălticeni, 1938; Nord, Fălticeni, 1938; Portrait de la Bucovine, Paris, 1939; Nerv
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
imagistice: „păsările ploii”, „vântul răscolește cerul ca pe-o carte deschisă”, „porumbeii albi ai clopotelor”, „liniștea e aceeași batistă de melancolie și mătase”, „sufletul țipă sub tristețe ca lemnul sub ferăstrău”, „era o tristețe în noi ca o luntre în trestii”. Cu cel de-al doilea volum, Colomba, V. se detașează de modele, construindu-și o personalitate poetică integral proprie. Fondul său prim, elegiac, e luat în stăpânire autoritar, adeseori chiar strangulat (în Invitație la bal, spre exemplu) de inteligența estetică
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
Viața la țară e un poem al vieții câmpenești, o rapsodie a Bărăganului. Existențele omenești se consumă într-un cadru maiestuos, cu lanuri de grâu mișcătoare și cârduri de dropii, cu o baltă colcăind de pește, împrejmuită de perdele de trestii, peste care zboară gâște și rațe sălbatice, lișițe, găinușe de baltă, cucove și unde înoată lebede. Drumul străbătut într-o dimineață estivală de familiile Murguleț și Comăneșteanu în întâmpinarea lui Matei Damian, nepotul boierului Dinu, înapoiat din străinătate, îi prilejuiește
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
se știe ce ocean/ Rămaseră fără un ban./ O-la-la”. Câteodată e fantast în genul lui E. A. Poe, exemplul cel mai ilustrativ, poate, fiind imaginea proliferării infinite a lunilor. În permanență e depravat, „sărman” și „blestemat”, ca Paul Verlaine. Iată-l, „trestie sfâșiată de vânt”, într-o tavernă, ce „miroase-a pământ,/ A cer și a fete frumoase”, bând fără contenire, noapte și zi: „Ne-am frânt oasele nedormind și beți/ Am mângâiat, cu pletele desfrânatelor, cupele;/ Vom bea până mâine și
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
include „lanuri verzi”, „livezi cu roade mari”, „lunca unde-au ieșit cirezi” , „crânguri negre”, măguri, pâraie zglobii, holde, ale căror spice sunt „cu țepi lungi, cum au aricii” și din valurile cărora „crește galben soarele”. Sunt aici și bălți cu trestii și cu „șerpi vărgați”, peste care „seara ca o floare cernită se învoaltă”, „plaiuri vechi de basm și de aramă”. Dacă volumul de debut se menține în toate privințele în linia tradiției, următoarele culegeri, păstrând materialul de inspirație tradițional, prezintă
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
prin conviețuirea în Transilvania cu coloniștii germani, sașii din Siebenbürgen (cele Șapte Orașe), s-au împămîntenit cuvinte ca șanț (Schanz - la origine întăritură de pămînt), mărghile, pentru un loc turbos, de la Mergel, precum și rior, pentru un loc mlăștinos, de la Rohr = trestie. De la unguri avem heleșteu (halastó) și borviz, pentru apă minerală (de la bor = vin și viz = apă). Mai sunt desigur și altele, dar în acest caz schimburile se pare că au fost reciproce. Cu rezonanță onomatopeică avem ciuroi (lat. cibrum) pentru
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
latine: Picusculus (lat. picus = ciocănitoare) și Turgiculus (lat. turgeo = a se umfla, cu regim torențial). Și pentru alte două se pot face, mai puțin nete, astfel de apropieri: pentru Sanpaeus, cu latinul sanus = sănătos și pentru Calabaeus cu latinul calamus = trestie; acesta din urmă a fost identificat de unii cercetători cu Casimcea, un pârâu destul de puternic și care - spre vărsare în Lacul Tașaul, are o luncă mlăștinoasă. S-a arătat mai înainte că al cincilea, Gabranus, a fost considerat ca un
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]