2,347 matches
-
vasal al Poloniei în 1459, apoi în 1462 și în 1485 Vasal al Ungariei. În 1475, el încetează să plătească tribut între 1473 și 1487, apoi între 1500 și 1504, revocînd suzeranitatea poloneză și maghiară... Suzeranitatea otomană impune plătirea unui tribut a cărui valoare variază în funcție de raporturile de forțe conjuncturile și implică o dependență economică reală, deoarece Constantinopolui impune un monopol asupra comerțului exterior al principatelor. Pe deasupra tributului, țările române plătesc turcilor prestații în natură și prestații extraordinare în bani. În
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1500 și 1504, revocînd suzeranitatea poloneză și maghiară... Suzeranitatea otomană impune plătirea unui tribut a cărui valoare variază în funcție de raporturile de forțe conjuncturile și implică o dependență economică reală, deoarece Constantinopolui impune un monopol asupra comerțului exterior al principatelor. Pe deasupra tributului, țările române plătesc turcilor prestații în natură și prestații extraordinare în bani. În 1541, pentru a-și recupera tronul, Petru Rareș va oferi 100.000 monezi de aur. Valahii sînt obligați să plătească tribut în 1417, moldovenii în 1456. Astfel
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
asupra comerțului exterior al principatelor. Pe deasupra tributului, țările române plătesc turcilor prestații în natură și prestații extraordinare în bani. În 1541, pentru a-și recupera tronul, Petru Rareș va oferi 100.000 monezi de aur. Valahii sînt obligați să plătească tribut în 1417, moldovenii în 1456. Astfel, în fiecare an, la o dată precisă, colectorii trimiși de Poartă adună mii de tone de grîu și orz, sute de mii de bovine și oi (141.000 ovine au fost ridicate, în 1691, doar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și principatul Teodoro-Mangop, aliat al Moldovei. Vlad Țepeș, supravegheat de Corvin, intră în serviciul armatei ungare. Corvin ezită să îi redea tronul Țării Românești ocupat de Basarab III, care se arăta docil față de unguri, sași și turci, cărora le plătea tribut. În 1476, Vlad începe o campanie pentru a relua tronul Țării Românești. El este recunoscut domn de către Matei Corvin, dar Basarab III și aliații săi turci îl "taie în bucăți". De unde vin informațiile sîngeroase despre Vlad Țepeș? Acestea au fost
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
primarilor care trebuie să supravegheze înregistrarea exactă a contribuabililor. Actul din 1741 instituie, în paralel, o nouă ierarhie judiciară. Administratorii de district trebuie "să facă dreptate săracilor, să-i pună la adăpost în fața oricărei nedreptăți și violențe din partea colectorilor de tribut și să împiedice ca săracii să fie oprimați". Activitatea judiciară este consemnată în protocoalele Instituite prin ordin de principe. Grija de a frîna arbitrariul marilor proprietari și nevoia resimțită de boieri de a păstra mîna de lucru și de a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de pui din Carpați și pe care-i învață diferite dansuri". Există lingurari și lăieși, oameni fără Dumnezeu și fără căpătîi. Aceștia din urmă sînt, după Kogălniceanu, cei mai corupți. Ei sînt liberi să se ducă unde vor, plătesc un tribut anual statului și își pasc caii în apropierea satelor. Sclavii particulari aparțin mănăstirilor și boierilor. Ei se împart în două grupe: lăieșii, care au aceeași destinație ca cei ai coroanei, și vătrașii, care locuiesc în majoritate în orașe unde sînt
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
amintim că de la '75 până astăzi s-au stins, numai prin decursul timpului sau prin împrejurări, și fără nici un merit al guvernului, anuitatea drumului de fier Giurgiu, de 2 milioane pe an, anuitatea podurilor de fier, de 2 milioane asemenea, tributul către Turcia, de un milion și mai bine, și în sfârșit anuitatea bonurilor rurale, de 10 milioane lei noi pe an; adică în total o stingere de 15 milioane plăți anuale. Mulțumită însă incapacității administrative a guvernului, care a lăsat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tocmai acele două roluri principale din Daniel Rochat. Publicului însă nu-i pasă de asemenea motive. El vine la teatru să guste deliciul curat al artei, astfel că sporadicele situațiuni gingașe, frumoase și bine esecutate nu-l pot despăgubi de tributul atențiunii încordate ce este silit să plătească unor controverse religioase trăgănite, nesărate și șterse de coloarea locală. [ 1 octombrie 1880] {EminescuOpXI 481} ["DOMNII LIBERALI... Domnii liberali, cari obicinuiesc a face din fiece atribuție a puterii statului o armă politică pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
era bine? lagăre, prigoană, morți, foamete! Zice iar primul: da, dar ce orga(sm) aveam eu atunci! Un caz din păcate reflectînd, în dramatismul lui dureros și nedemn, acea parte a artiștilor de după război, care a plătit cu destulă nesăbuință tribut puterii instalate prin forța ocupantului, este cel al pictorului Ștefan Constantinescu. Venea dintr-o lume frumoasă, dintr-o Românie prosperă și democrată, în care artele, pictura între ele, erau ținute în rang, venea cu o zestre enormă de cunoștințe și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scurtă pentru a o pierde în fleacuri. Dar același moment îi cere să țină cont de imperativul său. Unul nou, turbulent, contrariant pentru spiritele clasate. E la modă decadentismul, morală a "hedoniștilor cu mustrări de conștiință", căruia Pallady îi plătește tribut pe măsură, însușindu-și forma de dandysm care-i convenea cel mai mult, nu o frondă plebee și păguboasă, ci un aristocratism pe care oricum îl purta în sînge și-l determina să fie și extrem de productiv. Urmărindu-și, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aliatul Rusiei?) Soclul din Copou, pe care a tronat eliberatorul cu ciubote și pistol automat, să rămînă așa, pustiu, memento al năpăstuirii noastre. Umilele (dar mîndrele) statui ale primului război mondial. Proliferînd, atunci, în mai toate tîrgurile care-au dat tribut de jertfă. Semănînd una cu alta, fără pretenții stilistice. Într-un gest, înainte de orice, de un umanism duios, cald, naiv. Contrastînd cu acela, statuile faraonice, apărute după al doilea război, în comunismul sterp și arogant, consemnînd, în silă, eroismul unei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe pămînt românesc, implicat, dinastic, în soarta României, se simte, omenește, atras de ființa atît de profund pitorescă a țării natale. Cum ar putea rezista irepresibilei dorinți de a tot reveni/ de a rămîne? Ar fi și fireasca explicație a "tributului" pe care Regele e silit să-l plătească unui maniac de care țara, iată, după atîția ani de zîrcoliri întru normalitate, nu se poate debarasa. Paternalismul cu efecte nocive asupra unei populații care și-a pierdut de mult memoria, dublat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fim asigurați supt ocrotirea celor mari trei avtocrați: al Rosiei, al Austriei și al Prusiei”, urmând să dăm Porții suma din vechime, pe care s-o primească din mâna ocrotitorilor noștri la Constantinopol. Să menționăm că, în concepția vremii, plata tributului nu contravenea stării de independență a unui stat (tribut au plătit și Rusia, și Austria, și Veneția). Concomitent, mitropolitul Moldovei, clerul și boierii Divanului Moldovei invocau în scris către Rumianțev „dreptățile” lor și ale patriei „după milosârdnicele făgăduințe a prea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Rosiei, al Austriei și al Prusiei”, urmând să dăm Porții suma din vechime, pe care s-o primească din mâna ocrotitorilor noștri la Constantinopol. Să menționăm că, în concepția vremii, plata tributului nu contravenea stării de independență a unui stat (tribut au plătit și Rusia, și Austria, și Veneția). Concomitent, mitropolitul Moldovei, clerul și boierii Divanului Moldovei invocau în scris către Rumianțev „dreptățile” lor și ale patriei „după milosârdnicele făgăduințe a prea milostivei stăpânei noastre”; „fierbinte dorim întărirea patriei noastre și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
retranșa decât în negocierea condițiilor retrocedării, oricât de aspre ar fi fost ele, inclusiv bănești. În acele împrejurări, Obreskov a elaborat 11 condiții ale retrocedării: amnistierea locuitorilor, revenirea Principatelor la statutul de sub sultanul Mehmed al IV-lea, ele să plătească tributul ca și Raguza, odată la trei ani prin reprezentanți proprii, să aibă la Constantinopol consuli naționali ca și Raguza, domnitor al Moldovei să fie investit Grigore al III-lea Ghica, biserica să fie liberă, să se redea pământurile luate mănăstirilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a prezentat un ultimatum al cărui punct trei prevedea că Grigore al III-lea Ghica, „prizonier” în Rusia, va fi integrat în Moldova ca principe ereditar, cu obligația de a trimite la Constantinopol, nu anual, ci la trei ani, un tribut echivalent cu totalitatea veniturilor sale pe un an, ca și Raguza, ceea ce echivala cu restituirea Principatelor. După cum se vede, nu puține din acele condiții vor fi acceptate de turci și incluse în tratatul de la Kuciuk Kainardji. Pentru turci și Puterile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de la Kuciuk Kainardji: Principatele s-au supus voluntar Porții, ele au format dintotdeauna un fief separat, independent, guvernat prin propriile legi, și autonom, încât se cerea ca prinții să fie aleși de țară și confirmați de Poartă ca în vechime, tributul să fie fixat la cuantumul de sub Mahomet al IV-lea, diferendele civile și criminale între creștini și mahomedani, creștinii țării și străini să fie stinse prin decizia domnitorului, fără drept de apel; toate pământurile aparținând părinților noștri să fie redate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dreptății și a frăției...”. Neîndoielnic că introducerea providenței în explicarea fenomenelor istorice este - așa cum au observat mai toți cercetătorii noștri - un element distonant în opera lui N. Bălcescu. Este posibil ca, în această privință, el să fi plătit un mic tribut operei lui Bossuet sau, mai degrabă, lui Vico, prin Michelet, care, în 1825, a tradus și adaptat studiul celui dintâi, Principiile unei științe noi, sub titlul Principes de la philosophie de l'histoire. Deocamdată, cert este că N. Bălcescu a cunoscut
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de mișcare fizică, ci arată și că astfel de mișcări contravin unei legi. În absența unei legi care să interzică această conduită, crede Pufendorf, nicio acțiune nu ar mai fi considerată adulter 116. Hobbes face apologia supunerii necondiționate, considerând-o tributul necesar pentru asigurarea păcii sociale. Fundamentul legii stă numai în voința suveranului legislator, care edictează, interpretează, schimbă și suprimă legile. Sursa autorității este forța, pentru că "pactele fără sabie nu sunt decât cuvinte"117. El susține că obligațiile nu pot exista
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
consacrat marelui Giuseppe Verdi, și mi-a făcut plăcere să constat că nimic din materialele înserate în respectivul volum nu s-a dovedit a fi perisabil. Au existat numeroase erori de tehnoredactare, multe scăpări inerente oricărui debut editorial, poate un tribut plătit lipsei de experiență în materie, dar pe fond cartea a reușit să se impună în atenția iubitorilor de operă avizi să iși lărgească orizontul de cunoaștere în domeniul operei. Personal m-am bucurat împreună cu toți prietenii mei - pentru că mă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Verdi, împreună cu Arrigo Boito, a început lucrul în secret la o operă - Falstaff, pe care în glumă a numit-o inițial “grasso pancia” (burtă grasă). Timp de doi ani Verdi a lucrat continuu, câte două ore zilnic. Opera Falstaff este tributul înflăcărat și sclipitor al unui compozitor ajuns pe cele mai înalte culmi ale geniului sau. Tema generoasă a întregii opere se poate rezumă la alegația lui Șir John din finalul operei: Mă ride ben chi ride la risata final. (Cine
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
niște acte) Pentru că, uite, la ultimul inventar stocul de marfă nu se prea potrivește cu încasările. Octav: Adică?! Marieta: Adică vînzare mare, încasări mici... Octav: Ei, o fi vorba de contul meu... al lui Socrate... Ca să nu mai vorbim de tributul pe care și-l iau țiganii... Matei: Atunci să-ți punem un body... Octav: Nu-i nevoie... am body guardul meu (arată spre gropar) Da degeaba! Costache: Eu am spus că noaptea trebuie strînsă marfa. Octav: Da?! Și cine s-
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nu suflăm nici un cuvânt nimănui. Nimeni nu a aflat vreodată cine și ce se pusese la cale În acel amfiteatru. Nu am fost deloc eroi, ne-am văzut de studii. Realizam cu toții, studenți și profesori, că trebuia plătit un anumit tribut pentru a accede la valorile care ne interesau. Citatele din documentele de partid sau din Ceaușescu, agățate destul de forțat În prefețele cărților sau ale cursurilor, nu le luam deloc În seamă, nici profesorii nu ne obligau să le dăm vreo
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
epocă sau din studii istorice moderne, se împletesc cu cele fanteziste, romanul interesând mai mult prin calitatea stilistică a evocării decât prin linia epică, simplă în sine - un grup de boieri și cărturari încearcă răsturnarea domnului prin falsificarea banilor destinați tributului către Poartă - sau prin psihologia personajelor, înfățișate de altfel cu o admirabilă știință de portretist. Livresc fără a fi manierist, el folosește tehnica naivă a primelor romane românești - ce operează prin opunerea maniheistă a personajelor sau prin exhibarea unei morale
ANGELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
arată pe Archirie ca trădător. Fără a sta pe gânduri, împăratul poruncește uciderea acestuia, zădărnicită însă de călău, care îl ascunde pe Archirie. La puțin timp, faraonul Egiptului îi cere împăratului să-i dezlege câteva enigme sau să-i plătească tribut. Ieșit din ascunzătoare, Archirie rezolvă enigmele (o cetate în aer, o frânghie de nisip etc.), iar nerecunoscătorul Anadan își găsește pieirea. Nota caracteristică este dată de maximele și proverbele care ilustrează fiecare situație, alături de ghicitorile faraonului și de fabulele pe
ARCHIRIE SI ANADAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285424_a_286753]