1,786 matches
-
a prezentat un raport ce prevedea organizarea unui concurs pentru noile simboluri ale R.S.S.M. Deja în ajunul tradiționalei demonstrații de 1 mai, la Prima Sesiune a Sovietului Suprem al R.S.S.M din 27 aprilie 1990 s-a legiferat oficial Drapelul tricolor cu stema amplasată în centrul fâșiei galbene (stema urma să fie aprobată ulterior) . Gheorghe Ghimpu a fost acel care a arborat pentru prima dată, la 27 aprilie 1990, Tricolorul de Stat pe cupola Parlamentului moldav. Manifestații pentru tricolor au avut
Drapelul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/313920_a_315249]
-
oficial Drapelul tricolor cu stema amplasată în centrul fâșiei galbene (stema urma să fie aprobată ulterior) . Gheorghe Ghimpu a fost acel care a arborat pentru prima dată, la 27 aprilie 1990, Tricolorul de Stat pe cupola Parlamentului moldav. Manifestații pentru tricolor au avut loc și în stânga Nistrului. La o întâlnire a muncitorii de la Uzina de Mașini de Turnătorie cu Nicolae Dabija, cu toate riscurile, câțiva tineri intraseră în sala de festivități cu panglici tricolore prinse la piept. Tot atunci tricolorul era
Drapelul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/313920_a_315249]
-
Stat pe cupola Parlamentului moldav. Manifestații pentru tricolor au avut loc și în stânga Nistrului. La o întâlnire a muncitorii de la Uzina de Mașini de Turnătorie cu Nicolae Dabija, cu toate riscurile, câțiva tineri intraseră în sala de festivități cu panglici tricolore prinse la piept. Tot atunci tricolorul era arborat pe sediul Universității din Tiraspol, unde era păzit de un detașament de studenți în frunte cu rectorul Mihail Coșcodan și profesorul Ștefan Urâtu . Pe 23 aprilie 2010, Legislativul a declarat această dată
Drapelul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/313920_a_315249]
-
stabilind drept catedrală a episcopiei reînființate tocmai Vechea Catedrală Greco-Catolică din Baia Mare. În data de 11 noiembrie 1990 a fost instalat acolo episcopul ortodox Iustinian Chira, după ce o ceată de bătăuși înarmați cu bâte și răngi de fier învelite în tricolor i-a înlăturat pe credincioșii greco-catolici care ocupaseră catedrala. În interviul din 14 ianuarie 2012, acordat de arhiepiscopul Lucian Mureșan cu ocazia ridicării sale în rangul de cardinal, acesta a deplâns în mod special nerestituirea Catedralei Greco-Catolice din Baia Mare. Prin
Lucian Mureșan () [Corola-website/Science/299964_a_301293]
-
Bordeaux de către aviatorii italieni. Acestea nu au nicio bază reală. Piloții "Regia Aeronautica" nu s-au aventurat în iunie 1940 mai departe de Provența, iar atacurile lor s-au limitat la obiectivele militare. Rapoartele martorilor oculari cu privire la avioanele cu cocarde tricolore roșu-alb-verde sunt eronate, deoarece forțele aeriene italiene înlocuise aceste însemne cu cele fasciste cu mult înainte de declanșarea luptelor. În timpul zilei de 12 iunie, grupurile SES franceze au traversat frontiera și s-au angajat în lupte de hărțuire cu unitățile italiene
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
Chiar în ziua de 11 iunie 1848, în Ploiești se citeau circulara Ministerului din Lăuntru, semnată de Nicolae Golescu, și textul proclamației, orășenii trecând în masă de partea revoluției. La 15 iunie 1848, o deputație numeroasă de ploieșteni, cu steagul tricolor, însoțită de preoți și protopop, în frunte cu sfatul orășenesc, s-a prezentat Guvernului Provizoriu. La cuvântările entuziaste ale acestora a răspuns Constantin A. Rosetti care a spus, printre altele: „"Guvernul Provizoriu simte cea mai vie mulțumire că deputații orașului
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
Culorile Casei de Habsburg (negru-galben) erau folosite în Cisleithania. A nu se confunda Cisleithania cu Arhiducatul Austriei unde, pe lângă steagul Casei de Habsburg, mai era folosit și steagul istoric al arhiducatului (roșu-alb-roșu). Jumătatea maghiară a monarhiei avea ca steag un tricolor roșu-alb-verde afișând stema Ungariei. Din 1867 până în 1915, vulturul bicefal al dinastiei de Habsburg-Lorena (al „Casei de Austria“) a fost principalul simbol al instituțiilor comune (k. u. k.) ale Austro-Ungariei; el reprezenta dinastia cu mult înainte de instituirea Dublei Monarhii și
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
de a condamna „vandalismul” zilelor precedente. De asemenea a decretat legea marțială, interzicând populației să circule în grupuri mai mari de două persoane. Sfidând interdicțiile, un grup de 30 de tineri au înaintat spre Catedrala Ortodoxă, unde au fluturat drapele tricolore din care tăiaseră stema comunistă. Așteptându-se să se tragă în ei, au început să cânte „Deșteaptă-te, române!”, un vechi cântec patriotic care fusese interzis din 1947. Într-adevăr s-a tras asupra lor, unii dintre ei au murit
Revoluția Română din 1989 () [Corola-website/Science/299587_a_300916]
-
jos cu dictatorul!”", "„Ceaușescu, cine ești/Criminal din Scornicești”". În cele din urmă, protestatarii au invadat centrul din Piața Kogălniceanu până în Piața Unirii, Piața Rosetti și Piața Romană. Pe statuia lui Mihai Viteazul din apropierea Universității București, un tânăr flutura un tricolor fără stema comunistă. În cursul după-amiezii, Nicolae Ceaușescu a ținut o teleconferință fulger cu prim-secretarii comitetelor județene de partid, în cadrul căreia a vorbit aproape numai el, declarând, că evenimentele ultimelor zile sunt dovada unei acțiuni organizate și dirijate, cu
Revoluția Română din 1989 () [Corola-website/Science/299587_a_300916]
-
Drapelul orașului Rezina este elaborat în baza stemei. Pentru armonizarea ansamblului vexilologic biserica din stemă a fost înlocuită cu o cruciuliță din același metal. Ciucurii exprimă poziția Rezinei în ierarhia generală a unităților administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova. Vârful hampei și panglica tricoloră arată apartenența de stat a urbei. Culoare albă a drapelului semnifică puritatea, nevinovăția și sinceritatea orășenilor. Drapelul a fost elaborat de Andrieș Tabac și Nicolae Proca. Până în anul 2002 suprafața Rezinei era de 100,08 km2, însă din 2003 ea
Rezina () [Corola-website/Science/303139_a_304468]
-
Creangă, neprevăzută de Curricula școlară). Prin refuzul sistematic al materializării și devenirii încremenite a unui "ego" corporalizat, și celelalte volume lirice semnate de Igor Ursenco propun o galerie memorabilă de alte pseudo-biografii imposibile: Curriculum Vitae Virtual („High-end”), Curriculum Vitae Originar („Tricolor”), Curriculum Vitae Karmic („Blueprint: natură statică”), „Curriculum Vitae Prosodic („Pharmakon”), Curriculum Vitae Isihastic („După „înviere”), Curriculum Vitae Teleologic („Caii mei cei netroieni”), Curriculum Vitae Anti-Oedip („Diptic semiologic”), Curriculum Vitae Ne-Oficial („Geo-deontologie”). Acestor scenarii holiste care au șansa dăinuirii dincolo de
Igor Ursenco () [Corola-website/Science/326977_a_328306]
-
credibile, care fie că țin cont de afirmațiile predecesorilor, aducând date noi, fie sunt contradictorii sau absolut noi ca abordare. Concluzia care rezultă într-un mod fără echivoc, este că nu se știe dacă Iscovescu ar fi pictat primul steag tricolor românesc. De asemenea, există o unanimitate de păreri a biografilor vieții lui Iscovescu cum că acesta ar fi purtat steagul în data de 11 iunie 1848 când mulțimea a înconjurat palatul lui Bibescu Vodă, fără ca vreunul dintre ei să menționeze
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Iancu numit "Brutus" în mod sigur nu avea cum să fie așa. Totuși, se poate identifica gestul eroului de îmbărbătare cu sabia scoasă a trupelor de țărani ce pot fi văzuți îndărătul lui cu tobe, puști și lănci și steaguri tricolore. Ca o concluzie indubitabilă rezultată din curgerea timpului, portretul-izvod care a supraviețuit în memoria poporului român este cel realizat de Barbu Iscovescu. De-a lungul timpului, anul nașterii lui Barbu Iscovescu a fost disputat între cei care au analizat viața
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
în care niciunul nu a adus vreo sursă în acest sens. Dan Grigorescu s-a rezumat la evidența datărilor pe care artistul le-a făcut schițelor de peisaje de la Craiova din anul 1847. Asupra realizării pentru prima dată a steagului tricolor al revoluției de la 1848 pe care s-a scris deviza Frăției - "Dreptate - Frăție", planează anumite incertitudini legate de fondul documentar care ar certifica fără echivoc faptul că autorul lui ar fi Barbu Iscovescu. Există o unanimitate de păreri a biografilor
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
cineva i-ar fi trasat această sarcină. În informațiile lui Grigorescu apare un Iscovescu entuziast care singur și-ar fi făcut stindardul pe care l-a fluturat mulțimii. El era, din zisele biografului, îmbrăcat în haine de sărbătoare cu eșarfă tricoloră la gât și purtând o pălărie împodobită cu pene, așa cum au fost înfățișați revoluționarii de Costache Petrescu în lucrarea sa de la Academie. Dan Grigorescu nu a pomenit niciun fel de sursă documentară în susținerea afirmațiilor sale. Cum Grigorescu a folosit
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
din moment ce o amintește ca referință în alte comentarii și sigur a citit biografia realizată în anul 1954 de Ionel Jianu care este lapidară vis-a-vis de acest subiect, înseamnă că, renunțând la specificarea precizărilor făcute de Nicolau în privința misiunii realizării steagului tricolor de către Barbu Iscovescu, afirmațiile acestora din urmă nu au o bază documentară credibilă. Ipoteza acțiunii personale și entuziaste a lui Iscovescu emisă de Grigorescu, deși nu are nicio referință bibliografică și este improbabilă din moment ce există o astfel de divergență de
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Împărțirea efectivului s-a făcut în cinci companii. Cu scop de individualizare a soldaților, din 9 noiembrie 1918 comandantul acesteia a dispus renunțarea la la vechile însemne imperiale și purtarea în locul acestora la braț și pe chipiu a unei panglici tricolore cu inscripția „Legiunea Română”. În perioada 4-24 noiembrie 1918, comandamentul Legiunii a luat o serie de măsuri în ceea ce privește asigurarea unor condiții acceptabile de igienă, instituirea ordinii și disciplinei, echiparea și înarmarea, organizarea unei propagande active contra ideilor propagate de Revoluția
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
amical jucat în 2009 la Erevan. În anii 2010, rezultatele Moldovei continuă a fi mediocre. Cu toate astea la finele lui 2012 a remizat 0-0 cu , iar în iunie 2013 1-1 cu , ambele meciuri jucate la Chișinău. În octombrie 2013 tricolorii zdrobesc l cu scorul de 5-2 în deplasare, cu asta încheind campania preliminară pentru Campionatul Mondial de Fotbal din 2014, unde s-a clasat pe penultimul loc din grupă.
Fotbalul în Republica Moldova () [Corola-website/Science/332566_a_333895]
-
Afaceri Europene. În ciuda viscolului și temperaturilor scăzute, protestele au continuat pentru a zecea zi la rând în București și orașele mari din țară. În cea de-a 13-a zi consecutivă de proteste antiguvernamentale, la București protestatarii au format un tricolor uriaș prin aprinderea lanternelor de la telefoane sub coli colorate în roșu, galben și albastru. Televiziunile anunță că în Piața Victoriei au fost între 40.000 și 70.000 de oameni. Proteste au avut loc, de asemenea, și în restul țării
Protestele din România din 2017 () [Corola-website/Science/337502_a_338831]
-
a fost rănit la brațul drept. În 1919 a participat ca portar al echipei naționale de fotbal a României la Jocurile Interaliate desfășurate pe Stadionul Pershing din Paris. După sfârșitul războiului, Rădulescu a jucat fotbal la SC Olympia București și Tricolor București până în 1923. După 1923 Rădulescu a început să se ocupe de arbitraj, antrenare și conducere în domeniul fotbalistic și a fost implicat în dezvoltarea Federației Române de Fotbal în 1930, punând capăt practicii de joc din României de până
Constantin „Costel” Rădulescu () [Corola-website/Science/307864_a_309193]
-
Argeș", "Magazin", "Viața Militară", "Suplimentul literar-artistic al Scânteii Tineretului (SLAST)", "Supliment Police Magazin al revistei Poliția Română" etc. Este inclus în antologii de proză SF precum "O planetă numită anticipația" (Editura Junimea, 1985) sau de poezie, precum "Sub flamură de tricolor" (Editura Militară, 1987). În 1990 devine membru al "Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România". Între 1992-2001 este redactor la revista Poliția Română a Ministerului de Interne. În anul 1993 devine membru al "Uniunii Scriitorilor din România". În anul 2005 fondează editura
Ioan Popa (scriitor) () [Corola-website/Science/317163_a_318492]
-
ferestre rotunde la etaj, iar la parter o poartă pe care se vede o roată de fier neagră (moara de apă). În partea de sus a turnului se văd la stânga un steag purpuriu cu o cruce argintie, la dreapta steagul tricolor găurit, introdus după 1989, simbol al Revoluției pornite la Timișoara. În jumătatea de jos, pe câmp albastru, la stânga plutește soarele cu chip uman iar la dreapta semiluna, simbol al trecutului orașului sub stăpânire otomană. Dedesubtul lor se vede Cetatea Timișoara
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
finală, România a înfruntat Cuba. Primul joc, disputat la Toulouse, s-a încheiat la egalitate, 3-3, după ce România a condus cu 1-0, dar apoi a egalat în două rânduri, la 2 și la 3, ultima oară în prelungirile meciului. Golurile tricolorilor au fost marcate de Silviu Bindea, Iuliu Baratky și Ștefan Dobay. Meciul s-a rejucat patru zile mai târziu, tot la Toulouse, Cuba câștigând de această dată cu 2-1, deși din nou România a condus cu 1-0 după golul lui
Echipa națională de fotbal a României () [Corola-website/Science/303040_a_304369]
-
din nou, și în ciuda golului lui Emerich Dembrowski, Brazilia s-a impus cu 3-2, iar România a fost eliminată. România a ratat în continuare prezențele la turneele finale mondiale și la Campionatul European, dar în 1984, la competiția continentală, reprezentativa tricoloră a obținut calificarea, sub conducerea lui Mircea Lucescu. În turneul din Franța, România a început cu o remiză contra Spaniei, 1-1 la Saint Etienne, Ladislau Boloni egalând pentru tricolori. A urmat duelul cu Germania de Vest, în care Marcel Coraș
Echipa națională de fotbal a României () [Corola-website/Science/303040_a_304369]
-
și la Campionatul European, dar în 1984, la competiția continentală, reprezentativa tricoloră a obținut calificarea, sub conducerea lui Mircea Lucescu. În turneul din Franța, România a început cu o remiză contra Spaniei, 1-1 la Saint Etienne, Ladislau Boloni egalând pentru tricolori. A urmat duelul cu Germania de Vest, în care Marcel Coraș a egalat în debutul reprizei secunde, după ce Rudi Völler deschisese scorul, dar același atacant german a stabilit scorul final, 2-1. În ultimul meci din grupă, contra Portugaliei, România avea
Echipa națională de fotbal a României () [Corola-website/Science/303040_a_304369]