158,017 matches
-
verdictul cam necruțător din perspectiva de azi, cu totul schimbată), rubrica de "de toate" semnată cu pseudonimul Pastorius Secundus și, nu în ultimul rînd, rubrica de scrisori primite... Diligența poștală a lui Emil Brumaru, căruia, de azi înainte îi puteți trimite poezii. București În ultima parte a anului, cam de la Tîrgul Gaudeamus încolo, Bucureștiul schimbă viteza evenimentelor culturale. Reținem din tot ceea ce s-a întîmplat în ultimele zile lansarea studențească de la Librăria Cărturești: revista Be-tonuri, aflată la numărul al doilea. Scrisă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12226_a_13551]
-
în plin proces de fisiune și a unui artist ce-și asumă riscuri enorme. De unde vine? Nu știu decât puține lucruri despre el... Aparținând culturii ucrainene, fost elev al lui Anatoli Vasiliev, marcat de un soi de credință animistă care trimite la unele curente orientale, Zholdak e aidoma unui meteorit a cărui cădere peste un text, de preferință reputat, produce crevase, îl fisurează, îl dezorganizează. Zholdak nu citește operele în sensul obișnuit al cuvântului, nu se integrează unei tradiții și nu
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
la orice măsură de protecție. Cui îi e frică de o asemenea călătorie ar face mai bine să se retragă. Această puzderie de imagini, imagini în hățișul cărora suntem invitați să ne pierdem, trebuie percepute în actualitatea clipei. Ele nu trimit la un program dinainte stabilit, nu se înscriu într-o progresie de o neabătută coerență. Ceea ce ele ne oferă este starea de euforie resimțită atunci când ne lăsăm purtați la voia întâmplării și, în același timp, senzația reconfortantă dată de prezența
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
este și locul de intersecție (și de relatare) a unor vieți mai mult sau mai puțin tragice. Dar, dincolo de toate acestea, referința sa principală este Literatura Rusă (cu majuscule), față de care autorul adoptă originale atitudini intertextuale. Încă din titlu sîntem trimiși la Însemnările din subterană ale lui Dostoievski și la romanul lui Lermontov Un erou al timpului nostru. De altfel, din prefața celui din urmă se și citează: Eroul... este un portret, dar nu al unui singur om; e un portret
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
deci nu-i rămîne decît să citească, direct, cartea (Dacia, Cluj, 2004). În schimb, se citește cu plăcere eseul Ilenei Scipione despre Borges: Un labirint fabulos, pe numele său Buenos Aires și, de asemenea, cele 3 scrisori ale lui N. Steinhardt trimise în 1971 lui Eugen Jenney. Decupăm din cea din 30.XI. părerea lui Steinhardt despre filmul-operă rock, văzut probabil la video, Jesus Christ Superstar: "Mi-a părut rău să văd că nu împărtășești simpatia mea pentru opera pop J. C.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
le știe el mai bine!) La fel Hrebenciuc, Tărăcilă sau baronii trecuți momentan în adormire. Acești oameni au uitat gustul disciplinei de partid și nici deviza "partidul primează" nu le cade prea ușor la stomac. Prin colțurile unde i-a trimis Năstase Furioso (acest Orlando al ouălor de fermă), își rod unghiile, plini de mânie, gata să sară la beregata celui care-a îndrăznit să-i coboare din Olimpul iluziilor de mărire veșnică. Disperarea premierului nu e de natură să-l
Adriano Furioaso by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12654_a_13979]
-
punctde vedere, sunt decelabile aici, chiar dacă au permanent în substanța lor un coeficient de imprevizibil. După perioada lui figurativă, din anii '70-'80, aceea cu focul, cu lemnele... A.M. - cu ghemele, cu spinii, cu gogoașele de mătase.... P.Ș. - ...care trimitea explicit către un anumit tip de exterioritate, către structuri obiectuale pe care le exploata cu o insistență de multe ori halucinantă, Ciubotaru a trecut la structuri plastice pure; ovoidul, elipsoidul, care constituie un fel de nucleu generativ și care inițiază
Aurelia Mocanu și Pavel Șușară în dialog despre Florin Ciubotaru by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12634_a_13959]
-
Carmen Brăgaru C.B.: Stimată Anastasia Starostina, v-aș ruga, pentru început, să ne evocați Moscova copilăriei. A.S.: Mă trimiteți în trecutul îndepărtat, de care, la drept vorbind, îmi place să îmi amintesc. Dacă de-a lungul vieții experimentăm o gamă variată de sentimente, atunci intensitatea celor din copilărie rămâne inegalabilă. Acesta este cel mai frumos dar al vieții. Așadar
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
România la început și când ne-ați vizitat țara pentru prima dată? A.S.: În acei ani nu exista nici o posibilitate oficială de a călători în România. Nici nu se punea problema, în ciuda numeroaselor rugăminți din partea noastră, ca cineva să ne trimită la cursuri de specializare în București. Am ajuns prima dată în România în 1978, la un an după cutremur. Nici de data aceasta călătoria nu a fost oficială, ci pe linie de familie, întrucât mă căsătorisem cu Nikolai Nikolaevici Romanenko
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
i se adresează corespondentului său cu "Stimate domnule Culianu", își declină orice posibilitate de a-l ajuta să obțină o bursă în Statele Unite și îl redirecționează către prieteni de-ai săi din Europa (Italia și Franța). Ulterior începe să-i trimită cecuri "pentru cărți sau portocale". Temperatura afectivă a relației lor crește vizibil, dar aceasta nu-l împiedică pe savant să-i spună cu franchețe corespondentului său opiniile despre produsele literare și științifice pe care acesta i le expediază, plin de
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
lui Eliade din această perioadă de început trebuie să fi avut asupra lui Ioan Petru Culianu efectul unor dușuri reci. La 7 ianuarie 1972, savantul îi scrie tînărului recent stabilit la Perugia în legătură cu un articol pe care acesta i-l trimisese spre publicare: "Pentru vîrsta D-tale, și condițiile în care ai lucrat în țară, articolul (ca și textele pe care le-am citit anul trecut) e destul de meritoriu. Nu am nici o îndoială că, o dată statornicit undeva, vei face progrese într-
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
lor/ nenumit. Mi s-a părut că petrec chinul celei/ ce mă născu și mă hrăni cu somnul din sânii-i./ Doamne, ascultă-mă fără deloc să Te mânii./ Fără de umbra i-o legăn în brațele mele./ Vine o apă trimisă de cine, de unde?/ Suie un înger de care degaba mă sperii./ Nu mă îneacă și nici nu mă lasă căderii./ Mi-arată că vine un capăt blând și curat./ Zilele-mi duce către un pisc înecat./ Mi-aduce aminte de
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
judecății cititorului și tot astfel cînd îl consideră pe Iuliu Maniu Ťunul dintre cei mai lași politicieni ai istoriei noastre moderneť, oferind contrastul: ŤDar ce tragedie a trăit Lucrețiu Pătrășcanuť. Victimă, în logica sărăriană, a purei întîmplări!" Sau următoarea săgeată trimisă către aerul de ominesciență al unei exegeze răuvoitoare: ,înțelegem parcă mai bine de ce nu i-a convenit istoricului religiilor să se așeze în miezul unei vrajbe în care dreapta exilului avea să se disloce cu tot atîta furie cît și
"Sub Cortul Luciditații" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12659_a_13984]
-
pe care tocmai am elogiat-o? Pericle Martinescu memorialist Punctul de interes maxim al revistei constănțene EX PONTO (nr. 2/2004) îl reprezintă cele câteva pagini inedite din jurnalul scriitorului nonagenar Pericle Martinescu (n. 1911). Sunt câteva secvențe care ne trimit în lunile ianuarie și februarie ale anului 1937, purtându-ne prin săli de concert, în redacția săptămânalului "Vremea", unde Pericle Martinescu era colaborator la Biblioteca Municipală unde tocmai fusese numit director Pompiliu Constantinescu, prin câteva pitorești cârciume bucureștene (la "Zalhana
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
el declară, amuzat și "dezinhibat", că nu. Riscurile nedelimitării E de mirare că nicăieri pe parcurs, poeta n-a dat nici cel mai mic semn de crispare, fie la transcrierea textului, fie la recitirea lui, la rece, înainte de a-l trimite la tipar. Neschițând nici cel mai mic gest de delimitate, la care ar fi avut dreptul, ea alunecă, fatalmente, în postura celei care se solidarizează parcă cu toate insanitățile și umorile interlocutorului său, cu picanteriile cam grosolane care, gustate și
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
de lecturi, considerabil pentru primul deceniu al secolului XX românesc. Nu aș vrea să le cataloghez aici, pentru că sunt foarte multe. Remarc numai că în estetică și filosofia artei Horia Petra-Petrescu îi invocă pe Lipps, Taine, Volkelt, Konrad Lange și trimite la o carte despre romantism, din 1902, a Richardei Huch, cunoscând și alte studii mai speciale din bibliografia germană și franceză. Nu m-am mirat că exegetul mizează pe o prezentare descriptivă, cu prea multe rezumate, și mai puțin pe
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
îndemnul pe care ni-l face, în "Argument", de a-i considera textele simple "exerciții jurnalistice". Cititor vechi al său, sunt avertizat că autominimalizarea este la C. Stănescu un procedeu al ironiei. Spunând că textele sale sunt numai "exerciții" ne trimite cu gândul la felul cum își prezintă produsele alți confrați, umflându-se în pene pentru orice scot la iveală, numai scrieri fundamentale, opere de referință. Sigur că nu sunt doar exerciții articolele de acum ale lui C. Stănescu, ci texte
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
vor popi pe cine e de popit. Adică pe Năstase și echipa lui de juni nerăbdători să încalece șaua puterii. Că viața internă a PSD-ului nu era tocmai o grădină de roze a demonstrat-o, încă prin aprilie, semnalul trimis de tânăra gardă înspre Jurassic Park-ul în fruntea căruia tronează Ion Iliescu. Atunci, o "plenară" a tineretului pesedist s-a încheiat, cât se poate de simbolic, cu un cântec al formației Queen, "We Will Rock You." În traducere: "O să
Grobienii dansează menuet by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12691_a_14016]
-
Și am stat acolo, și ne-a povestit că pleacă, și am înțeles, din ce spunea, că va face tot posibilul - bine, nu ne-a spus nouă - dar gândul ei e să reîntregească familia. Pentru că nepoții ei, copiii Valentinei, erau trimiși demult la un colegiu, la Londra, în Anglia erau. Ne-a vorbit foarte deschis, că știa că nu vom spune, că se gândește la cei care au rămas aici și că ea, cu toate relațiile mari pe care le avea
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
cărbune, acest portret minuscul concentrează întreaga energie a observației și toată puterea de înțelegere a relației dintre trăsăturile aparente ale fizionomiei și cele inaparente ale fizionomiei morale. Exactitatea desenului, valorația subtilă a suprafețelor și sugerarea detaliilor fără mari eforturi descriptive trimit viziunea acestui desen către acuitatea stilistică și către laconismul expresiv ale lumii nordice. Dacă în Autoportretul din adolescență pictorul cultiva o oarecare ambiguitate și era mai receptiv la senzualitatea materiei cromatice, în Portretul mamei el este un observator precaut și
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
cabana lui pe poteca binecunoscută lui Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu. Drumul către paradis, descris în "Jurnalul" lui Liiceanu ca un drum al eliberării și al libertății interioare. Păltiniș, "halta de ajustare", cum spune Pleșu într-o scrisoare către Noica, trimisă de la Heidelberg. Undeva, pașii ni s-au amestecat pe potecă. Poate și amintirile. Am privit plină de uimire și de admirație, a cîta oară, pădurea de brazi de peste drum. Nu cred să fi văzut vreodată atîta fălnicie în verticalitate! Sute
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
Chiar dacă unii o văd și altfel. Își păstrează prospețimea, curiozitatea, nevoia vioiciunii și a comunicării. Ca și lui Vlad Mugur, îi plac enorm șuetele, îi place să rîdă puternic, cu poftă, îi place să transmită ceva substanțial, concret, care să trimită la meditație, dar îi place și să-și plaseze ironiile ici-colo, prin locurile esențiale. Jocul Sînzienelor... Mi s-a părut istorică anul acesta imaginea celor doi Andrei, Pleșu și Șerban, împreună după paisprezece ani. Ministru al Culturii, la sugestia lui
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
mărunte." Atât doar că mai nimic spectaculos în discuțiile leneșe ale grupului de prieteni, toate poveștile sunt banale. De aceea autorul insistă pe metaforă Peșterii din final cu "povestea despre orice poveste posibilă, o ficțiune despre Ficțiune". Metaforă care mă trimite cu gândul mai degrabă la un sofisticat român postmodernist ŕ la prozatorii târgovișteni. Inteligent, fără îndoială, cu o scriitura bună și fluenta, dar fără o practică serioasă a ficțiunii adevărate, Adrian Șchiop încearcă un roman al generației deopotrivă nonconformist și
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
în însemnările diaristei, cultura își reintră în drepturi (sînt comentate mai pe scurt sau mai pe larg, dar întotdeauna cu enunțarea unei judecăți de valoare, filme, spectacole, talk-show-uri, idei din presa franceză sau românească și, mai ales, cărți scoase și trimise ei de autori de toate calibrele în confuza producție editorială post-decembristă. Din acest punct de vedere, acest jurnal seamănă mai mult cu cel din perioada 1981-1984 (vol.1), cu deosebirea că acum numărul produselor culturale din țară supuse comentariilor este
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
de nădejde sunt Grecu, Magheru sau Melinescu, la ce ne putem aștepta? Acesta din urmă continuă să ne intoxice cum știe el mai bine, transmițând dinspre America așa-zise reportaje din care nu înțelegi decât că o țară incapabilă să trimită în locul unde se face politica planetei decât oameni ai Securității chiar își merită soarta. Menținerea unor astfel de personaje în poziții de avanpost dă întreaga dimensiune a mizeriei morale în care ne complacem în mod iresponsabil. Chiar nu se găseau
Acum, aisbergul. Urmează „Titanicul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12786_a_14111]