1,147 matches
-
boul...” Această “pace” nu poate exista decât ca sfârșit al biosferei. Ea nu este decât pacea dintre două niveluri trofice (lupul, leul, pardosul, ursoaica pot reprezenta animalul, iar mielul, iedul, vițelul, boul, planta); aceasta Înseamnă de fapt moartea ambelor niveluri trofice, primul strivit sub propria sa dezvoltare, celălalt nehrănit. Dar ea, pacea, poate fi doar un moment de criză, care Însoțește schimbarea sensului oscilației din evoluția caracterului redox al mediului discutată Înainte. De aceea, Isaia ( 11.11) continuă: “În același timp
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
componentele ei luate separat. Faptul că simpla prezență a celuilalt, chiar dacă e un parazit, este un factor stimulator, este perfect explicabil În acest context. Și, Într’adevăr, pentru unele zone, cu climă extremă, precum extremul nord, lichenii sunt singura bază trofică pentru tot ceea ce mișcă pe acolo: În primul rînd, turme Întregi de reni. Pentru licheni, avantajul obținut prin asociere este evident dacă luăm În considerare faptul că algele pot avea și nutriție heterotrofă, deci pot consuma și substanța de rezervă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
digerate, a unor fragmente solide din mediu, este prezent și astăzi la celule care În mod obișnuit folosesc În hrănire difuzia prin membrana celulară a substanțelor nutritive din mediu. Astfel, a putut apare, nu Încă o biocenoză, dar un lanț trofic. Pe acea vreme, În lipsa oxigenului, nu exista respirație; cu alte cuvinte, organismele Își obțineau energia necesară prin fermentarea hranei, precum și astăzi drojdiile, proces din care rezultă mult bioxid de carbon. Procesele de fermentare nu sunt totale, adică să ardă hidrații
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
depoluare. Pentru depoluare era nevoie de un organism, evident cu acțiune reductivă. Fie-mi permis acum să fac o paralelă. Tot un proces liniar este și tehnologia, de care am discutat În capitolele anterioare. Ambele procese liniare, tehnologia și lanțul trofic heterotrof din zorii Vieții, au un caracter comun: produc deșeuri și, Încă, sunt primitive; are cineva pretenția că tehnologia a atins perfecțiunea? Acea Viață primitivă era cam tot un fel de tehnologie: consumă o resursă, acele substanțe sintetizate abiotic, pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
calitativ În evoluția Vieții. Și el s’a produs. În ceea ce Oparin a numit supa primordială, apa Oceanului bogată În substanțe nutritive sintetizate abiotic, se găseau și porfirine, adică precursorii clorofilei. Dar numai un mediu oxidat putea permite fotosinteza; lanțul trofic heterotrof a pregătit tocmai acest mediu oxidant. Cu apariția primelor organisme fotosintetizante s’a putut forma un circuit Închis al substanței, adică s’a creat o biocenoză. O biocenoză extrem de simplă, adică un cerc nu prea larg, dar cerc. Asta
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pe deșeul abandonat se poate fixa Întâi, În calitate de organism pionier, chiar un animal, pentru că În mișcarea ei apa Îi aduce fel de fel de particule alimentare, deci nu-l obligă la deplasare, În mediul terestru lipsa unei astfel de baze trofice face ca organismul pionier să fie Întotdeauna o plantă, adică un organism capabil să se hrănească singur. Iar această plantă nu este o oarecare, ci una lipsită de rădăcini, cu care n’are Încă ce face, neavând unde să le
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
viteză de creștere de invidiat, ce se Înviorează cu fiecare ploaie, viteză ce le permite să creeze continuu un cărbune inferior, turba. Aceste părți abandonate ale mușchilor constituie al doilea lucru necesar segmentului heterotrof al biocenozei, pe lângă mediul reducător: baza trofică, adică hrana, ca atare pentru micile animale ierbivore, dar și pentru descompunătorii deșeurilor acestora. Am putea spune că cercul biocenotic se Închide, doar cu apa și lumina ce-i vin din cer... Numai că, acele organisme heterotrofe care modifică mediul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tonă de diverse animale la hectar, ci Încă pe atâtea rădăcini și, tot pe atâtea organisme descompunătoare, aflate În sol. Astfel Încât, ceea ce nu se poate recolta abia ajunge pentru a potoli foamea consumatorilor și descompunătorilor din sol. Finalul acestui lanț trofic aparține bacteriilor și este, evident, o fermentație, ceea ce duce invariabil la mineralizarea biomasei rămase În sol. Aceeași soartă o au și deșeurile rezultate din consumul, de către om și animalele domestice, a recoltei; adică fermentația ce are loc În grămada de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care se sprijină existența și evoluția Vieții pe Terra; și, mai ales, la a vedea dacă acest cules e sau nu bun și pentru natură. Existența biocenozei se bazează pe circuitul de energie și substanță de-a lungul unui lanț trofic care până la urmă se Închide; musai. Dacă ne imaginăm un cerc vertical, În locul său de sprijin pe substrat se plasează plantele, adică autotrofele, care sintetizează biomasa, mobilizând substratul și energia solară primită. Urcând pe cerc, biomasa e folosită ca hrană
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
el este un puternic toxic: amintiți-vă de peștii omorâți de el, anul trecut, la Podu Iloaie. Odată cu evoluția Vieții, acest hidrogen sulfurat devenea din util, inutil, apoi dăunător, trebuind să fie eliminat. Care a fost mecanismul? O biocenoză bazată trofic pe bacteriile sulfooxidante, capabile a ovida, pentru a obține energie, hidrogenul sulfurat până la sulf care, solid fiind, era separat de atmosferă și depozitat În chiar celula bacteriei sau În imediata sa apropiere. Mai târziu, pe măsura oxidării mediului, au putut
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
largă de produși, de la sulf până la sulfați, dar care nu mai sunt gazoși; deci, atmosfera se purifică. Sulfații sunt folosiți de alge, dar și de alte plante, pentru sinteza aminoacizilor cu sulf. Parte din aceste organisme sunt preluate În lanțul trofic al biocenozei, servind drept hrană heterotrofelor. Toate mai și mor, ajungând pe fundul mării, cu sulful conținut cu tot. Această soartă o au, În fiecare an, 24 miliarde de tone de biomasă. Acolo, dacă există condiții de izolare, cum este
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pot realiza epurarea de care aminteam mai Înainte, algele marine, Îl acumulează În celula lor În concentrație de chiar 40.000 de ori mai mare decât există În jur. El se transmite apoi, concentrându-se chiar, de-a lungul lanțului trofic. Dar patetismul trebuie să se oprească aici, pentru că nu toate organismele unui nivel trofic servesc de hrană altora, ci doar o zecime. Să spunem altfel, doar o zecime dintre ierbivore sunt mâncate de carnivore. Celelalte mor de moarte bună, ori
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lor În concentrație de chiar 40.000 de ori mai mare decât există În jur. El se transmite apoi, concentrându-se chiar, de-a lungul lanțului trofic. Dar patetismul trebuie să se oprească aici, pentru că nu toate organismele unui nivel trofic servesc de hrană altora, ci doar o zecime. Să spunem altfel, doar o zecime dintre ierbivore sunt mâncate de carnivore. Celelalte mor de moarte bună, ori “ajutate” de boli și chiar de DDT. Dacă moartea se petrece În ocean, și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
jur, e o altă poveste dar, În urma viețuirii acestor Încă rare organisme, apa Începe a se oxida, creând condiții optime pentru autotrofe, adică plante, În special alge; din acest moment se poate vorbi de o biocenoză și de un lanț trofic independent. Dar, pentru a produce o cantitate evidentă de material, capabilă a umple acel lac, e nevoie de plante productive, adică superioare; acelea Însă au nevoie de condiții oxidante, ceea ce Încă nu e cazul. Poate de asta nu vedem stuf
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nevoie de condiții oxidante, ceea ce Încă nu e cazul. Poate de asta nu vedem stuf În lacurile montane, deși nu Întotdeauna poate fi incriminată altitudinea; doar că apa e Încă reducătoare. Nu trebuie Însă să ne facem griji: În lanțul trofic, chiar dacă producătorul, planta, e inferior, heterotrofele sunt foarte diversificate, inclusiv animale superioare, adică vertebrate. Și astfel, acestea din urmă dețin hegemonia În ceea ce privește modificarea mediului, fapt ce generează oxidarea apei lacului; În alți termeni, finalul acestei prime etape poate fi caracterizat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
necesitate poate mai stringentă, căci ea iese din cadrul interesului individului vegetal, hrănirea și supraviețuirea individuală adică, și intră În cadrul unui interes de ordin superior, al populației speciei respective, al perpetuării speciei; mai mult, dacă ne amintim că planta reprezintă baza trofică a Întregii biosfere, sacrificarea frunzei În favoarea florii Înseamnă un altruism al plantei, ascultarea unui comandament de nivel superior, al Vieții În globalitatea sa. Și dacă tot subliniez generozitatea plantei, sunt obligat să merg mai departe arătând că totuși planta e
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de nivel superior, al Vieții În globalitatea sa. Și dacă tot subliniez generozitatea plantei, sunt obligat să merg mai departe arătând că totuși planta e și precaută. Ea va compensa, dar orice compensare e doar parțială, pierderea Înregistrată În funcția trofică prin renunțarea la o parte dintre frunze. Căci, după ce floarea Își Îndeplinește rolul, lăsând În loc fructul, acesta preia parte din sarcinile oricărei frunze, realizând, atâta vreme cât e verde, adică conține clorofilă, fotosinteza. Aș putea spune că planta ca individ posedă o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Pădurile Europei și Asiei au dispărut În bună parte, Înlocuite de orașe și nu numai. Ce Înseamnă asta? Înseamnă că o populație umană În continuă creștere se sprijină pe tot mai puțină vegetație. Pericolul nu stă doar În diminuarea bazei trofice a omului, cât În reducerea puterii lumii vegetale de a creea ce am putea numi condițiile de mediu. Ca să fiu mai bine Înțeles, imaginați-vă un om care are orice, mai puțin haine, Într’o iarnă grea; hainele nu sunt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ce mănânci, ci doar că vreau și eu, bineînțeles ceea ce-mi place”. Cam În asta rezidă avantajul omului, dar și păcatul lui. Căci omul e un omnivor, consumând deopotrivă animale și plante - iarbă, grăunțe și fructe. Adică, În lanțul trofic, el poate ocupa orice loc, evident În aceeași tagmă a consumatorilor. El poate fi la fel de bine ierbivor, adică consumator primar, dar și carnivor, adică consumator secundar, de diferite niveluri. Ce Înseamnă această ultimă nuanțare? Că poate mânca un iepure, ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
numai ea știe ce carnivor de carnivor de carnivor... mănâncă ea Însăși. Într’adevăr, În natură “peștele cel mare Îl Înghite pe cel mic”, adică fiecare se hrănește cu altul și slujește de hrană altuia; cam În asta rezidă lanțul trofic, Început cu plante - ce consumă Soare -, dar consumate de ierbivore, ele Însele de o succesiune de carnivore Încheiată cu un leu ori vultur, adică cu un prădător de vârf, ce n’are el Însuși un consumator. Poate de asta li
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
titlul de rege al animalelor, iar țările se Întrec În a le reprezenta pe stemele lor. Asta În fabulă, legendă ori heraldică, căci În realitate, de când omul a aruncat prima piatră le-a uzurpat titlul. Și tot În realitate, lanțul trofic nu face altceva decât să repartizeze energia chimică, fixată de plante, Întregii biosfere. Dar, fie și prin reprezentanți, toți trebuie să trăiască. Prin urmare, nu toate plantele sunt consumate și nici toate animalele ce reprezintă fiecare nivel trofic. Cu alte
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
realitate, lanțul trofic nu face altceva decât să repartizeze energia chimică, fixată de plante, Întregii biosfere. Dar, fie și prin reprezentanți, toți trebuie să trăiască. Prin urmare, nu toate plantele sunt consumate și nici toate animalele ce reprezintă fiecare nivel trofic. Cu alte cuvinte, cantitatea de energie transferată de fiecare nivel trofic celui superior e limitată. Nu există o egalitate În ceea ce privește cuantumul acestui transfer; el ține cont de particularitățile ecosistemului, dar și de o relativă risipă de energie caracteristică ierbivorelor, respectiv
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fixată de plante, Întregii biosfere. Dar, fie și prin reprezentanți, toți trebuie să trăiască. Prin urmare, nu toate plantele sunt consumate și nici toate animalele ce reprezintă fiecare nivel trofic. Cu alte cuvinte, cantitatea de energie transferată de fiecare nivel trofic celui superior e limitată. Nu există o egalitate În ceea ce privește cuantumul acestui transfer; el ține cont de particularitățile ecosistemului, dar și de o relativă risipă de energie caracteristică ierbivorelor, respectiv economie a carnivorelor. Dar În medie, Între nivelurile trofice se transmite
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fiecare nivel trofic celui superior e limitată. Nu există o egalitate În ceea ce privește cuantumul acestui transfer; el ține cont de particularitățile ecosistemului, dar și de o relativă risipă de energie caracteristică ierbivorelor, respectiv economie a carnivorelor. Dar În medie, Între nivelurile trofice se transmite cam 10% din energia nivelului inferior. În paranteză fie spus, plantele sunt cele mai risipitoare căci, din energia primită de la Soare, nu fixează 10% ci doar vreo 2-3 procente. Rezultă astfel o reprezentare a tuturor viețuitoarelor și mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
paranteză fie spus, plantele sunt cele mai risipitoare căci, din energia primită de la Soare, nu fixează 10% ci doar vreo 2-3 procente. Rezultă astfel o reprezentare a tuturor viețuitoarelor și mai ales una optimă. În general, animalele sunt strict specializate trofic, deci fără șanse de a scăpa, prin apelul la altă hrană, de sub controlul populațional exercitat de oferta de hrană a ecosistemului. E drept, există printre animale și omnivori, dar și ei rămân limitați În cadrul unui ecosistem anume, din care nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]