1,140 matches
-
privim încrezători albastrul zorilor și zilelor de mâine. Căința postumă înseamnă abur și pieire. SUNTEM DEZRĂDĂCINAȚI „Spune legenda că a fost o țară, Cu holde de-aur și cer fermecat, Cu freamăt de codru și cântec de ape, Cu sfinte troițe la uliți de sat. Erau cosânzene cu bucle de lună; Prin crânguri haiducii de fier viforoși, Și vuiet de bucium și lacrimi de doină, Sihastre altare și cruci de strămoși. Și-n țara aceea de vremi îngropată, Vegheau voievozii pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
limbi străine la cele de limbi romanice în facultățile unor universități din New York. Publică în „Revista scriitorilor români” (München), „România” (New York), „Buletinul Parohiei Ortodoxe Române” (New York), „Drum” (Pittsburg), „America” (Cleveland), „Solia” (Detroit), „Casa Română” (Oakland), „Privighetoarea” (Hollywood), „Micron” (Los Angeles), „Troița” (Kitchener, Canada), „Cuvântul românesc” (Hamilton, Canada), „Miorița” (New York), „Hic Ego” (New York), „Vatra” (Freiburg), „Stindardul” (München), „La Nation roumaine” (Paris), „Renașterea” (Giessen). În 1993, după aproape trei decenii, revine în România. Lirica lui T. anterioară anului 1993 respectă din punct de
THEODORU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290164_a_291493]
-
ne-a promis că va face demersuri să le scoată, să le mute Într-un loc cu cruce, marcat, dar nu i s-a dat voie. Totuși, cred că din anumite sentimente, edilii Miercurii Ciuc au dat un loc pentru troița asta de pomenire În mijlocul cimitirului, chiar pe aleea principală. Ne-am mirat și noi că s-au purtat, mă rog, destul de frumos. Când am fost acum, cu crucea, tot drumul am fost Însoțite de bărbați cu banderola albă, ca să nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe care i-a cunoscut cultura românească. Până către sfârșitul anilor 60, activitatea sa a putut continua nestingherit. La aniversarea întemeierii sale, în 1996, Muzeul se mândrea cu 64 de complexe etnografice, adică gospodării țărănești din toate colțurile țării, biserici, troițe, instalații de tehnică populară, cu totului-tot, 220 de construcții și 17.500 de obiecte, toate de mare însemnătate deoarece, încă din anii 60, înfățișarea satului românesc începuse să sufere schimbări radicale. Pe măsura lichidării țărănimii române, a transformării ei într-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de Generalul de Brigadă Gheorghiu Dumitru (atașat în xerocopie). Ca urmare, în ziua de 4 Septembrie 1938 se face o nouă percheziție la domiciliul lui Nicolae Petrașcu din Sibiu, str. Niculae Bălcescu nr. 26 și se confiscă următoarele: 1. O troiță de lemn cu fotografia Moța-Marin. 2. Un mărțișor cu Sf. Arhanghel Mihail 3. Un exemplar din revista „Iconar” apărută la Cernăuți. 4. Broșura „Românismul nostru” de Alex Cantacuzino, apărută la București în 1937. 5. Un volum din „Cranii de lemn
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de acolo. 2. Florian Dumitrescu, ajutor al lui Constantin Oprișan, în conducerea pe țară a F.d.C. ului, declară la 11 iunie 1948, că în vara anului 1946, fiind invitat de către Petre Duduță din Brăila, a luat parte la înălțarea unei troițe la mânăstirea Cocoș, unde au mai fost de față următorii: Gheorghiu Ion, Duduță Petre, Noroșanu Gheorghe, Matei Mangiurea, Banduci Ion, Ion Constantin, Nicoara și C. Vlădescu. înainte de revelionul 1947/1948, Vasile Pătrașcu a ținut o ședință legionară cu unitatea muncitorească
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
șeful grupului F.d.C. Brăila era Gurgu, pe care Florian Dumitrescu l-a înlocuit apoi cu Duduță Petre. 3. Gheorghiu Ion, șeful regionalei F.d.C. Muntenia, declară la 11 iunie 1948, că a participat și el în august 1946 la înălțarea unei troițe la mânăstirea Cocoș, fiind invitat de Petre Duduță și Matei Mangiurea. Arată de asemenea că în ziua de 31 decembrie 1947, s-a ținut la prăvălia lui Duduță Petre din Brăila, o ședință legionară cu unitatea muncitorească „m”, a grupului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu conducerea F.d.C. Brăila pe Urse Ștefan. 4. Banduci Ion, șofer și membru în unitatea muncitorească „m” a grupului F.d.C. Brăila, recunoaște în declarația sa din 12 iunie 1948 că a luat parte în toamna anului 1946, la înălțarea unei troițe la mânăstirea Cocoș, cu care prilej a cunoscut pe Dumitrescu Florian și Gheorghiu Ion, ce veniseră împreună cu alți studenți legionari, pe care însă nu-i cunoaște. 5. Constantin Ion membru al unității muncitorești „m” din grupul F.d.C. Brăila, arată în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
arată în declarația sa din 12 iunie 1948, activitatea legionară desfășurată de el în vara anului 1944 și până în momentul arestării sale. Începând din Martie 1948, șeful acestei unități era Petre Duduță. Recunoaște că a participat și el la înălțarea troiței de la mânăstirea Cocoș, unde i-a cunoscut pe Dumitrescu Florian și Gheorghiu Ion. Confirmă că în ziua de 31 decembrie 1947, unitatea muncitorească „m” a ținut o ședință la locuința lui Petre Duduță. Îl arată ca șef al F.d.C. Brăila
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
o ședință la locuința lui Petre Duduță. Îl arată ca șef al F.d.C. Brăila pe Urse Ștefan. 6. Noroșanu Gheorghe membru în unitatea muncitorească „m” a grupului F.d.C. Brăila, declară la 11 iunie 1948, că a luat parte la ridicarea troiței de la mânăstirea Cocoș, unde l-a cunoscut pe Gheorghiu Ion, pretinzând însă că nu cunoaște numele celor care-l însoțeau pe acesta. Confirmă că în ziua de 31 decembrie 1947, unitatea muncitorească „m”, a ținut o ședință la locuința lui
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de trei studenți pe care nu-i cunoștea. 7. Mangiurea Matei, membru al unității muncitorești „m” din grupul F.d.C. Brăila, arată în declarația sa din 11 iunie 1948, că în august 1946, la propunerea lui Petre Duduță, a confecționat o troiță pe care a ridicat-o la mânăstirea Cocoș. La ridicarea troiței au participat atât Dumitrescu Florian cât și Gheorghiu Ion, precum și alți 2-3 legionari pe care nu-i cunoștea. În toamna anului 1947, Gheorghiu Ion l-a însărcinat cu conducerea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
membru al unității muncitorești „m” din grupul F.d.C. Brăila, arată în declarația sa din 11 iunie 1948, că în august 1946, la propunerea lui Petre Duduță, a confecționat o troiță pe care a ridicat-o la mânăstirea Cocoș. La ridicarea troiței au participat atât Dumitrescu Florian cât și Gheorghiu Ion, precum și alți 2-3 legionari pe care nu-i cunoștea. În toamna anului 1947, Gheorghiu Ion l-a însărcinat cu conducerea acestei unități, iar în ziua de 31 decembrie 1947, unitatea a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Duduță Petre le lua de la Mangiurea, predându-le lui Urse Ștefan, șeful grupului F.d.C. Brăila. într-o altă declarație din 9 iunie 1948, Duduță Petre arată că în septembrie 1946, a cumpărat material din care Mangiurea Matei a construit o troiță ce a fost ridicată la mânăstirea Cocoș, în prezența întregii unități, de față fiind și Dumitrescu Florian, Gheorghiu Ion, Ionel Vladescu și Nicoara. în noiembrie 1946, șef al grupului F.d.C. Brăila era Gurgu, iar șef al unității „m” era Coman
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ale străvechiului lăcaș de educație, înființat în anul 1890, amintim familiile de dascăli Hatmanu, Mihăilescu, Zapan, Costăchescu, Cotruța, Pîrpîriță, Petrovici, Stoica, care au luminat generații de locuitori ai satului. Pe locul schitului din 1740, s-a ridicat, în 1975, o troița, prin contribuția familiei Candalea Constantin și Aglaia. În jurul fostului schit, se află cimitirul parohial. La 100 m spre nord, în 1850, s-a construit, de către Mihail Cantacuzino-Pașcanu, actuala biserică, zidita din piatră și cărămidă, cu hramul „Tuturor Sfinților”. Din datele
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
antropologie Martor. A urmat Lila Passima și, se pare, cam toți care au participat la această revoltă se află acum sub spectrul demiterii. Scriitorul și antropologul Sorin Stoica, cel care a scris în Cultura, nr. 18, un spiritual reportaj despre Troița din Burluși adusă de Bernea la M}R, a fost sancționat și i s-a refuzat prelungirea contractului de muncă. Autorul a povestit în Observator cultural, nr. 234, ședința absurd-comică prin care i s-a comunicat închipuita erezie prin care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]
-
război, mai mult prin premisele lor. Bisericuța de brad relatează cazul insolit al unui soldat necredincios aflat pe front, considerând religia o minciună, într-un mod sfidător și neliniștitor pentru colegii săi. Mica nuvelă Rătăciți pare un exercițiu pregătitor pentru Troița, apărută în volumul Vedenia. Ea desfășoară credibil tribulațiile groazei unui grup de soldați rătăciți pe timp de noapte și viscol între cele două fronturi. Înregistrarea senzațiilor de dezastru, fiorul morții prevestesc stările psihologice, mai bine articulate și mai ingenios dezvoltate
Exercițiile ignorate ale lui Gib by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12605_a_13930]
-
Vărzărești, Miclăușeni și alte localități unde sunt înmormântați ostași români. A fost schițat un proiect de amenajare a zonei cimitirelor și s-a hotărât așezarea unor plăci cu numele celor căzuți și înălțarea unui monument funerar. În scurt timp, o troiță impunătoare, executată prin grija d-lui V. Artene, va veghea la căpătâiul celor care își dorm somnul de veci pe aceste locuri cu oameni cu suflet creștin și românesc. Cinste celor din părțile Nisporenilor, cinste Asociației veteranilor de război și
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
au fost cutremurătoare. Români evlavioși și gazetari de la "Curierul de Nord" din Bălți au înălțat o piramidă de oase și cranii, care au fost acoperite și s-a ridicat o movilă în trepte. Deasupra delușorului format a fost înălțată o troiță de lemn, danie a credincioșilor din raionul Râșcani, și din apropierea Bălțiului. La 7 mai 1992, troița a fost sfințită de Preasfințitul Petru de Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și monahi. La sfințire au participat mii de credincioși, precum și
Masacrul de la Bălți. In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Ciubotaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2254]
-
piramidă de oase și cranii, care au fost acoperite și s-a ridicat o movilă în trepte. Deasupra delușorului format a fost înălțată o troiță de lemn, danie a credincioșilor din raionul Râșcani, și din apropierea Bălțiului. La 7 mai 1992, troița a fost sfințită de Preasfințitul Petru de Bălți, înconjurat de un sobor de preoți și monahi. La sfințire au participat mii de credincioși, precum și autoritățile de atunci ale orașului. Ierodiaconul Nicodim Șchiopu a lansat un apel pentru construirea în acel
Masacrul de la Bălți. In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Ciubotaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2254]
-
și mormintele de război românești. ... (2) Sunt asimilate mormintelor prevăzute la alin. (1) și cele ale prizonierilor și internaților civili de război, cetățeni străini. ... Articolul 5 Sunt considerate opere comemorative de război edificiile, monumentele de arta, plăcile și altarele comemorative, troițele, crucile, cenotafurile sau orice alte construcții ori lucrări realizate în memoria celor prevăzuți la art. 2-4. Articolul 6 Mormintele și operele comemorative de război care sunt înscrise în Lista monumentelor istorice se supun regimului juridic stabilit prin Legea nr. 422
LEGE nr. 379 din 30 septembrie 2003 (*actualizată*) privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152696_a_154025]
-
Stinceni 50. Dedrad │128. Suplac 51. Delenii │129. Suseni 52. Dumbrava │130. Sarda Nirajului 53. Dumbrăvioara │131. Saulia 54. Eremitu │132. Serbeni 55. Ernei │133. Șincai 56. Faragau │134. Tăureni 57. Toaca 59. Frunzeni 137. Trei Sate 60. Gălățeni │138. Troița 61. Galesti │139. Tigmandru 62. Ganesti │140. Ulies 63. Gheorghe Doja │141. Ungheni 64. Ghindari │142. Urisiu 65. Glajarie │143. Urmenis 66. Glodeni │144. Valea Largă 67. Gogan │145. Văleni 68. Gornesti │146. Vălenii de Mureș 69. Grebenisu de Cîmpie
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
-3c) la prezentele norme tehnice. Însemnele de căpătâi confecționate în perioada anterioară prezentelor norme tehnice se păstrează. În cimitirele de onoare unde sunt instalate însemne de căpătâi model 1976 se ridică un însemn memorial comun de forma unei cruci, stele, troițe etc. Articolul 17 Pe însemnul de căpătâi al celor cunoscuți se înscriu următoarele date: gradul, numele și prenumele, unitatea militară din care a făcut parte, vârsta, data morții. Pe însemnul de căpătâi al celor necunoscuți se înscrie: "EROU ROMÂN NECUNOSCUT
NORME TEHNICE din 29 aprilie 2004 (*actualizate*) privind înfiinţarea şi protejarea mormintelor şi operelor comemorative de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157807_a_159136]
-
fiscale reprezentând contribuții sociale, inclusiv accesoriile acestora, cu excepția obligațiilor cu reținere la sursă, datorate și neachitate bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și bugetului asigurărilor pentru șomaj de către Fabrica de cherestea "Sfânta Troiță" Mănăstirea Neamț, aparținând de Mitropolia Moldovei și Bucovinei, se anulează la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. Articolul 2 Sumele care fac obiectul anulării prevăzute la art. 1 se stabilesc pe baza certificatului de obligații bugetare eliberat de Direcția
HOTĂRÂRE nr. 613 din 21 aprilie 2004 privind anularea obligaţiilor fiscale ale Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157516_a_158845]
-
elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capelă mortuara, casa parohiala, cu dependințele sale, destinată că locuința a preotului/preoților slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troița, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, așezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfășurarea activităților cu caracter administrativ-bisericesc, reședință chiriarhului, precum și altele asemenea; prin așezământ cu caracter social-caritabil se înțelege căminul de copii, azilul de bătrâni, cantină
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150418_a_151747]
-
elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnița, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capelă mortuara, casa parohiala, cu dependințele sale, destinată că locuința a preotului/preoților slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troița, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, așezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfășurarea activităților cu caracter administrativ-bisericesc, reședință chiriarhului, precum și altele asemenea; prin așezământ cu caracter social-caritabil se înțelege căminul de copii, azilul de bătrâni, cantină
HOTĂRÂRE nr. 561 din 21 mai 2003 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.278/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150070_a_151399]