2,711 matches
-
Certificat of Excellence la Mediterranean Culture and Art Internațional Festival), pentru ca in Bulgaria să cucerească Grand Prix „Golden Orpheus” - Marele Premiu „Orfeul de Aur” la Black Șea Fest-Euro Folk 2013. În fișa de identitate artistică, rod al talentului, armoniei și trudei, Operă Comică pentru Copii are indexate 25 premii internaționale și 30 naționale, aprox. 200 de spectacole pe stagiune, peste 60 000 de spectatori pe stagiune, 60 de titluri în repertoriul general. Începând cu anul înființării, 2004 și până azi, Operă
SUCCES ABSOLUT AL OPEREI COMICE PENTRU COPII LA CAMPIONATUL EUROPEAN DE FOLCLOR „EURO FOLK” 2014, EDIŢIA A VI-A, NESSEBAR, BULGARIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349281_a_350610]
-
sale glii va reînflori, va redeveni un picior de plai, pe-o gură de rai, un loc în care cu siguranță Dumnezeu își va face lăcaș etern spre pază și mângâiere. Trecerea este lină, pacea regăsită după o viață de trudă, însă pragul trecerii nu poate fi în niciun caz al voinței proprii, ci al stăpânirii kharmei: Iar când pasărea zborul și-l va lua/ Pe deasupra comorii flăcări verzi și albastre/ Mintea îmi vor tulbura,/ Ca atâția alții aș vrea/ A
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
la care s-a rugat Ștefan cel Mare și, apoi, întâmple-se orice. A trebuit să urc și să cobor pe curcubeul vieții, împlinind cele trei condiții esențiale ale existenței pământene - să crești copii, să ai casă obținută prin propria trudă, să plantezi pomi chiar și pe-o palmă de teren - ca, în sfârșit să vină, vremea. Dar, am învățat, din poveștile copilăriei, că tot ceea ce îți dorești cu adevărat se obține greu. Mai întâi am avut de trecut vămile celor
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
mai bine de cinci sute de ani clopotele bat în aceleași ritm, venerându-l pe marele dispărut: Ștefan-Vodă, Ștefan-Vodă! Ceva din mine se contopește cu respirația neauzită a acestui pământ miraculos, pe care au răsărit, din plămada de suflet, minte, trudă și îndemânare artistică a oamenilor săi, adevărate capodopere ale culturii religioase românești, consfințind măsura genialității neamului, ca ofrandă, a scânteii dumnezeiești primite, întoarsă către Dumnezeu. De aici au pornit Eminescu și Creangă, Ciprian Porumbescu, Enescu, Sadoveanu și atâția alții, muzicieni
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
mult decât apropierea, adică iubirea și contopirea în iubire! Nu este niciodată istovită, nu irosește secundele și răzbate atât de departe...! Izbucnește la ea o tinerețe febrilă, o desăvârșită superbitate a fetelor românce care retrezesc spiritul pur românesc, ardoarea și truda, credința, dragostea de folclorul românesc, în toate formele lui de expresie. A pornit în explorarea universului folcloric românesc din anii școlari, ceea ce însuflețește încă o întrebare: cât și-a dăruit sieși din timp și cât s-a încredințat țelurilor?! A
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
cu 90 de ani, în satul Mărculești, la poalele Munților Pănătău, județul Buzău, la data de 15 octombrie 1924. A fost cel de-al patrulea din cei doisprezece copii ai unor părinți evlavioși și muncitori, care l-au crescut prin truda brațelor, în frică de Dumnezeu, în ascultarea și respectul celor mai mari, cu simțul răspunderii și al muncii. Cele șase clase primare le-a absolvit în localitatea Târlele - Filiu. În anul 1937 s-a înscris la Seminarul Teologic din Buzău
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]
-
luă acasă, cu forța. Îi porunci să nu mai plece niciodată în sat fără știrea lui. Ținea mult la nepoata sa, dar nu vroia să piardă controlul asupra ei. Avar, ca orice om bogat care-și făcuse averea cu multă trudă și lăcomie, nu-și putea imagina nici măcar o clipă că nepoata lui ar putea să-i devină soție unui sărăntoc al satului. Într-o zi, Nerun, nemaisuportând să n-o vadă pe tânăra lui iubită după care se prăpădea în
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
Acasa > Versuri > Iubire > PRIMEȘTE-MĂ DOAMNE... Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 551 din 04 iulie 2012 Toate Articolele Autorului PRIMEȘTE-MĂ, DOAMNE! Primește-mă, Doamne, când zorii se-arată, La truda de-o zi, când revin, Întâi, în genunchi, cu dragostea toată, La Tine să vin, să mă-nchin!. În simple cuvinte, cu sinceritate, Din inimă îți mulțumesc! Am pace în suflet, în trup sănătate Și încă mai pot să trudesc
PRIMEŞTE-MĂ DOAMNE... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344466_a_345795]
-
mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit, a terminat de legat tot lotul, ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
dor. Secera hârșâia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu știa dacă va reuși să plătească dările către stat din ce în ce mai apăsătoare, din cauza secetei din ultimii doi ani. Deja soarele devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii brațelor și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
cum se mai întâmplă între oamenii tineri, care nu s-au cunoscut mai bine de la început. Gândurile cu începuturile căsniciei sale, departe de frați, de surori și de părinți, s-au stins odată cu venirea somnului liniștitor, după o zi de trudă prin curtea mare. Nici nu mai simțea loviturile năzdrăvanului, căruia nu-i mai plăcea să stea ascuns în burtica mamei sale. Din zi în zi, Jeni se simțea tot mai obosită, se mișca tot mai greu prin curte, așa că Victor
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
nu mai apucă să o facă și îl va lua C.A.P.- ul, așa va scapa de această corvoadă păguboasă pentru el. Numai să nu-l audă tatăl său cum gândește. Bătrânii au simțul proprietății mai dezvoltat, știind cu câtă trudă au obținut această avere de seamă pentru un țăran. Dacă nu ai pământul tău, de ce te mai numești țăran? Doar că trăiești la țară? Așa gândea Victor, acum proaspăt tătic, cu noi responsabilități și griji noi. Mangalia decembrie - 2010 Referință
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
timp, atunci când vom scoate dopul uneia din sticlele de vin un gând cald va uni două puncte doar geografic îndepărtate. Fiindcă, așa cum spuneam la început, sângele Domnului face minuni. Una dintre acestea fiind iubirea față de aproapele tău, cel care prin truda brațelor și a minții sale, face ca din pământ să iasă nemurire. Mihai BATOG-BUJENIȚĂ (Cod-Sella) septembrie 2013 ----------------------------------------------- Mihai BATOG-BUJENIȚĂ ȘI ! SANGUE DEL SIGNORE FĂ MIRACOLI ! Îl mio amico Basil Mrejeru è tour operator. Uno di quegli insegnanti che sono molto
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]
-
Dar ce are îndeletnicirea umană cu faptul că omul poate fi bun sau rău? Păi uite că are! Să luăm de pildă un executor judecătoresc sau un procuror. Primul lipsește sărmanul om de bunuri de largă folosință strânse cu multă trudă în proprietatea sa. Nu pare o faptă creștinească. Al doilea pedepsește cu ani grei de pușcărie un biet păcătos care, în naivitatea sa, a lovit umanitatea în cel mai sensibil punct. În proprietatea individuală strict legiferată. Ori Dumnezeu ne cere
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
epocă, dar acum eu trebuie să-mi trăiesc viața așa cum vreau”. Mai întâi am început să fur din casă. Am zis: „De unde să încep prima dată decât din casa părinților?”. Și astfel am furat banii care erau aduși cu multă trudă în casă spre folosul și spre binele familiei. După multe nopți nedormite și multă rușine din cauza mea, părinții mei au ajuns la disperare. Atunci mi-au zis: „Mai bine pleacă tu de acasă, ca să nu anunțăm noi poliția”. Am plecat
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348059_a_349388]
-
Ignoră-mi umilința, când banul nu-ți ajunge, Surâde-mi printre lacrimi, când vorba te împunge; Cuvintele pe buze, obrajii să-mi roșească, Abia ieșit pe ușă, să-nceapă să-mi lipsească. Tu iartă-mi nepăsarea, când frântă ești de trudă, C-atunci, ingrata-mi fire, dorințele-mi asudă; Veșmintele-ți curate mă-ndeamnă la păcate, În dorul meu satanic le vreau neîmbrăcate. Îngăduie-mi cu pruncul, la sorți să-ți tragem sânii, Când el o să adoarmă să gust aroma pânii
SĂ TE SMEREŞTI, FEMEIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348240_a_349569]
-
suflat Când ne-ai pus în trupuri suflet și alăturea merinde Să putem umbla pământul, când o fi, în lung și-n lat. Numai tu știai ce soartă vom avea și ce tăciune Vom aprinde și-n iubire și în trudă și-n dureri, Ca să vin acum la tine umilit în rugăciune, Dacă tu în seara asta mai aștepți și o mai ceri. Iată, dacă stai pământul să-l cojești și să-l despături, Te întreb și eu ca omul, unde
SEARA DE POEZIE (PARTEA A DOUA) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347629_a_348958]
-
îndesă bine căciula pe cap, își sărută odorul pe căpușorul lui bălai, cu parfum ademenitor de copil, deschise ușa și plecă. Măriuca îi făcu semn cu mânuța ei firavă, prin geam, văzându-l cum pleacă prin nămeți spre pădure. Era trudă mare să răzbați prin nămeți cât gardul, în care te împotmoleai la fiecare pas, o aventură anevoioasă, peste puterile chiar și a unui om trăit pe munte. Când se văzu pe creasta dinspre pădure, se porni un vânt năprasnic, ce
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
se văzu pe creasta dinspre pădure, se porni un vânt năprasnic, ce începu să spulbere în trâmbă zăpezile bogate, acoperind orice urme de pași de om, ori sanie, urme făcute doar cu câteva clipe mai înainte. Merse așa, cu mare trudă, până răzbi înspre pădure. Aici era mai bine, viscolul era mai blând. Doar, când și când, cădeau de pe brazi bucăți mari de zăpadă stârnite de furiile vântului ce îndoia vârfurile copacilor. Nea Mihai umbla printre brazi, molizi și fagi, rotind
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
toate artele, este chemată să exprime frumosul“, iar ,,frumosul cuprinde idei manifestate în materie sensibilă“. Anatol Covali, plămădit din sensibilitatea și frumusețea lumii, înveșmântat în timpul ce-i zidește lucrarea încărcată de sfințenie, își cunoaște rostul. Rodu-mi bogat, strâns cu atâta trudă,/risipei a fost dat, ca dar să fie,/ re-ntinerind când sfânta armonie/recolte-n ea a vrut să tot includă.../risc și străbat cărări necunoscute./ Rămân tot eu, însă mereu sunt altul/rostu-i fiind de-a cuceri cerul.” (Rost, pag
BIJUTIER DE CUVINTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350055_a_351384]
-
1471 din 10 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Predoslovenie pentru bilanțul unei activități în slujba culturii A intrat, déjà, în tradiția Filialei Banat-Timișoara a Ligi Scriitorilor Români ca la fiecare sfârșit de an să publice un Anuar, ce reprezintă bilanțul trudei scriitorilor bănățeni pe “ogorul “ culturii noastre. Ajuns la numărul 5, această publicație, a fost posibilă și datorită unor iubitori de cunoaștere, dotați cu talent, ca ing.Florin-Gheorghe Brie-Bonchiș și prep.Univ. Andreia-Elena Lampinen-Anucuța, în fruntea cărora se află inimoasa profesoară, scriitoara
PREDOSLOVENIE PENTRU BILANŢUL UNEI ACTIVITĂŢI ÎN SLUJBA CULTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350132_a_351461]
-
descompus acronimul Rogvaiv și la ce să te aștepți în acest caz? Se simte jarul și arsura lui domină, este trufașă și insistentă și face din dor numai durere. Mă simt certată de cele patru zări, dar zadarnică le este truda. Alerg prin pustiuri de apocalipsă și nu am țintă. Cumplit! S-a năpustit tristețea peste mine și din cercul ei, cum aș putea ieși? Uneori sunt dincolo de cer și este bine, dar ce-i frumos, durează mult? Când plec și-
CÂND CUMPLITUL DEVINE LAIT MOTIV de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350137_a_351466]
-
prelucrării pământului altora. Un mod de viață! Însă în limita altor granițe. O fi oare granița motivul lipsei de cultură? Sper că nu. Sper că și populația mănosului Bărăgan va ajunge la nivelul de viață al celor care cultivă cu trudă săracele pământuri de pe colinele de podiș. Dar mamele trebuie să devină mame, eventual ajutate de mame care au avut mame. Referință Bibliografică: Educație și cultură / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1470, Anul V, 09 ianuarie 2015. Drepturi
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
începuse să-și facă simțită prezența, văzându-l pe preotul cel bătrân și neputincios cum este pe cale de a fi batjocorit de un grup de vagabonzi, ca și el: MILA. S-a gândit la sărmanul om al lui Dumnezeu, la truda pe care o depusese, la greutatea cu care agonisise acei bănuți, și într-adevăr s-a simțit emoționat profund, cuprins de compasiune. Cum forța fizică nu îl părăsise, s-a luat imediat la trântă cu hoții, cărora le-a administrat
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
chiar una din puținele rime asociate numele acelui conducator, Moralu'. Pe noile vremuri, Domnul Normalu' a compus alte partituri oamenilor normali: despre boierii normali ai orașului, despre cimitirele lui normale, despre cei 666 de oameni normali ai Teatrului. Datorită acestei trude, a fost ales chiar și consilier al Partidului oamenilor normali. Și domnul Normalu era foarte mândru în sinea lui de această calitate, așa cum, pe când era mai tânăr, în alte vremuri normale, era mândru de calitatea de redactor al cotidianului Cuvântul
MĂRIREA ŞI DECĂDEREA DOMNULUI NORMALU de JIANU LIVIU în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361781_a_363110]