1,633 matches
-
Ediția nr. 1598 din 17 mai 2015 Toate Articolele Autorului FUGA DIN OLIMP.BALADĂ Pe-un colț de deal trudea Sisif și-și tot zicea: „Munca înnobilează pe om!” și apoi cu frică: „dar ce-i mult strică...” Și-Atlas trudea și el la fel Și Hefaistos meșterea O lesă și un sfredel: „Să vezi ce leg cățelul pământului și găuresc eu casa vântului de-mi stinge focul din cuptor.” Numai Apollo singur Cu-o liră sub un nuc Se gândea
FUGA DIN OLIMP.BALADĂ de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344084_a_345413]
-
împlinire mai sublimă pentr-un zeu Decât arta cea curată ce va dăinui mereu. Și luând chip de muritor Renunță la titluri mari, Deveni compozitor Completând pe poezari, Pe actori și coloriști, Dansatori și trapeziști. Și de atunci el tot trudește Ciupind coarde, scriind versuri Festivaluri tot pândește Purtând măști, zicând eresuri. Se tot luptă cu frumosul, cu grotescul și ilarul Sperând și el să învingă, Să își termine calvarul. Că nimeni nu-l mai ascultă Toți își văd doar de
FUGA DIN OLIMP.BALADĂ de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344084_a_345413]
-
nu mai fie spectatori în staluri ci doar actori - arzând în foc de sare! Hristos e pace - Hrist e și război cu tot acest gigantic mușuroi - El e neliniștea de-a fi prea liniștit dar și răsplată celui ce-a trudit... ...nu-I poți fi frate Hristului din mari decât văpaie-n vai de-ntunecări! NEBUNIA VIEȚII suntem - în viață - doar ce vrea Dumnezeu nu ce ne-nchipuim - pretindem - ori plătim: nu ne-nvățarăm - și ne este greu să-ngenunchem în Templu
CURATENIE DE PRIMAVARA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344169_a_345498]
-
Jeni a aprins lampa și s-a dus să se pregătească de culcare. A mâncat ceva în fugă, nu prea avea poftă de mâncare în ultimul timp și a plecat în camera unde Victor sforăia de zor. Se vedea că trudise toată ziua prin soare. Nici nu a simțit când Jeni cu greutatea burticii sale, s-a băgat în pat lângă el. Pruncul lovea cu piciorușele în burta mamei sale, făcându-și simțită prezența. Chiar dacă primea aceste lovituri, Jeni își mângâia
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
-ți mângâi trufia!” Baki Ymeri este un poet adevărat și, mai ales, important în peisajul liric românesc: „De ce mă vrei?/ M-ai întrebat. (...) Nevăzute albine/ Îți desenau pe buze o inimă./ De ce mă vrei?/ M-ai întrebat./ Nevăzute albine/ Se trudeau să poarte prin aer/ Tremurul inimii tale.” Ioan LILA 28 mai 2011 Franța Referință Bibliografica: Cronică - Baki Ymeri / Ioan Lila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 147, Anul I, 27 mai 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioan Lila : Toate
BAKI YMERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343173_a_344502]
-
muzeu, (unde a funcționat ca ghid împreună cu monahul Constantin Chirilă), Părintele Sebastian economul, Părintele Chesarie duhovnicul, Părintele Teofilact, secretarul și alții. Împreună cu acești părinți a sporit lucrarea Starețului Iachint. Ei toți au fost martori la osteneala părintelui Iachint, ei înșiși trudind alături de el pentru înfrumusețarea mănăstirii. Cei care încă condamnă ierarhia Bisericii noastre, să meargă la Mănăstirea Putna și să vadă cât a lucrat Patriarhul Teoctist (pe atunci mitropolit) în cei mai grei ani ai regimului comunist, ostil Bisericii. Realizările din
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
tău rotești soarele, Vezi?! Cu pântecul tău rotești soarele. MIERE De ce mă vrei? M-ai întrebat. Pe buzele tale Erau polen și nectar. Nevăzute albine Îți desenau pe buze o inimă. De ce mă vrei? M-ai întrebat. Nevăzute albine Se trudeau să poarte prin aer Tremurul inimii tale. BLESTEM CU MIRESME Numai zeițele se pot lăuda Cu același cutremur Al sânilor Atunci când pășesc! O, ce vârtej De dorințe și magice arte Ale descopcierii Diafanului veșmânt de mătase Ce cade la picioarele
FOC SACRU DE BAKI YMERI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343182_a_344511]
-
mă ocolesc, iar eu nu sunt prea prietenos. Copii aruncă vorbe urâte în urma mea, iar părinții lor îmi zic țărănistul. Sunt încă mulți care plâng după vremurile trecute, când era mai ușor să furi câțiva saci de păpușoi, decât să trudești conștient la munca ogorului...), “Navetistul”, “Profesorul, ateul și rugăciunea”(...profesorul suferea de câțiva ani de o boală cumplită, care îi afecta picioarele și articulațiile. Se mișca greu, cu ajutorul unor cârje. Aflase din cărți și de la unii oameni că stă în
COMENTARIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343597_a_344926]
-
muzeu, (unde a funcționat ca ghid împreună cu monahul Constantin Chirilă), Părintele Sebastian economul, Părintele Chesarie duhovnicul, Părintele Teofilact, secretarul și alții. Împreună cu acești părinți a sporit lucrarea Starețului Iachint. Ei toți au fost martori la osteneala părintelui Iachint, ei înșiși trudind alături de el pentru înfrumusețarea mănăstirii. Cei care încă condamnă ierarhia Bisericii noastre, să meargă la Mănăstirea Putna și să vadă cât a lucrat Patriarhul Teoctist (pe atunci mitropolit) în cei mai grei ani ai regimului comunist, ostil Bisericii. Realizările din
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
dat Cheia lumii viitoare. Cerul sfânt este o taină Care nu se poate spune Omului plin de păcat Și gol de înțelepciune. Pe pamant este lăsat Să găsească vieții rostul Să se spele de păcat Să-și ridice adăpostul. Să trudească însetat După apă vieții, vie Să nu fie deci statornic Intru nestatornicie. (Continuare în numărul viitor) Referință Bibliografica: ECCLESIASTUL sau PROPOVĂDUITORUL Cap.VIII - Nestatornicia vieții / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1988, Anul VI, 10 iunie 2016. Drepturi
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.VIII – NESTATORNICIA VIETII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340146_a_341475]
-
care mai fălos și frumos pe calul său curat, focos și bine hrănit. Mai aproape de poartă, a fost întâmpinat de epitropul bisericii, care purta un colac frumos plămădit și rumenit, alături de sare, închipuind curăția sufletelor și hărnicia celor care au trudit și trudesc aici: cler și popor, după care au urmat întru întâmpinare acei copii frumoși îmbrăcați în la fel de frumoase costume populare, care i-au oferit bogate buchete de flori, și de o suită numeroasă de preoți și diaconi. Potrivit tipicului
PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340107_a_341436]
-
fălos și frumos pe calul său curat, focos și bine hrănit. Mai aproape de poartă, a fost întâmpinat de epitropul bisericii, care purta un colac frumos plămădit și rumenit, alături de sare, închipuind curăția sufletelor și hărnicia celor care au trudit și trudesc aici: cler și popor, după care au urmat întru întâmpinare acei copii frumoși îmbrăcați în la fel de frumoase costume populare, care i-au oferit bogate buchete de flori, și de o suită numeroasă de preoți și diaconi. Potrivit tipicului religios, a
PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340107_a_341436]
-
petale, Și orice floare are nume din culori, Albinele pătrund în lumea visătoare. Așa dac-o fi să facem rost de viață, Polenul ei din flori să-l scuturăm, Vom venera imaginea albinei din dulceață Și fructele, ce coapte, le trudim și le visăm... LILIA MANOLE Referință Bibliografică: De dragul lui; Imaginea albinei / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1653, Anul V, 11 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DE DRAGUL LUI; IMAGINEA ALBINEI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377396_a_378725]
-
nu-i prea lungă, Opt luni și iar e primăvară, cinci ani de trudă-o să ne-ajungă! Cu sănătate, toate-s bune, prin greutăți răzbim mereu Și, nu uitați:O rugăciune și mulțumiți lui Dumnezeu!. . . -2003 - Detriut - Michigan - USA - Trudind și trăind pe pământ american. Referință Bibliografică: SCRISOARE / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1752, Anul V, 18 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ionel Davidiuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SCRISOARE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377591_a_378920]
-
care mai fălos și frumos pe calul său curat, focos și bine hrănit. Mai aproape de poartă, a fost întâmpinat de epitropul bisericii, care purta un colac frumos plămădit și rumenit, alături de sare, închipuind curăția sufletelor și hărnicia celor care au trudit și trudesc aici: cler și popor, după care au urmat întru întâmpinare acei copii frumoși îmbrăcați în la fel de frumoase costume populare, care i au oferit bogate buchete de flori, și de o suită numeroasă de preoți și diaconi. Potrivit tipicului
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
fălos și frumos pe calul său curat, focos și bine hrănit. Mai aproape de poartă, a fost întâmpinat de epitropul bisericii, care purta un colac frumos plămădit și rumenit, alături de sare, închipuind curăția sufletelor și hărnicia celor care au trudit și trudesc aici: cler și popor, după care au urmat întru întâmpinare acei copii frumoși îmbrăcați în la fel de frumoase costume populare, care i au oferit bogate buchete de flori, și de o suită numeroasă de preoți și diaconi. Potrivit tipicului religios, a
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
Acasa > Stihuri > Imaginatie > ANOTIMPURI Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1763 din 29 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Cad mereu și mă ridic Dar vă spun că nu abdic! Ramuri verzi mai are pomul, Cât trudește încă Omul. Mă dor mâinile și pasul, Uneori străin mi-e glasul, Timpul sapă fără milă Și mă simt tot mai umilă... Trec grăbiți mereu cocorii Răvășind în cârduri norii, Toamnele gravează-n frunze Pictorii desfac iar pânze... Țes din
ANOTIMPURI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378651_a_379980]
-
Cu privirea către ceruri stai cuminte pe divanși-nvelești în reverie gândul ce-a trudit în van.Pe sub norii de mătase, prinși în foșnet ireal,Se prelinge-o rază fină peste coapsa unui deal.Dus de valul căutării, bei căldura din amurgși culorile, prin vene, ca o rugăciune curg.Dezgolit de vechi dorințe care-n
GEORGETA MUSCĂ OANĂ [Corola-blog/BlogPost/379861_a_381190]
-
brațele larg deschise, să trimită ultimele saluturi de despărțire către Julia, cea care, împreună cu părinții ei, făceau neîncetat semne de despărțire cu mâinile ridicate în sus. Corabia se puse în mișcare sub loviturile puternice ale rândurilor de vâslași năimiți să trudească la mânuirea ei pe întinderile Oceanului. Curând, un vânticel ușor umplu pânzele desfăcute larg de pe catargul cel mare și, încet-încet, corabia începu să se depărteze de țărm, clătinându-se ușor în tangajul infinit al mării. Cu fiecare val ce trecea
LUMEA NOUĂ (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379901_a_381230]
-
Dar, mai apoi, toate decurgeau cât se poate de firesc. Tot ce făcea era pe placul stăpânii. Chiar și ea venea cu câte și mai câte scorneli ale imaginației sale pentru ceea ce trebuia sau urma să fie pictat. Nerun se trudea să fie grijuliu, atent, trebuia să transforme fantasmele din mintea stăpânei sale în capodopere de artă. Se înțelege, văzându-l așa de priceput, boieroaica își spori pretențiile în privința realizării tablourilor. Acum totul trebuia să fie măreț. Totul trebuia să impresioneze
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
și bunica, și Vlahovic cu soția sa, și noua generație a familiei - trei copiii frumoși și vrednici, un băiat, Milan, și două fete, Zora și Jovanca. Gospodăria lor era întinsă, fiecare din casă își cunoștea rostul în acea gospodărie, cu toții trudeau de dimineața până seara. Aveau de toate, mulțumeau Domnului pentru câte le-a dat! Bunica lui Milan, pe nume Dragana, avea mare drag de nepoții ei, se îngrijea foarte mult de buna creștere a lor, îi învăța să trăiască în
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
Vasile Alecsandri: „Poți să cutreieri lumea toată și să te minunezi de rezultatele civilizației, dar nimic nu-i mai fermecător decât călcâiul de pământ pe care te-ai născut”. Sunt convinsă că iubirea călăuzește sufletele celor care de ȘAPTE ANI trudesc cu pasiune la acest post de radio și la această revistă de cultură. Și cum dincolo de zonele de umbră și temeri existente în viața noastră suntem definiți prin ceea ce dăruim, echipa ProDiaspora alegând lucruri pe cât posibil de frumoase, interesante și
RADIO PRODIASPORA – ŞAPTE ANI DE EXISTENŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381919_a_383248]
-
Toate Articolele Autorului În satul bunicilor, trăia pe vremea copilăriei mele o familie foarte numeroasă. Li se dusese vestea pentru că în fiecare an li se năștea un copil. Nu erau chiar săraci. Aveau câteva pogoane de pământ, pe care tatăl trudea împreună cu băieții cei mari. Fetele mai răsărite vedeau de gospodărie, iar mama lor ostenea aducând pe lume prunci. Erau toți uniți de grijile familiei. Copiii se creșteau unii pe alții... Totuși, viața lor nu era ușoară. Și n-ar fi
LOCUL UNDE CERUL SE UNEŞTE CU PĂMÂNTUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382019_a_383348]
-
care-și ancorase picioarele deveneau din ce în ce mai alunecoase. Mâinile ei nu mai găseau susținere. Simțea că se prăbușește. Deasupra muntelui stâncos albastrul norilor scălda firicele de iarbă proaspătă. Săgețile solare i-au inundat ochii cu lacrimi. Așa, ancorată de peretele neted, trudită de dorința de a-i gusta Edenul și de frica neființei, Dariana deschidea ochii în zorii fiecărei zile și se regăsea în camera ei. În acea dimineață umedă a lui aprilie stânca frunții Darianei încerca să descifreze misterul visului. La
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
să îi spun, Dar m-am oprit, văzându-l ațipit, Cu chipul luminat ca de o poznă, Cu barba spumă, peste piept lăsată. În jur cutii, păpuși și ciocolată, Aprinsă pipa, risipea miroznă. Renii cuminți își rumegau tăcerea, Piticii adormiseră trudiți Pe preșuri, care-unde risipiți, Știind că-n daruri germina plăcerea. Mi-a fost de-ajuns o clipă să privesc, Tablou în care liniștea-i stăpână, Cu pătura aflată la-ndemână, Genunchii m-am gândit să-i învelesc. Povestea mea despre
ÎN VIZITĂ LA MOŞ CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380377_a_381706]