837 matches
-
prima oară când am simțit că oamenii aceia anonimi printre care mă strecuram sunt foarte importanți pentru mine. Se manifesta o solidaritate primară, a corpurilor care-și recunoșteau apartenența la regn, egalitatea, dincolo de sau în ciuda inegalităților pe care le instituie trufaș conștiința. Atunci am văzut câtă eleganță, câtă expresivitate au corpurile omenești, aflate în mișcare necontrolată. Mai mult, câtă libertate. Dacă e să vorbim serios despre libertatea autentică, atunci trebuie să admitem că numai corpurile noastre o au, nicidecum conștiința. Am
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
modest, plin de umilință, răbdător, mut, fidel ca un cal. Am crezut mereu că cel care este sunt eu. Nu, tot timpul cel care era a fost el. Dar a tăcut tot timpul. Fidel ca un cal. Venise momentul ca trufașul călăreț să-și poarte calul în spinare. Sosise momentul respectului și al iubirii. Cu cea mai mare duioșie, mi-am botezat corpul: l am numit Calu. De multe ori am fost surprinși pe alei, vorbind unul cu altul. Calule, cum
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
Efraim” între israeliții trecuți de partea sa și oamenii lui David are o desfășurare shakespeariană: „Lupta s-a întins în tot ținutul acela și pădurea a mîncat în ziua aceea mai mulți oameni decît a doborît sabia”5). în sfîrșitul trufașului Avesalom (un alt Marsyas), pădurea ia chipul destinului, devine o capcană aeriană, care-l anihilează într-un fel neașteptat, tocmai prin ceea ce constituia podoaba sa: „Cînd s-a întîlnit Avesalom cu oamenii lui David, era călare pe un catîr. Cînd
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
este cel de pe malul Bistriței, moara... pînă și ploaia și toamnele sînt ale Bacăului”.1) în „Toamnă”, primele două „colțuri de provincii” din enumerarea profesorului sînt amintite în strofa a treia: „Se uită în zări catedrala/ Cu turnu-i sever și trufaș;/Grădina orașului plînge/Și-aruncă frunzișu n oraș”.2) Topografic, ele sînt apropiate, le despart cam o sută de metri: catedrala e spre răsărit, pe creștetul unei pante; grădina publică spre apus. Văzută de pe banca pe care stătea de obicei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
scrie bilețelele? a întrebat fata cea băgăcioasă. - Nu sunt scrise, sunt tipărite. Pleellii - pleellii - li. - Poate le-ai cumpărat de la un catolic sau le-ai amestecat cu răvașele catolice? - Șoricel nimic nu amestecat niciodat', a răspuns vrăjitorul, cu un aer trufaș. Trulilu-lu, truliu-lu-lulu! - Lasă-ne cu trulilulu-ul tău! a strigat una dintre fete. Cum îndrăznești să te descotorosești de bilețelele tale păgâne prin fiicele lui Israel? - Îmi vreau cei doi cenți înapoi! a spus o altă fată cu furie. - Și eu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
propriului activism și a abilității publicitare. Vizibilitatea orbitoare obținută rapid și constant în mass-media l-a scos pe neașteptate în arena posibililor candidați locali. Fidel opțiunii sale de a se înconjura numai de tolomaci manipulabili, Dan Cârlan l-a respins trufaș atunci când doctorul a vrut să candideze la Consiliul Local Iași (gurile rele vorbesc și de "taxe de loc eligibil" pe care le percepea fostul politician, dar eu nu aș difuza niciodată astfel de informații care nu au fost dovedite de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
denumiri etnice, când daci, când geți. Medicul lui Traian, Titus Statilius Crito, care a participat la războaiele daco-romane, numește, în cartea sa „Getica”, pe daci „geți”, iar pe Decebal „căpetenia geților”, și vorbind despre Traian spune că a strivit pe „trufașii geți”. La același autor dacii liberi din nordul provinciei Dacia erau numiți când „daci”, când „geți” . Făcând parte din marele neam al tracilor, cei mai numeroși după neamul iuzilor, dar și dezbinați, numiți „marii anonimi” ai istoriei, cu un rol
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Unul dintre romanele sale O femeie, apărut la Editura Humanitas în 2002, propune o serie de prezențe feminine. Printre acestea regăsim și femeia finlandeză "o pictură în ulei, grea, masivă, într-o ramă din secolul al XIX-lea, decorată frumos, trufașă. Înfățișa niște precupețe de pește din Norvegia, pe malul mării, într-o piață, sufla vântul și se revărsa o lumină stranie, ceva care nu-i nici întunecat, nici luminos, nici crepuscular. Întunecat și luminos și crepuscular și sclipitor, întuneric sclipitor
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
pseudo- nimul lui literar, de poet și ziarist de temut, a fost admirat și hulit, deopotrivă. A fost omul dedat plăcerilor vieții. Mondenităților bucureștene. Om bogat, cu multe, multe proprietăți și blocuri situate chiar în centrul Capitalei. Bărbat chipeș și trufaș, om de lume, trecut încă de tânăr prin experiența a trei căsătorii, toate eșuate. Ziarele vremii, Gândirea sau Floarea de foc, i-au găzduit sute de articole. Sandu Tudor are cărți de memorii. În urmă cu zeci de ani, în
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
vie. Interviul publicat în Morning Post47, ședința Reichstag-ului, împăratul dojenit în public, în fața cancelarului său [Bernhard Fürst von Bülow C. I.], care a tăcut fără a lua atitudine, și ce împărat! Prea-puternicul Wilhelm al II-lea, suveranul cel mai trufaș, cel mai vulnerabil, cel mai sensibil din lume. El hrănește toate orgoliile, toate pretențiile personale, atotștiutor și victimă a unui amor propriu atât de monstruos și de complicat, încât, uneori, chiar și judecata pare a-i fi pusă în pericol
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
intensitate, cu o atenție și mai vie. Interviul publicat în Morning Post13, ședința Reichstag-ului, împăratul dojenit în public, în fața cancelarului său, care a tăcut fără a lua atitudine, și ce împărat! Prea-puternicul Wilhelm al II-lea, suveranul cel mai trufaș, cel mai vulnerabil, cel mai sensibil din lume. El hrănește toate orgoliile, toate pretențiile personale, atotștiutor și victimă a unui amor propriu atât de monstruos și de complicat, încât, uneori, chiar și judecata pare a-i fi pusă în pericol
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
ostilă. Eu sunt agasată, găsesc că e frumoasă, bine îmbrăcată. Mi-ar plăcea să-i spun: Nu mă studia așa, eu vin la voi fără niciun fel de pretenții, nu mă comparați cu voi, nu vă preocupați de acest joc trufaș, să încercăm să ne comportăm firesc, să ne cunoaștem puțin unii pe alții, înainte de a ne despărți pentru a muri. Desigur, n-am spus nimic asemănător, am tăcut, dar simt că ea nu încetează să mă compare cu imaginea pe
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
ei. Militantismul, activismul politic și social sau lupta revoluționară n-au fost niciodată specifice nici Bisericii Ortodoxe, nici românilor În general. Sunt treburi de papistași, nu de adevărați români. Noi am fost mereu „supt vremi“, nu am căutat să ieșim trufași Înaintea lor. Și, dacă tot am pomenit de greco-catolici, hai să explic de ce nu reprezintă neamul românesc În măsura În care o face BOR. Problema raporturilor Între statul comunist și Biserica Greco-Catolică (BGC), pe de o parte, și Între statul comunist și BOR
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
la schimbarea a doi împărați (Constantin Monomacul și Mihai al IV-lea, punând în locul ultimului pe Isac Comneanul în anul 1057). În același timp, și ca o sfidare la adresa curții imperiale, își arogă dreptul de a purta stema împărăției, afirmând trufaș că „dacă e vreo diferență între sacerdoțiu și imperiu aceasta este în favoarea celui dintâi’. Reacția împăratului a fost una foarte dură, exilându-l pe patriarh în insula Imbros din Arhipelag, unde acesta moare subit în 105. De numele acestui prelat
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
face în tot felul, albie de porci. Când Baiazid îl întreabă arogant "Tu ești Mircea?", domnitorul român nu se pierde cu firea și îi răspunde la fix: "Da-mpărate!" Până la urmă Mircea cel Mare, deși bătrân, îl va îngenunchia pe trufașul otoman cu câteva proverbe și zicători bine plasate. În final aflăm că ,,Mircea cel Batrân a fost înmormântat la Cozia împreună cu umbra sa,,. Peste timp, ,,în 1877, trupelor rusești li s-a permis să traverseze teritoriul României, împreună cu tancuri și
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
fost foarte nemulțumit în privința ținutei și a exercițiilor... D. Duhamel nu și-a făcut până acuma reputația că îndulcește, prin maniera și formele sale, misiunea de rigoare ce este, poate, însărcinat să îndeplinească. Se zice că are maniere insolente și trufașe chiar față de femei. D. Duhamel se pune în contact, de altfel aproape zilnic, cu corifeii opoziției, și el a prezentat Domnului o listă de noi miniștri, alcătuită aproape sub dictarea lor. Acești miniștri erau toți aleși din rândurile redactorilor adresei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
o zecime a produsului, toate minele aflătoare pe moșiile clerului și ale mănăstirilor, cu drept de a lua fără plată tot lemnul trebuitor pentru clădiri și pentru exploatare, din pădurile de la munte ale clerului și ale mănăstirilor. ... Susținut de spiritul trufaș al cancelariilor de la Petersburg, principiul care a ucis Obșteasca Adunare în cursul anului trecut reapare astăzi mai viu decât oricând și împuternicitul companiei rusești de mine nu se sfiește să adreseze A. S. S. Domnului Țării Românești, pe ruinele libertăților patriei
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
nu mă înșel, când cu inflexibilitatea unui consemn, când cu exigențele sâcâitoare a unei priveghieri polițienești... Kotzebue, care făcuse lui Mihai Sturdza, timp de nouă ani, viața atât de amară, era nu numai venal și corupt, dar și extraordinar de trufaș și de pretențios, iar Domnii români, conștienți de slăbiciunea lor, erau siliți să se plece la exigențele nesăbuite ale muscalului. De Nion raportează cum însuși Bibescu îi povesti, cum Kotzebue silise pe Doamna să facă vizită soției sale. Se știe
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Pentru a întări această afir mație, revin la exemplul Fedorei, fascinant personaj ambiguu din punct de vedere vocal și una dintre culmile carierei Vioricăi. Cortez s-a apropiat de el cu prestigiul chipului și al sta turii sale, înaltă și trufașă, cu incisivitatea prezenței scenice, unde protagonista a părut nu doar dominată, ci aproape absorbită de con diția sa princiară. În favoarea sa a adus un instrument complex, strunit pe rafinamente de mare clasă. Totalitatea interpretării sale, vocală și sce nică, a
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
dat și mie un exemplar, în care mi-am vârât nasul fără să pricep o iotă: așa e literatura modernă, mi-am spus, dar fără vreo dorință de a deveni și eu „modern“. Într-una dintre camerele ce luaseră locul trufașului castan, se instalaseră două „studente“ venite din Târgoviște, care de asemeni se îndeletniceau cu prostituția particulară. Bunicul meu era revoltat că se permite celor trei femei ușoare să locuiască în curtea noastră și nu le saluta, nici nu răspundea respectuosului
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
lui, care răspundea la fel, până la voluptuoasă durere, ori plimbându-ne pe liziera pădurii cu care se prelungea parcul orașului, tăcuți și sfioși, așezându-ne pe pajiștea care cobora spre șoseaua de Alba, unde printre rarele case se înălța, mai trufașă, cea despre care mergea vorba că i-o dăruise un ministru ibovnicei lui rurale; trântiți unul peste altul, piept la piept, ochi în ochi, eu în orice caz dispus să-l devor de plăcere și, mai ales, doritor să împietrim
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pentru călărie, vânătoare (eu aș fi fost amator de întâlniri „fatale“, pe câmp, la pădure...), așa că mă cam plictiseam. Despre protopopeasă, bogată fiică de notar, se spunea că maică-sa (am avut prilejul să o cunosc atunci: o foarte bătrână, trufașă, rece cucoană de Ardeal din alte vremuri) ar fi făcut-o cu „sluga“, vizitiul. Fiica protopopului, mai mare cu vreo trei ani decât mine, blondă, înaltă, agreabilă, împroșcând cu haz ironia - și-ar fi pus mai bine în valoare frumusețea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
josnică, oprobriul lui Ludovic al XV-lea și al veacului său, de acea du Barry, care se găsea atunci în aceeași incintă, și pe care o tratau cu o energică egalitate, deși își păstrase până aici minele lubrice și tonul trufaș al unei târfe regești. În ziua în care Doamna Roland urma să apară la tribunal, Clavières m-a însărcinat cu un comision pentru ea. Eu încercam să-l refuz; Clavières a insistat, ară tându-mi că o întrevedere între ea și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de curaj, este în chip necesar invidios și bănuitor; prin urmare, nu are prieteni, dar este înconjurat de oameni supuși și fideli. Sieyès poate fi îndrumător de opinie; șef de partid nu va fi niciodată. Spiritul lui este mai mult trufaș decât activ. E lipsit de suplețe; dacă nu i se face voia, stă îmbuf nat în colțul lui, unde se consolează cu gândul că cei care îl văd așa îl compătimesc. Nu are o fizionomie atrăgătoare; chipul lui are amprenta
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
i se imprimă pe frunte cele șapte "P"-uri. Cărarea care duce spre purificare și mîntuirea, cum citim în Cîntul IV este strîmtă, dificilă și va fi cu greu străbătută de Dante. Pe cele șapte trepte ale Purgatoriului în ascendență, trufașii pe primul, invidioșii, cei plini de mînie, nepăsătorii, zgîrciții și risipitorii, pe penultimul sînt lacomii și pe al șaptelea își ispășeau pedeapsa sufletele desfrînaților, ale celor care n-au avut puterea de a se stăpîni. În Cîntul VI, Dante întîlnește
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]