1,114 matches
-
mers și au trebuit să se împrumute și au făcut datorii. Fapt este că în ’90 Fondul Monetar nu umbla numai la noi, umbla peste tot ca să negocieze restructurarea datori‑ ilor. Deci țările se împrumută de pe piață și vine momen‑ tul în care ai o mulțime de creditori și lumea arată așa : datornicul e din Lumea a III-a și lumea bogată, occiden‑ tală, e creditorul. Uitați-vă la Argentina, zilele astea, a dat al treilea faliment în 13 ani. Deci
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
facă datorii publice. Monopolurile însă nu sunt pe piață și le-am privatizat și pe ele. Sau am privatizat prin vou‑ chere la milioane de proprietari, o formă de restituție și de populism care nu avea cum să schimbe comportamen‑ tul întreprinderilor. În schimb, a creat oportunități pen‑ tru speculă și corupție. De ce să dai la milioane de oameni câte ceva dintr-o întreprindere ? V.A. : Asta a fost ideea originală a lui VĂcăroiu ? A.M.P. : Nu, nici vorbă. S-a făcut
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Harvard și eram studenta lui Jeffrey Sachs, deci eram, de fapt, îndoctrinată cu aceste idei. Credeam că fac bine. CĂ până la noi în România fuseseră în tranziție șase ani la putere comuniștii și țara era pe ultimul loc în clasamen‑ tul reformelor. Mulți ani după aceea, cred că prin 2004-2005, a publicat cineva de la Banca Mondială o lucrare care spune : „Nu faceți new public management în țări în care instituțiile sunt slabe, pentru că rezultatul nu va fi decât corupție și acapararea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
nedreptățită. Când n-ai ceva din toate astea, atunci cine e mai tare ia tot potul ! Cum erau oamenii care au căpu‑ șat întreprinderile... Cine să-i controleze în primii ani, când toate instituțiile de control erau identificate cu sta‑ tul comunist ! Ce să mai vorbim ! E notoriu că la noi cei din Garda Financiară au fost primii hoți. La Garda Financiară, ani de zile, dacă te uitai la declarațiile de avere ale salariaților, te îngrozeai : parcă era peștera lui Ali
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
întotdeauna grele. Din toate timpurile. Lucrurile se decideau în consiliile politice ale coaliției. Se crease un organism, ceea ce făcea ca prim-ministrul să aibă oameni care veneau cu man‑ date de la partide, fiindu-i foarte greu să-și impună punc‑ tul de vedere. Niciunul dintre prim-miniștri n-a fost rău intenționat. Nici Radu Vasile n-a fost rău intenționat. Iar în stafful lui erau oameni veniți de la partid, precum Costin Borc, care fusese secretarul lui Coposu. Deci erau oameni buni
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
prin fonduri europene, care sunt într-un fel mai transparente, ci și prin alte forme. Sunt forme perfide de reclamă, monopoluri de stat care își fac reclamă. Deși nu au com‑ petiție, n-au concurență pe piață. De exemplu, aeropor‑ tul național Henri Coandă - Otopeni, își face reclamă. Și atunci te întrebi : pentru ce fac concurență agențiile statului dacă nu ca să cotizeze în favoarea câștigării sim‑ patiei editoriale ? Da, ca un partid-stat, astăzi PSD face acest lucru numai ca să ajute anumite organe
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
soț. PĂrinții aveau grijă. Totul era aranjat. Și totuși, am luat viața în spate și am plecat, neluând nimic cu mine. Am dormit o săptămână pe o saltea întinsă pe podea în Piața Amzei în 1990. Casa Iorga și apartamen‑ tul de pe Spree au venit mult mai târziu și nu mă leagă casele pe mine, am lăsat casa Stere în spate și am găsit altele, totul e să fii liber să îți realizezi potențialul, nu contează casele. V.A. : Ați și
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
la Curtea de Apel sau nu știu unde, care, în fond, ce scrisese ? Scrisese o broșură despre Curtea Penală Internațională. Eu pariez că, dacă cauți în broșurelele astea pe care le-a copiat probabil „negrul“ lui Ponta care i-a făcut doctora‑ tul, vei descoperi că niciuna nu era originală. Așa se fac lucrările la Drept. Și cine era în comisia de doctorat al lui Ponta ? NĂstase, generalul Oprea ș.a.m.d. Odată cu plagiatul acesta, s-a văzut că era prea târziu pentru ca
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
s-a ridicat în grabă de la masă, aproape s-o și dărâme, și s-a dus la primul chelner, întrebându-l unde-l poate găsi pe Iosif Răcaru, spre a-l felicita pentru seara minunată și mâncarea excelentă din restauran- tul său. După două-trei rugăminți, băiatul cedează și îi spune că patronul se află la masa din spate, domnul masiv cu mustață, în costum negru și cu papion. — Dar, vă rog, nu-i spuneți că v-am zis eu. Nici vorbă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
urale la fel ca acelea de noaptea trecută de la Răcaru ? Purtau ele în spate aceeași măreție ? Putea birtul să-l transforme într-un Pagony, într-un Battistini, un Ruffo, un Caruso sau alți idoli, pe care îi purta în sufle- tul său ca pe cel mai de preț talisman ? În dimineața aceea blestemată, în care mintea și trupul nu de puține ori s-au chircit de la atâtea întrebări și amintiri, Cristi abia dacă a închis ochii. A stat întins câteva ceasuri
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nebun cu batiste înspre ei, una reușind să se prindă chiar de fața unuia și, până s-o dea la o parte, să-i facă să încetinească puțin. — Bine-așa ! țipa Fernic. Bine-așa, hai că îi avem la dege- tul mic ! Dă-le, Cristi, dă-le cu ce nimerești ! — Din stânga, din stânga, acum ! — Stânga ta ? — Nu, stânga ta, stânga bună, vin potcovarii ! zbiară Pribeagu. — Cristi ! — Acum ! strigă el și se apleacă să ia sticla de vin, pe care o nimerește fix
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
felurile, dar și restaurante, iar în 1936 se deschide tot aici și marele Muzeu al Satului. Chiote de copii te asurzeau din mulțimea de călușei, leagăne, mașinuțe și avioane, care se ridicau și se învârteau, în timp ce adolescenți bezmetici încercau labirin- tul cu oglinzi, peșterile sau zidul morții pentru motocicliști. În Cișmigiu, pensionarii jucau de zor table sau șah, copiii veneau să admire păunii și lebedele, iar tinerii se plimbau cu bărcile pe micuțul lac înconjurat de sălcii pletoase, care iarna devenea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Ci doar despre domnișorul Cristian și atât ! Nici despre mine, nici despre tine ! Ci doar despre el. El este capul afișelor ! El este zmeul zmeilor ! Cel mai iubit și mai ascultat, el ! Și da, tocmai acum, când e abia începu- tul, trebuie să plec, până nu-i voi face mai mult rău. Nu-ți închipui ce vremuri ne așteaptă ! Și cât de aspru vor fi judecați nu doar evreii, ci apropiații lor ! Auzi, știi ce ? Ia-ți plasa asta cu texte
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
întins mâna distinsului istoric și filosof Nicolae Iorga. — Am făcut doar ceea ce a trebuit să fac, le-a răspuns el, zâmbind, cu vocea sa groasă și tonul autoritar. Mă bucur să vă întâlnesc întreg, domnule Fernic, am auzit de acciden- tul dumneavoastră. — Sunt bine, da, vă mulțumesc. Dumnezeu până la urmă are grijă de noi, în felul său cinic, uneori, ce-i drept, și face semn spre baston. — Curajul nebunesc se plătește până la urmă, domnii mei, mai ales atunci când nu pornește dintr-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nopțile pline de fum și băutură, rătăcirele sale alcoolice și mai ales nopțile nedormite și pline de amor, care apoi continuau cu țigări după țigări, în timp ce căuta un nou cântec care să-l facă nemuritor, începeau să-și spună cuvân- tul. S-a ridicat de la masă și s-a ascuns mai bine de zece minute în toaleta localului, unde a tușit întruna, până i s-au umflat venele pe față, până s-a făcut tot roșu ca un rac, i-au
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și mâhniri. Alte decepții în dragoste, până la altă căsătorie scurtă, care s-a dovedit la fel păguboasă atât pentru inima lui, dar mai ales pentru portofelul său, ca și prima. O altă femeie șarmantă și frumoasă i-a păcălit sufle- tul, crezând, în sfârșit, că a găsit salvarea. Disperarea singu- rătății, boala și depresiile nu l-au făcut să vadă că Mary Maud, o vedetă talentată a Cărăbușului, nu era decât o altă poveste sortită eșecului. Al doilea divorț din același
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
murdară, și îi dă un brânci sănătos lui Cristi, mai să-l dezechilibreze de tot. Ăsta-i cântărețul Cristian Vasile, ha-ha ? Uitați-vă la el, băi, ce-a ajuns bețivul ! E ultimul borfaș ! Și știi ce, prietene ? se apropie umfla- tul de el, cu gura duhnindu-i a mâncare. Aici nu e loc pentru starlete. Ori ne cânți o lăutărească, ori ieși afară și te du în pizda mă-tii de unde ai venit, da ? N-avem nevoie de fasoanele tale de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Rada ca sufleor, iar tot aici se vor și căsători. Tot mai bolnav de plămâni, în căutarea unui loc propice din punctul de vedere al climatului, se vor muta la Predeal o scurtă perioadă, apoi se vor stabili către sfârși- tul vieții în Sibiu, unde, în iunie 1974, Cristi se va stinge. Aici se încheie tumultuoasa viață a marelui cântăreț Cristian Vasile și tot ce va rămâne în urma lui este un petic de pământ, pe care nu se va afla niciodată
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
unire). Kiseleff se interesează de toate, de la starea țăranilor până la aspectul și igiena orașelor; i se dato rează prima mare tentativă de modernizare sistematică pe care a cunoscut-o societatea românească. Înfrânți de ruși, turcii retrocedează țării Românești, prin trata tul de la Adrianopol din 1829, porturile dunărene: Turnu, Giurgiu și Brăila, renunță la monopolul comercial În raport cu Principatele și recunosc libertatea navigației pe Dunăre. Toate acestea au stimu lat creșterea producției agricole, orientată spre export. Cele două țări române (iar, mai târziu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
s-o vadă, dar îi este teamă să nu-și compromită situațiunea și să nu se mai poată ocupa de binefaceri. Eram indignată de comedia ce juca: era bine cu germanii și profita de toate favorile lor, își asigura veni tul moșiilor, dar voia să creadă lumea că se sacrifică datoriei.] (Ediția a II-a, 1996, p. 61.) Eu povățuisem pe Ionică să facă o cerere colectivă cu toți internații, arătând situațiunea de la Săveni, în Ialomița, precum făcusem eu lui Mackensen
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
compromisă și înțelegând cât rău îi făcuse Ungaria prin alienarea populațiunilor slave și române, ceru acesteia un proiect de confederație a națiunilor, cu dânsul în cap, Viena capitală și oraș liber. Refuz categoric al ungurilor, el nu cedează, cu toate tul burările de la Pesta. Noi, înțelegând gravitatea crizei, ne bucuram din inimă, căci, bineînțeles, odată emisă ideea nu mai putea da înapoi; era începutul unei schimbări radicale în Europa și evenimentul cel mai important de la începutul războiului, chiar [mai important] decât
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și surorile și ceru să [se] telegrafieze la Iași ca să vină fiul său. A doua zi sosi un băiat lung și subțire, la fel cu Io nel la aceeași vârstă; Vintilă îl aduse de la gară și îl duse lângă pa tul rănitului. Era prima lor întrevedere, mișcătoare pentru amândoi, mai ales în acele momente tragice. Bineînțeles, nu și putură vorbi, tatăl prea suferind, copilul prea sfios. Numai mama era de față. Când însă trecu dincolo și se văzu între atâtea chipuri
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
decembrie Beniuc, Mihai, Sub patru dictaturi. Memorii (1940—1975), Editura Ion Cristoiu S. A., București, 1999 Bercuș, C. L, Pagini din trecutul medicinii, Editura Medicală, București, 1970 Braga, Mircea, V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului, Editura Minerva, București, 1984 Brancianinov, Ignatie, Sfân tul, Cuvânt despre Rugăciunea lui Iisus. Cu o prefață de Ilie Cleopa, Editura Anastasia, București, 1996 Carianopol, Virgil, Scriitori care au devenit amintiri, Editura Minerva, București, 1973 Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Fundația Regală pentru Literatură și
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
din „Uver tura Academică“ de Brahms, executată de orchestra simfo nică. Vremuri când mă simțeam În Bucu reștii ăștia, pot spune, ca la mine acasă, călcând ca În ograda tatii străzile acestui oraș În care Îmi recunosc și astăzi răsune tul pașilor de odinioară pe vechiul pavaj din dale largi de piatră, așternute pe bulevarde În locul asfaltului de mai târziu, iar caldarâ mul străzilor din calupuri mari de lemn muiate În smoală, anume pentru liniștea orașului și cru țarea nervi lor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cheia; și că am participat, În carne și oase, la nunți Împărătești cu personaje verosimile, În uniforme sclipitoare și În rochii grele de catifea și de brocart, brodate pe poale cu vulturi bicefali În fir de aur; iar În „cabine tul secret“, numai pentru domni și doamne, și În care mă strecu ram pe furiș, m-am inițiat În tainele organelor sexuale cu abnormitățile și melancoliile respective, reproduse cu fidelitate În ceara sanguinolentă și tumefiată, de-ți treceau toate poftele Închipuirii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]