1,307 matches
-
le crește burta mare, îmi dezgrop și eu talanții, dar se duc peste hotare. astăzi de trăiesc nu-mi pare că mai sunt de vreun folos, când duc crucea în spinare nu mi-o saltă nici... Hristos. Referință Bibliografică: în tumultul ăstei lumi / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 887, Anul III, 05 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ÎN TUMULTUL ĂSTEI LUMI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346258_a_347587]
-
corvoadă. Un fel de datorie de a răsplăti ceva ce îți este dat mai mult decât altora. Promiscuitatea universului deschis, zbaterea când furtunoasă, când molcomă, dar tenace a apei, murmurul sau strigătul permanent al valurilor, adierea blândă a brizei sau tumultul aspru al vânturilor ce se întretaie încrucișat pe faleză ... toate acestea te urmăresc, te bântuie, te constrâng. O întorsătură oarecum neașteptată, în drumul vieții, dar mai curând o formă de revoltă în fața destinului, care nu se vedea mai repede împlinit
PROFILUL AUTORULUI DE DOINA BERCHINĂ. AŞCHIUŢĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348261_a_349590]
-
numeroase veneau la ei pentru binele lor”. Rugăciunea lui Iisus - „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul” - se poate rosti oricând și oriunde, potrivindu-se la fel de bine și nevoitorului din pustie, și creștinului care viețuiește în tumultul cetății. Căci amândoi poartă același război nevăzut, cu aceleași „duhuri ale răutății” (cf. Efes. 6, 12), și amândoi au trebuință de aceeași armă nebiruită: Numele lui Iisus pentru care ambii trebuie să se „roage neîncetat” deoarece au de atins aceeași
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
contempla divinitatea numai aceea care, cu ochi foarte puri, se înalță deasupra acțiunilor și gândurilor joase și pământești, se retrag și urcă împreună cu El (cu Iisus Hristos) pe acel munte înalt al singurătății, acolo unde Iisus Hristos, desfăcând sufletele din tumultul pasiunilor și separându-le din amestecul tuturor viciilor, le statornicește într-o credință vie și le face să urce pe cea mai înaltă culme a virtuților unde El își arată mai apoi, neacoperită, slava... și strălucirea chipului Său celor care
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
Autor: Cavalerul Rătăcitor Publicat în: Ediția nr. 696 din 26 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului ASCUNS CUVÂNT NESPUS iubitoare marea lipește săruturi pe un zid îmbrățișează într-un asalt țărm retras și muribund în liniște prăvale vuiet stârnind într-un tumult: o pânză fluturândă încă mișcând în spasme pe malul de mormânt ; țărmul cuprins în brațe de furtună învesmântat cu zori ucigători descătușează : cutremur din adânc ; firul de iarbă germinat în lacrimi eliberate pe ascuns se culcă la pământ de frica
ASCUNS CUVÂNT NESPUS de CAVALERUL RĂTĂCITOR în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345034_a_346363]
-
înfrângerea vieții credinciosului; sunt sunetul instrumentului. Vasile îl voia pe credinciosul însuși, voia instrumentul cel autentic; nu rămânea doar la acea răsfrângere sau la acel sunet”. Pentru aprofundarea Adevărului Bisericii, Sfântul Vasile cel Mare se retrage pentru o vreme din tumultul lumii. Este nevoie de o desprindere de cele exterioare pentru ca mintea să aprofundeze adevărul dumnezeiesc. Prin agitație și risipirea gândurilor este foarte dificilă și adunarea în sine, concentrarea spre cele dumnezeiești și înaintarea spre adevărul tainic al credinței. Sfântul Vasile
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > MIHAI BATOG-BUJENIȚĂ - CASTELELE DE CLEȘTAR ALE LUI HARRY ROSS Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 745 din 14 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Cum zarva și tumultul sărbătorilor sfârșitului de an nu sunt deloc propice lecturilor, priveam cu puțină tristețe la cartea trimisă cu ceva vreme în urmă de Harry Ross, oftam și treceam mai departe, așteptând răbdător clipele în care tihna cea binevenită este completată, în
CASTELELE DE CLEŞTAR ALE LUI HARRY ROSS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345165_a_346494]
-
cer se cerne, mă împresoară Neîndestulată, privirea descoperă cărări Ivite din trecutele, azi înmugurite căutări Îmi amintesc o palidă, tristă icoană A vremurilor noastre de prigoană Dar iată! Acum lumina se revarsă blând Și simt în pieptu-mi, zbor aprig și tumult Adânc, dogoarea îmi pătrunde până-n sânge Vibrație benefică mă învăluie și se răsfrânge Ecou de glorie și slavă, cânt de preamărire Sunt psalmii tainici, smerit semn de iubire!. Vrednicește-mă Doamne să nu uit Fața desăvârșirii Tale pe Pământ! REGĂSIRE
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
arbuști se află Fontana del Pastore (Fântâna Păstorului) Dar iată că deodată printre stâncărie se deschide o grotă cu două ramificații. Pătrunzi în ea și imediat în dreapta ai surpriza să te trezești parcă în paradis. Din reapta îți atrage atenția tumultul unei mici cascade formată de undeva din subteran și care se scurge într-un lac de basm numit Bagno di Venere(Baia lui Venus). De partea cealaltă lacul este mărginit, în stâncă, de Criptoportico, care simulează ruinele romane și în
IL GIARDINO INGLESSE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345411_a_346740]
-
Drumul și gândurile au apropiat-o de locul unde erau oamenii. Dumitru aruncă o privire, destul de preocupat, în direcția de unde fiica lui trebuia să apară. Ana știa că e așteptată. Nici vorbă de vreo adiere de vânt, nici de vreun tumult. Ca să evite o lovitură chiar în figură, tatăl ei se aruncă la pământ în afara cercului format . „ Vedeți-vă de treaba voastră, suntem oameni !„ Se răsuci sărind din nou în picioare , mai aproape de uneltele abandonate... dincolo, lângă pădure, fata simți o
OGLINDA VENEȚIANĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376789_a_378118]
-
și-n gândurile mele ascunse te-am dorit mai mult decât mi-aș fi dorit pe oricare altă femeie. - Ce pot să-ți răspund decât că simt nevoia de a te lăsa acum să-ți cobori blândețea dorinței tale peste tumultul ce-mi mistuie adâncurile sufletului meu flămând după iubire. Fii luceafărul dimineții ce-mi veghează lunecarea, gândul, simțirea și așează asupra mea liniștea unui vis împlinit. Acela de a trăi nemurirea în brațele celui care m-a răscolit precum răscolește
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
păcat că nu era în locul mamei Gloria să se lipească așa de bine ca ea de pieptul lui, să-l îmbrățișeze cu adevărat așa cum simțea acum nevoia. Doar capul și l-ar fi sprijinit cu multă plăcere, să-i asculte tumultul bătăilor de inimă. Era invidioasă pe mama Gloria. Vedea cum Ștefan îi șoptea ceva și murea de curiozitate să afle cam ce-i spune. Ar trebui să-i aparțină numai ei. Măcar să o privească ca pe o femeie adevărată, nu
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
ca un tren cu cărbuni, m-așteptați, n-am să vin decât foarte târziu, v-am iubit și mai cum, dar un timp n-am să fiu, poate-am luat pentru drum combustibil prea mult, mă consum în ridicul, zadarnic tumult, mă doriți ca pe-o flacără blândă veghind un viitor mulțumit, ochiul meu suferind. *** De câte ori mi-am renegat ființa, mi-am revăzut copilăria-n vis, executat de propriile cuvinte, sufletul meu zbura în Paradis Ti-am respectat întotdeauna existența, Doamne
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
că iubirea e dincolo de pragul acesta invadat de lumină și de timp măsurat... aș spune: ”trage!” și lasă-mă să plec... Dar el e aici, în preajma marilor trăiri și aventuri ce nu contenesc să ademenească, să tulbure mintea. Mereu în tumult, în acest vârtej amăgitor, clătinându-se ca o frunză - când vântul se plictisește și începe un joc provocator. L-am întâlnit într-o zi, plecam undeva..., o zi care nu anunța nimic spectaculos. Mâna unui destin ne-a adus în
DINCOLO DE PRAG, EA… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377935_a_379264]
-
septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Încă o toamnă Cristina Pârvu Privesc azi frunzele căzând, Pe lacul nostru de-altădată. Din lună razele mușcând, Cu-aur acoperind-o toată. Același foșnet de demult, În al meu timpan răsună. Asuprind al vieții tumult, În mintea-mi amintiri se-adună. Mi-e dor de-o toamnă-n doi, Pe umărul meu tu iar să plângi. Sub cerul prea plin numai noi, Sufletul prea gol să-mi atingi. Referință Bibliografică: Încă o toamnă / Maria Cristina
ÎNCĂ O TOAMNĂ de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377982_a_379311]
-
nu ar fi murit / De nu avea nevasta cam geloasă / Și nu-și lua de lucru pentru-acasă. Soacra Cezar-Florin Ciobîcă / Ziua Victoriei -/ o conduc pe soacră-mea / pe ultimul drum Petru-Ioan Gârda - Salvamar ad-hoc pentru soacră / Sfidând al mării viu tumult,/ Pe frig, pe ploaie, vânt și ceață,/ M-am chinuit extrem de mult,/ ...Că tot ieșea la suprafață. Școala de azi Iulian Dămăcuș / Școlar silitor -/ desenează și mănâncă / același măr Petronela-Vali Slavu - Consultații cu părinții / Aflând că fata ei a încurcat
PARTEA A II-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376389_a_377718]
-
creați cu un gol sufletesc, ca să râvnim după Umplerea Divină. Am fost creați cu sufletul flămând, ca să ne săturăm din Pâinea Vieții. Am fost creați tot mai însetați, ca să sorbim din Izvorul Cunoașterii. În goana noastră pe acest pământ și tumultul care ne-nconjoară, Sufletul nostru tânjește după Pacea, Bucuria și Dragostea Divină. Fără de aceste lucruri, în măduva noastră, n-ar ființa decât teluricul. EU ȘI EL Te-am judecat, Te-am răstignit, Și spini pe frunte Ți-am înfipt. Te-
SPINI (VERSURI) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376558_a_377887]
-
șicana, Era cea care-mi răspundea mereu. În tot vedeam doar falsuri și minciuni, Dar cea care greșea eram doar eu. Mai bine as fi stat printre nebuni, Decât să am un suflet așa greu... Poate-am greșit luată de tumult, Sperând că peste toate o să trec. Sau poate i-am cerut vieții prea mult, Când înspre fericire am vrut să plec ? Și de-am găsit o rază de speranță, Să o păstrez nicicând n-am reușit , Din labirintul plin de
FERICIREA E FATA MORGANA? de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375832_a_377161]
-
ceașca de cafea încă aburind alături, Zina privea printre gene cerul. Îi plăceau tare mult aceste momente ale zilei, în care putea să rămână inertă, fără ca vreun gând să-i perturbe liniștea. În aceste momente, reușea să se desprindă din tumultul numit viață, pentru a deveni doar una cu tot ceea ce până atunci era doar în jurul său, asemenea unei ape în care, indiferent de direcția în care înoți prin ea, o simți totuși cum, lunecând, se freacă de tine opunând mai
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
cu sufletul lor dalb.... XXX. POCALUL VIEȚII, de Carmen Popescu, publicat în Ediția nr. 1471 din 10 ianuarie 2015. jumătăți de măsură ne oferă suspin jumătăți de-adevăruri doar pelin și venin când în soare te clatini m-amăgești în tumult între norii tomnatici vocea nu-ți mai ascult jumătate de cer stă cu umerii goi jumătatea cealaltă e suspinul din noi răsuflarea-i simțim ochi prelungi se-adâncesc printre stele-n cădere le privim ne zâmbesc răposatul din mine se
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
altminteri, vă faceți gânduri sumbre ! uimită de ieșire, dă glas chiar aurora: eu modelez lumina când se preschimbă ora ! și apele din mine stârnesc nesaț de vise opriți-vă din joacă ! doar asta le mai zise. căci se`nălță năvalnic tumult de apă mare cu uriașe roiuri de picuri plini de sare: lumina ce-o aducem pe crestele de val produce strălucire mai mult ca un cristal ! tăceau umil ascunse, ferite de arțag un muc de lumânare și un chibrit pribeag
GÂLCEAVĂ-NTRE IZVOARE DE LUMINI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376653_a_377982]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > MORMÂNT DE APE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului De pe o stâncă stearpă priveam nemărginirea cu ape-mpovărate de zbucium și tumult și unde-adânc ascunsă le este nemurirea acelor vieți pierdute în veacuri de demult. Deodat`, un val puternic, în stâncă se oprește cerându-mi înspre unde umil să mă închin tu, ești chemat de zeul Neptun care domnește adâncurile-albastre, el m-
MORMÂNT DE APE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376684_a_378013]
-
strigat cu dor, numele tău și a închis în ramă povestea unui alt fel de țintar. Am încolțit în amânări și-n teamă și-nvolburări de ploi în calendar n-au mai aprins scântei de rătăcire în vatra ta rescrisă cu tumult. Ai să-nțelegi de ce te-am stins, iubire, ne-ar fi durut cuprinsul și mai mult... Referință Bibliografică: Ai să-nțelegi / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1426, Anul IV, 26 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
AI SĂ-NŢELEGI de AURA POPA în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376765_a_378094]
-
Acasa > Stihuri > Semne > OCHIUL DE JAR RĂMÂNE FIX Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1361 din 22 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului imagine: Rodin - Cea care a fost prea frumoasa Armurieră voi fi murit de mult tumult când voi muri și-n fiecare pas voi recunoaște dorul de voi cei blânzi cei firavi prea grăbiți să încheiați cu mine rostul răspund în bucurie clipei voi privi atent aproprierea luntrei unda valul timpul mâna ce-a răsturnat pocalul
OCHIUL DE JAR RĂMÂNE FIX de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375140_a_376469]
-
îmbietoare. În piept mi se-mplânt-o plăcere adânc indusă de aer... de mireasmă de alge... Lenos mă desfăt, negăsind clipei nicicum azi pereche... Încet în mișcare, plutesc... Mă simt, într-o buclă de timp solitar, fericit. Odihna se frânge! Tumult de zbateri din cer spre pământ... Nojițe de cnuturi îmi ard trup și suflet... Vederea mă lasă... orbit sunt de-o rafală, vânt și nisip perfid pătrund, se strecoară prin pori... Alerta sonoră crește dublată de vuietul mării... De când s-
LABIRINT AUTUMNAL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375199_a_376528]