2,724 matches
-
a vremii, Alecsandri se grăbește s-o comunice. Scrisorile către Ion Ghica sînt adevărate buletine meteorologice. „Azi ne bucurăm de un timp minunat” - Îi comunică În 1882, de la București. Paulina i-ar trimite de Crăciun (1883) aceluiași Ion Ghica niște turte „dacă n-ar fi cele 15 grade de frig”... Peste puțin timp Îl Înștiințează cu un umor cam dramatic: „Dacă la Londra vă bucurați de o ceață roșie, noi aici ne bucurăm de un climat siberian!”. Și, mai departe, de-
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o tualetă, un vazon cu floricele, săculețe, gavanoase, cutii cu două capele”... Nu iese decît Însoțită de o gaiță și un cățeluș. Îndepărtează bucătarul țigan și angajează altul, francez. Respinge eticheta provincială, nu se atinge de păstrămuri, lapte acru, cașcaval, turtă dulce, strafide; vrea cotlete, blanmanjele, după rețeta lui Nodé, fazan fript În pene, pește În lapte etc. La țară organizează bal cu masce, jocuri d-artifiție. O rachetă (sic), aruncată de pe balcon, aprinde aria cu grîne. Dama la modă pune, În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a deschis ochii, și-a recăpătat întreaga putere și a început din nou să dea iama cu ceilalți copii pe ulițele satului. Fusese smuls din ghearele morții de piaza bună din stele, cum spuneau cei ce-l văzuseră galben ca turta de ceară în brațele mamei sale. -Da, părinte Lucio, e chiar adevărat, stelele nu strălucesc întâmplător pe cer, au și ele o noimă; nu ni se înfățișează ca să ne minunăm ce bine arată sau ca să stârnească fantezia poeților. Creatorul a
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Făina de secară este utilizată, alături de alte făinuri mai bogate în gluten, la prepararea pâinii și a biscuiților crocanți. În sfârșit, făina de orz se utilizează la îngroșarea și la îmbogățirea diverselor aluaturi dospite. Din făina de castane se prepară turtele cu același nume; amestecată cu cereale măcinate, făina de castane este perfectă pentru prepararea găluștelor și a pastelor. Făina de năut este folosită la prepararea biscuiților sărați, a pastelor și a lipiilor sau în industria pâinii. Făina de soia conține
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
necesare în casă: așternuturi, saltele, căpătâie, fețe de masă sau ștergare. Semințele acestor plante se utilizau, alături de cele de dovleac și de nuc, la prepararea uleiurilor vegetale. În vederea extragerii uleiului, semințele se pisau până se transformau întrun fel de turtă. După separarea uleiului, amestecul rămas se încălzea la foc, într-o strachină mare, adăugându-se și puțină apă fierbinte, amestecându-se continuu. După ce se înmuiau semințele presate, se umplea strachina cu apă călduță, rezultând un fel de lapte ce se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rezultând un fel de lapte ce se strecura printr-o sită pentru înlăturarea reziduurilor. Laptele acesta, numit uneori „lapte de bou”, se fierbea în oală până când se îngroșa. Sărată, pasta respectivă se consuma unsă pe pâine, pe mălai ori pe turte (Teodor Pamfile, „Industria casnică la români”, 1910, pag 241). Mare căutare au avut semințele de cânepă în medicina populară. De pildă, pentru înlăturarea durerilor de urechi, afecțiune denumită popular „năjit”, se practica un descântec care căpăta eficacitate numai dacă era
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la soare, se băteau cu îmblăciul pentru a se scutura sămânța. Din sămânța de cânepă prăjită se obținea uleiul sau bătută cu chilugul, fiartă și amestecată cu miere se făcea jolfa, bună de mâncat mai ales în post sau cu turte la Crăciun. În postul mare, jolfa se consuma în amestec cu boabe de păpușoi fierte sau cu grâu fiert. Adevărata muncă a cânepii începea odată cu tochitul, care se făcea în pârâul Berheci, în pâraiele satelor organizându-se câte un iaz
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
scurte, pe care, dacă nu știi să le citești, nu mai știi cum se termină povestea. De aceea trebuie să înveți să citești chiar și numai pentru a afla ce s-a întâmplat cu motanul neascultător sau cu iepurașul de turtă dulce... Biblioteca este și ea o școală ai cărei elevi învață de la eroii cărților preferate cum se procedează în diversele probleme ale vieții, ce cale să urmeze pentru a-și pune forțele în slujba binelui comun. Aducem la cunoștința cititorului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la fântână și, pe rând, se apleacă luminând fața apei cu lumânarea. Dacă le era dat să se mărite, fetele zăreau pe luciul apei chipul ursitului. Tot în Tarnița, fetele care vroiau să știe când se vor mărita făceau niște turte pe care le însemnau și le așezau pe o scândură. Chemau apoi un câine ca să mănânce turtele. Se mărita mai întâi fata a cărei turtă era mâncată prima, apoi celelalte fete, în ordinea în care erau mâncate turtele. Tot în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se mărite, fetele zăreau pe luciul apei chipul ursitului. Tot în Tarnița, fetele care vroiau să știe când se vor mărita făceau niște turte pe care le însemnau și le așezau pe o scândură. Chemau apoi un câine ca să mănânce turtele. Se mărita mai întâi fata a cărei turtă era mâncată prima, apoi celelalte fete, în ordinea în care erau mâncate turtele. Tot în satele de răzeși se practica împodobitul parului de la gard, pentru a vedea cum arată la înfățișare viitorul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ursitului. Tot în Tarnița, fetele care vroiau să știe când se vor mărita făceau niște turte pe care le însemnau și le așezau pe o scândură. Chemau apoi un câine ca să mănânce turtele. Se mărita mai întâi fata a cărei turtă era mâncată prima, apoi celelalte fete, în ordinea în care erau mâncate turtele. Tot în satele de răzeși se practica împodobitul parului de la gard, pentru a vedea cum arată la înfățișare viitorul bărbat. Fata, pe întuneric, lega un par dintr-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
făceau niște turte pe care le însemnau și le așezau pe o scândură. Chemau apoi un câine ca să mănânce turtele. Se mărita mai întâi fata a cărei turtă era mâncată prima, apoi celelalte fete, în ordinea în care erau mâncate turtele. Tot în satele de răzeși se practica împodobitul parului de la gard, pentru a vedea cum arată la înfățișare viitorul bărbat. Fata, pe întuneric, lega un par dintr-un gard cu o batistă. Dimineața, fata mergea și constata înfățișarea parului: dacă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Maica Domnului/ Cu-n copil micuț în brațe/Taci copile nu mai plânge/ Că mama îți va aduce/ Două mere, două pere.” Tot în Ziua de Ajun, preotul umbla din casă-n casă, sfințind bucate de post, așezate pe masă: turte făcute cu jolfă sau cu miez de nucă, mâncare din perje uscate, sărmăluțe de post, colaci sau turta vacii. Înainte vreme, preotul era răsplătit, pe lângă bani, și un fuior de cânepă. Cu Steaua Cu Steaua se umbla timp de două
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Două mere, două pere.” Tot în Ziua de Ajun, preotul umbla din casă-n casă, sfințind bucate de post, așezate pe masă: turte făcute cu jolfă sau cu miez de nucă, mâncare din perje uscate, sărmăluțe de post, colaci sau turta vacii. Înainte vreme, preotul era răsplătit, pe lângă bani, și un fuior de cânepă. Cu Steaua Cu Steaua se umbla timp de două săptămâni, din Ajunul Crăciunului și până la Bobotează, în toate satele comunei, mai des în satele Tarnița și Satu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de grăsimi de origine animală și trecerea la o hrană cât mai naturală (legume și fructe verzi) și "ușoară": lactate, supe și borșuri de zarzavaturi etc, precum și de pâine de secară și/sau făină de grâu integrală. Adeseori se făceau turte și chiar pâine din făină de grâu, cu tot cu tărâțe, pentru că așa "se simțeau oamenii bine la stomac", fără să știe că, de fapt "leacul" consta și În tărâțe, În coaja boabelor de grâu care conțin cele mai multe fibre. Ceaiuri de afin
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu rădăcină de boz fierte, cu felii de caș dulce de oaie, gălbenele, rădăcini de hrean date prin răzătoare și amestecate cu oțet, cu frunze de nuc verzi, rădăcini de tătăneasă, laptele cucului, rădăcini de pătrunjel, cu rozmarin, strugurii ursului, turta lupului, usturoi pisat și frunze de viță de vie. Se pun lipitori pe varice, să tragă "sângele cel rău". Ca să se desprindă mai ușor lipitorile erau presărate cu sare de bucătărie. Se bea ceai din fructe de hamei, rachiu plămădit
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sau cu slănină. Se bea apă rece În care s-au pus cărbuni pisați, apă amestecată cu o soluție de piatră acră, fiertură de rădăcini de căpșuni În borș, cu dumbrovnic, rădăcini de tătăneasă și de Închengățică, cu rădăcini de turta lupului, dat prin răzătoare și amestecat cu miere de albine; cu untdelemn, cu fiertură de țărnă de la rădăcina unui corcoduș sau a unui prun; cu rachiu și frunze de bujor roșu, În care s-a plămădit rădăcină de rodie; cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
În părți egale, o lingură la o cană. Se beau 2 căni pe zi. Ceai de frunze de urzică, cimbrișor, fructe de anason sau de chimion, În părți egale, o lingură la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Turtă din boabe de fasole, uscate și pisate, amestecate cu făină de grâu și apă, care se aplică pe sânii femeii ce alăptează. Ceai din semințe de mărar, o linguriță la o cană, sau de de boabe de mazăre pisate, rădăcină
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de infuzie pe zi. Se taie 2-3 rădăcini de mutătoare În felii, se pisează și se pun la "dospit" În rachiu de tescovină, timp de 2 săptămâni. Se beau 4-5 păhărele pe zi. Planta era flolosită și sub formă de turtă, aplicată pe zona afectată. În Moldova, hernia se trata, la țară, cu ceaiuri și cataplasme de tătăneasă (rădăcini), pecetea lui Solomon și rădăcini de răculeț, o linguriță din amestec la o cană. Se beau 34 căni pe zi. Din plantele
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și țuică cu camfor. Masaj ușor pe "surpătură", care se leagă apoi cu un brâu lat. Se bea zeamă de iarbă de vătămătură, 2-3 păhărele pe zi. Rachiu de drojdie, suc de sfeclă roșie, iască uscată, frunze și flori de turta lupului și sânge de nouă frați (frunze, flori și planta aeriană), care se amestecă și se pun la macerat timp de 2 zile, la căldură. Se bea un păhărel pe zi, timp de 2 săptămâni. Se bea coajă de "colbec
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
plămădită (macerată), În rachiu de tescovină sau ceai de cicoare, de buruiană rea sau de forăstru. Macerat din rădăcină uscată de mutătoare În rachiu, timp de 3-4 zile, din care se beau 45 păhărele pe zi. Totodată se pune și turtă din acest macerat pe locul afectat de surpătură. În Banat, contra herniei, se folosește macerat din semințe de brusture În rachiu de drojdie, iar În Basarabia, macerat de mac, iarba acului și pătrunjel În rachiu, din care se beau 2-3
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
neagră cu rostopască ori cu pătrunjel de câmp sau lapte fiert cu iarbă de treapăd. Fiertură de trifoi alb cu tătăisă albă, de tătăisă albă cu scânteuță ori de drob și scânteuță. Rachiu cu oțet și gândaci de pe planta numită turtă, rachiu cu rădăcini (rizomi) de pir sau de boz, consumate pe nemâncate, câte un păhărel. Ceaiuri din negrușcă, chimion de câmp, nigeluță, potolnic, rădăcină de pătrunjel (În care se pune o mână de ovăz și una de orz, de rădăcină
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
comprese cu flori și frunze de crețișoară, schinduf, trei frați pătați sau cu vătămătoare; În cazul rănilor greu vindecabile, cu arnică, captalan, ciuboțica cucului, coada calului, coada racului, mușețel, podbal, iarba șarpelui, rozmarin, salvie, sovârv, sunătoare, tei, trifoiște, troscot sau turtă, iar la rănile cu puroi, cu gălbenele, drețe, clopoței, alior, cimbru, mei păsăresc, scânteiuță, curcubețică, slăbănog, iarbă mare sau bubernic. În Transilvania, mai ales, rănile deschise se tratau cu pânză de păianjen, aplicată direct pe plagă, prin bandajare, cu care
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
limba cucului, limba vecinei, cu semințe de mătrăgună, frunze de mentă neagră, foi de mușcată, frunze de nalbă creață, de pătlagină, de pelin, floare de sunătoare plămădită În untdelemn, cu frunze de piersic, cu praf de ciuperca răsuflătoarea pământului, cu turtă din flori de sunătoare, cu rostopască, frunze de tăietoare, cu miez de tărtăcuță prăjit În grăsime, cu rășină, cu unghia găii, foi și coajă de ulm, foi de varză, frunze de vătămătoare, de vetrice sau de zârnă. De asemenea, se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sau cu usturoi pisat și amestecat cu sare. Alifii din ceară curată, ceapă coaptă, untdelemn și gulii fierte, pisate; din usturoi pisat, făină de grâu, miere de albine și praf de pușcă; din ceară albă, ceapă coaptă și untdelemn; din turtă de făină de grâu și mei; din fasole neagră arsă, pisată, amestecată cu scrum de câlți de cânepă; din miere de albine și burete pucios. Spălări și comprese cu fierturi din rădăcină de brusture pisată. În caz de bubă neagră
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]