KorAP: Find »[drukola/base=ucrainean & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 ...93 >

2,309 matches

Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537

dacă n-ar fi cutremurător. S-ar putea vorbi de secular dacă s-ar avea în vedere încercările mai vechi ale rușilor de a ocupa teritoriile românești; după documentul citat, populația majoritară era cea ucraineană, dar la recensămîntul din 1932 ucrainenii împreună cu rușii și bielorușii reprezentau 23,3% (la 1897 - 27,93%); Unitatea cu Republica Ucraineană nu existase, căci Republica Ucraineană se declarase ca nedepinzînd de Rusia cam în același timp cu Basarabia, punînd în practică ideea autodeterminării. Ce rămîne dincolo de

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
la femei); numai țiganii aveau un procent mai mic ((0,9%). Pentru alte etnii, situația, chiar dacă era departe de cele considerate normale în alte țări, se prezenta mai bine: la bărbați între 63,5% la germani și 15,3% la ucraineni, iar la femei între 62,9% la germani și 2,4% la turci. Nu erau însă rare cazurile cînd știutorii de carte nu aveau vreun folos din știința lor, căci, consemna un raport din 1906, în satele basarabene există „moldoveni

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
rezultatul unui îndelung proces istoric. Însuși autorul vorbește despre „indiciile etnodiferențiale în cultura bucovinenilor și cele generale privind alte grupuri etnice din Bucovina“ (p. 21). Înscriindu-și cercetarea despre sărbătorile creștine populare din Bucovina de nord printre studiile despre „culturogeneza ucrainenilor“, autorul ne pune în fața unor neclarități. Afirmația că „obiceiurile bucovinenilor sînt acele semne după care poate fi recunoscut un popor, nu numai acum, ci și în trecutul său istoric“ (p. 39) poate fi acceptată ca fiind corectă. La fel și

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
de o comoară inepuizabilă de tradiții, obiceiuri și datini. Și cultura datinilor și obiceiurilor strămoșii noștri au creat-o în negura vremurilor“. Aceasta ar putea însemna că autorul restrînge cercetarea la spațiul ucrainean din Bucovina sau pune semnul egalității între ucrainean și bucovinean? Este adevărat că titlul restrînge aria de referință la Bucovina de nord, iar în lucrare se face chiar precizarea că „investigațiile etnologice au fost desfășurate, pe teritoriul actualei regiuni Cernăuți a Ucrainei (adică în spațiul cuprins între rîurile

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
românească, neromânești fiind cîteva cătune situate în munții dinspre Galiția, locuite de huțuli. Populația Bucovinei nu se compunea însă numai din români; 28,58% după recensămîntul rusesc și 27,32% după cel austriac erau reprezentate de ruteni, cum erau nimiți ucrainenii sosiți aici din Galiția, împreună cu huțulii și rușii, în celelalte procente fiind cuprinși țiganii, polonezii, armenii, evreii etc. Toate aceste etnii formau poporul bucovinean, aflat sub aceeași autoritate, a Bucovinei și a Austriei. În urma politicii economice și demografice duse de

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
poporul bucovinean, aflat sub aceeași autoritate, a Bucovinei și a Austriei. În urma politicii economice și demografice duse de Imperiul Habsburgic, la ultimul recensămînt făcut de Austria, în 1910, românii mai reprezentau doar 34,38% din populația Bucovinei, în timp ce ucrainenii ajunseseră la 38,38%. În regiunea dintre Prut și Nistru, pe care o are în vedere dl. Selejan, cea mai mare parte dintre români se deznaționalizaseră. Dar românii rămîneau parte constitutivă a poporului bucovinean. Situația este mult mai complicată astăzi

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
popor bucovinean: bucovinenii din nord trăiesc sub altă autoritate decît cei din sud. Putem vorbi despre bucovineni, locuiori ai vechiului teritoriu al Bucovinei, care sînt români și ucraineni, dar și polonezi, armeni, germani etc. Folclorul bucovinean cuprinde folclorul românilor, al ucrainenilor, al polonezilor etc. din Bucovina, cu note specifice, dar și comune, rezultat al conviețuirii vreme de mai multe generații. Cei mai mulți dintre ucrainenii veniți din Galiția, rutenii, s-au așezat pe lîngă satele românești și au participat la slujbele religioase din

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
Bucovinei, care sînt români și ucraineni, dar și polonezi, armeni, germani etc. Folclorul bucovinean cuprinde folclorul românilor, al ucrainenilor, al polonezilor etc. din Bucovina, cu note specifice, dar și comune, rezultat al conviețuirii vreme de mai multe generații. Cei mai mulți dintre ucrainenii veniți din Galiția, rutenii, s-au așezat pe lîngă satele românești și au participat la slujbele religioase din bisericile românilor, neavînd posibilitatea de a-și construi biserici proprii. Așa s-au întors la ortodoxie, căci în Galiția trecuseră (fuseseră obligați

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
dl. Iosif Selejan că între cultura populară laică și cea religioasă există legături foarte strînse, biserica avînd un rol foarte important în coordonarea vieții colectivităților sociale. De aceea credem că, o dată cu frecventarea bisericilor ortodoxe din Bucovina, în practicile ritualice ale ucrainenilor au trecut numeroase elemente românești. În anul 1912 Zaharia Voronca publica la Cernăuți Mihalcea, cu neamurile boerești ce au stăpînit-o, carte din care aflăm că în această localitate din fostul district al Cernăuților, populația era, la acea dată, majoritar ruteană

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
Iosif Selejan ne vorbește chiar domnia-sa. Ce sînt Sînzienele, Sînpetru, Sîntoaderul, de exemplu, cuprinse de autor printre datinile și obiceiurile bucovinenilor, strîns legate de ritualurile bisericești care „au jucat un rol aparte, specific în formarea conștiinței de sine a ucrainenilor din Bucovina“ (p. 42), dacă nu străvechi manifestări culturale ale românilor care au trecut și la ucraineni? Numele acestora amintesc de vremuri de început ale creștinismului, propovăduit în provinciile dunărene în limba latină, iar azi sînt printre puținele nume românești

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
printre datinile și obiceiurile bucovinenilor, strîns legate de ritualurile bisericești care „au jucat un rol aparte, specific în formarea conștiinței de sine a ucrainenilor din Bucovina“ (p. 42), dacă nu străvechi manifestări culturale ale românilor care au trecut și la ucraineni? Numele acestora amintesc de vremuri de început ale creștinismului, propovăduit în provinciile dunărene în limba latină, iar azi sînt printre puținele nume românești în care se păstrează antroponime latinești. Persistența manifestărilor legate de anume manifestări și chiar a numelui acestora

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
personalității celor ce trăiesc astăzi pe teritoriul fostei Bucovine, solicită eforturi aproape inimaginabile, căci trebuie să fie identificată partea de contribuție a fiecărei colectivități etnice. Folclor bucovinean există, căci există Bucovina ca o entitate spirituală, în care se cuprind și ucraineni, dar și polonezi, și armeni, și germani, și țigani și... Și nu pot fi excluși de aici, în nici un chip, românii. Chiar din partea Bucovinei unde românii au fost deznaționalizați. Ei trăiesc în creațiile folclorice, așa cum aduce aminte de ei antroponimia

A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426

încrederi în Europa de Est. Cifrele exprimă întregul lor înțeles atunci când le comparăm cu cele ce privesc Europa de Est. Într-un sondaj realizat în octombrie 1990, cei mai mulți polonezi au declarat că "nu au mare încredere" sau "nu au deloc încredere" în ruși (69%), ucraineni (75%), bieloruși (63%), români (64%), bulgari (56%) și cehi (61%). Doar 2% dintre polonezi "au mare încredere" în ruși, ucraineni sau bieloruși, în timp ce americanii, britanicii, francezii, italienii și elvețienii sunt singurii care beneficiază "de multă încredere" din partea a cel puțin

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859

mari șanse de reușită. Proiectul moldovenesc nu s-a născut în secolul de dominație rusească în Basarabia, deoarece atunci a existat proiectul rusesc de deznaționalizare a basarabenilor. Acesta avea ca temei politica de colonizare masivă cu diverse etnii precum bulgarii, ucrainenii, găgăuzii, evreii, germanii, francezii și alte neamuri, proiect care, parțial, a suferit eșec. Cu un acut spirit de observație autorul sesizează esența și rădăcinile proiectului moldovenesc. Deși proiectul moldovenesc este altul decât cel rusesc, (...) el are în comun existența elementului

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
în esențialitatea tematică și narativă (Mama, Patria, Iubirea, Limba ca "adăpost al ființei", Copilăria) susținută de profunzimea existențială și "cultura sentimentului" toate aceste dimensiuni fundamentale ale mitopo(i)eticii vierene erau descoperite simpatetic, printr-o vibrare a colegilor letoni, lituanieni, ucraineni, georgieni, ruși în temeiul unei solidarități intelectuale și literare. Theodor Codreanu face un periplu exegetic destul de lung, urmărind în oglinzi paralele ce au scris alți critici spre a determina propriile obiective ale analizei spre a-și găsi astfel "declicul" hermeneutic

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

studențească; mișcarea antisemită în general; mișcarea fascistă; mișcarea ofițerilor de rezervă; mișcarea demobilizaților; chestiunea agrară. 2. Chestiuni politice: a) propaganda: antimilitaristă, naționalistă maghiară, monarhistă rusă, ucraineană, bulgară (Societatea „Dobrogea” și acțiunea ei), antidinastică, emigrări; b) Acțiunea minorităților: unguri, sași, germani, ucraineni, bulgari și ruși. 3. Chestiuni profesionale: muncitori (doleanțe și nemulțumiri); mișcarea profesorilor, institutori și învățători; mișcarea amploaiaților comerciali și industriali; mișcarea comercianților; mișcarea funcționarilor publici. 4. Chestiuni economice: mișcarea proprietarilor și chiriașilor; mișcări și nemulțumiri pentru scumpirea traiului; criza financiară

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
semnal al organelor de siguranță a atenționat tendința de bolșevizare a populației evreiești, căreia doar „cumințenia conducătorilor Partidului Social-Democrat” le stopa acest îndemn. Mișcarea polonă nu avea o semnificație deosebită, mai ales datorită bunelor relații dintre București și Varșovia. Rutenii (ucrainenii) reprezentau cel mai important element etnic din Bucovina, unde constituiau circa 30% din populație. Din punct de vedere politic, aceștia se aflau divizați în mai multe fracțiuni, însă toți doreau formarea unui stat ucrainean, în care să fie inclus și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cu critici și proteste publice. Prima cauză analizată de Inspectoratul General de Siguranță, a fost menținerea vechilor funcționari austro-ungari, care vorbeau limba germană, în pofida ordinelor în vigoare, și aplicau aceleași legi de dinainte de război. Conducătorii locali ai administrației erau germani, ucraineni și evrei, profitori ai regimului trecut, care sperau în „revenirea” acelor timpuri menținând o stare de neîncredere între populație și autoritățile române. Legile din România nu au fost aplicate în Bucovina, iar autonomia legislativă a fost apreciată drept „mama tuturor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
grijă” să-și împartă afacerile profitabile. Serviciul sanitar, al apelor, al electricității, poliția târgului și administrația au fost monopolizate și prin ele s-au impus prețurile, taxele și concesiunile. Administrația centrală era alcătuită din doi germani (unul fiind Kipper), un ucrainean (Mincuci) și un evreu (Wassermann) care dețineau majoritatea și favorizau grupurile de interese. Astfel, terenuri estimate la 100 lei/m2 au fost evaluate la 3-4 lei/m2 și, în acest mod, consilierii Primăriei, rudele și prietenii acestora au devenit proprietari

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
puțin îndepărtat”. Datorită acestei idei, (re)introducerea românismului în Basarabia s-a efectuat foarte greu, în speranța ca Moscova „să nu întâmpine dificultăți” la revenirea în spațiul etnic. Tot cu privire la Basarabia se agitau și rușii, care doreau restaurarea țarismului, precum și ucrainenii. Primii au acționat prin ofițerii armatelor conduse de generalii Denikin și Vranghel care, până la obținerea unei victorii finale, aveau în plan „reluarea Basarabiei”. Ceilalți aveau comitete de acțiune la Paris, Belgrad și Praga, publicau buletine informative lunare și elaborau planuri

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
rezervă aflați în evidențe, 764 contau la Regimentele Argeș nr. 4, Muscel nr. 30 și 6 Artilerie. Ponderea cea mai mare era deținută, cum era și normal, de români (519), urmați de germani (83), unguri și secui (62), ruși și ucraineni (43), evrei (29), sași (22), respectiv bulgari și găgăuzi (6). În cadrul Regimentului 2 Căi Ferate, suspecții au fost supravegheați informativ, iar rezultatul obținut a fost transmis eșalonului superior, Brigada de Căi Ferate. Astfel, la 5 iulie 1932, în cadrul Regimentului 2

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
care apără interesele României”, exprimându-și totodată credința că Germania „va câștiga mai mult din colaborarea cu o Românie puternică, decât alături de o Ungarie mare și o Românie ciuntită”. În opinia sa, extinderea Germaniei asupra unor populații neasimilate - austrieci, sudeți, ucraineni - ar fi condus la un declin și ar fi slăbit temelia statului german. În al doilea rând, un motiv important îl reprezenta „ura sa neînduplecată” față de Hitler și regimul nazist, care l-au înlăturat din funcție pe unul din cei

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Danzig va lua unele măsuri care vor provoca amestecul armatei poloneze, după care se va cere protecția Reichului. În acest fel, se evita posibilitatea implicării guvernului britanic în conflict. În același timp însă, în Galiția vor izbucni „spontan” revolte ale ucrainenilor pentru independență care, la rândul lor, vor cere ajutorul și sprijinul trupelor germane. Ajutorul militar trebuia trimis în Galiția prin Slovacia, după care se intenționa formarea unui stat independent cu capitala la Lvov. Ministrul plenipotențiar al Germaniei la București, Wilhelm

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
teroristă desfășurată de Ungaria în Cehoslovacia, ca parte a procesului de obținere a unor teritorii revendicate. Zonele de acțiune ale propagandei subversive, ale acțiunilor de sabotaj și terorism au fost Slovacia și Rusia Subcarpatică, locuite, preponderent, de ruteni, unguri și ucraineni. În prima fază a acțiunii, în orașele de graniță Rimaszombat, Szob și Rosznys au fost instalate posturi de radio-emisie, care au utilizat aceleași frecvențe ca și posturile oficiale cehoslovace din Kosice și Bratislava, și au început să transmită știri false

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
frecvențe ca și posturile oficiale cehoslovace din Kosice și Bratislava, și au început să transmită știri false. Pe de-o parte, acestea au alarmat populația dar, pe de altă parte, au indus și o stare de tensiune în relațiile dintre ucraineni și ruteni, pe de o parte, cu populația autohtonă majoritară. A doua fază a constat în trimiterea de agenți în regiunile locuite majoritar de populația maghiară (mai 1938), cu misiunea de a provoca discuții și un curent favorabil revizuirii granițelor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]