130,170 matches
-
NATO și a făcut prea mulți pași pe drumul reconcilierilor de tot felul pentru a se încurca jucîndu-se de-a puterea de grup cu premierul Năstase. Spre deosebire de urmașul său la conducerea PSD-ului, președintele Iliescu n-are nevoie să se uite în permanență în jurul său ca să vadă cine îl urmează. De aceea, d-sa are avantajul de a-și putea alege colaboratorii apropiați pe motive de fidelitate personală, nu de friptură politică. De la FSN încoace, dl Iliescu a tot nășit politic
Medicul de familie al dlui Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14187_a_15512]
-
La sfarsit Eugen a spus „Kadish”. Sicriul cu corpul neînsuflețit a fost coborât În groapă În aplauzele celor prezenți, cortina a căzut ultima oară. Rolanda Camin-Nacht ne-a părăsit cu durerea În suflet că N. Stroe a fost omis și uitat În „analele” Teatrului de Revista Constantin Tănase. Le promit Rolandei și copiilor că, dacă Dumnezeu o să-mi ajute, nu voi precupeți eforturile că numele lui N. Stroe și al Rolandei Cămin să nu fie uitate.
Rolanda Camin-Nacht. In: Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]
-
Stroe a fost omis și uitat În „analele” Teatrului de Revista Constantin Tănase. Le promit Rolandei și copiilor că, dacă Dumnezeu o să-mi ajute, nu voi precupeți eforturile că numele lui N. Stroe și al Rolandei Cămin să nu fie uitate.
Rolanda Camin-Nacht. In: Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]
-
sufletului. Nimic nu poate suplini, de pildă, grefele pe care un colectiv instrumental trebuie să le suporte întru permanentă ameliorare a partidelor și compartimentelor orchestrale. Nimeni nu poate solicita o mai oportună și probă pivotare la pupitre decât dirijorul însuși. Uitați-vă la filarmonica bucureșteană: ce infuzie de forțe tinere; câtă abilitate în reformarea unei orchestre care, oricum, ar fi năpârlit de la sine! Cu iscusință strategică și cu fler selectiv, Cristian Mandeal a polisat un colectiv a cărui omogenitate era până
Alchimistul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14180_a_15505]
-
Pe urmă mă fac covrig în pat și mă mângâi, strâng cuvertura într-un colț și fac din ea un obraz, mă lipesc de el și gem un pic. Pe urmă mă scol și-mi fac o cafea și mă uit la casete; îmi spun că aș avea chef să ascult asta și asta și ascult ceva ce știu că nu-i place. Atunci îi sunt puțin recunoscătoare pentru că el declanșează toate acestea, furia mea împotriva mea, această înțelegere, această plăcere
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
diferența. Sau e din nou lichidare de stoc. De ce natură este atunci acest triumf măreț cu care obținem ceva ieftin, care "în realitate" ar fi fost mult mai scump? Pe care sau ce am învins? Sau nici nu te mai uiți într-acolo, pentru că e prea cald și de fapt ai vrea să-ți rupi toate boarfele de pe tine și să te descurci cu cât mai puține. Rochia frumoasă devine atunci de prisos. Dar fără acest material, ne gândim, suntem și
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
e puțin din această durere, dar niciodată durerea întreagă. Fiecare își păstrează, slavă Domnului, obrazul intact. Asta nu mai e o pălăvrăgeală, toți suntem adulți, suntem răspunzători pentru durerile celorlalți. Dar fac haz de necaz. Îi provoc durere și mă uit să văd ce iese de aici. Privesc cu atenție și nu resimt milă. Părerea înșeală. Am un corp moale și sunt sensibilă, de aceea mă răzbun. Mă răzbun pentru că iubirea trece. Eu nu o țin. Bărbații scriu o carte și
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
poți să vezi ce este mai important pentru ei în regatul lor. Singuri îți deschid ultima ușă mică. Le poți răscoli grădina, le poți cotrobăi prin rafturile cu cărți, te poți așeza la masa lor de scris, poți să te uiți pe fereastră și să compari ceea ce vezi cu ceea ce au scris despre acel lucru, poți să le îmbraci shortul, să mișuni pe toate părțile corpului lor, să le bei din paharul cu bere. Posedă toate astea și pot să și
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
cu care comentează punctualitatea sau lipsa de punctualitate a trenului și, în cele din urmă, te miri că nici nu salută când coboară. Dar ce te faci când stai vizavi de cineva care te interesează. Doar nu poți să te uiți întruna la el, chiar dacă e adâncit în lectură. Ar observa imediat, și-ar ridica ochii, poate ar zâmbi, dar atunci ai și căzut în plasă, așa că îl lași pentru moment să-și vadă de lectură, stai cu ochii ațintiți pe
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
până la tine strălucirea plină de sevă. Așadar, nimic mai simplu decât să te lași vrăjit în gândurile tale de această priveliște. Neținând cont de aceste lucruri, el stă aplecat deasupra unei cărți, se înșurubează tot mai mult în fotoliul lui uitând de sine, de parcă ar sta aici de decenii. Șade cu picioarele întinse și ține cartea cu ambele mâni, policarele îndoite pe paginile deschise, celelalte degete cu vârfuri înguste și încheieturi fine întinse sub carte, s-o sprijine, așa încât aceasta pare
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
muzicologie rămâne cunoașterea a cel puțin două limbi de circulație. Altminteri se va limita într-un mod inacceptabil la bibliografia românească. Scrierile despre muzică rămân un capitol deficitar, iar accesul la informație atât de limitat, încât un muzicolog se poate uita jenat și invidios la un filolog ce are la dispoziție traducerile unor texte universale importante - literare sau teoretice. Pe de o parte nu se practică soluția mai rapidă a traducerii, pe de alta nu se încurajează o producție "autohtonă". Nu
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
că la 8 ianuarie s-au împlinit 130 de ani de la nașterea lui Iuliu Maniu (1873), iar la 5 februarie, 50 de ani de la moartea lui în închisoarea de la Sighet (1953). Articolul dlui Zub este binevenit. Te întrebi de ce au uitat penețediștii dubla aniversare. Au, desigur, alte probleme, mai actuale. l Dl Cristian Bădiliță recidivează! În același număr din Convorbirile de la Iași, dsa comentează Bazarul culturii române. Așa sună titlul unui scurt articol de revistă a revistelor culturale românești. Dl B.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
Nu, dle L. A., nu i-am pus nimic în cîrcă poetului și eseistului: tot ce am publicat noi, Caraion a scris cu mînușița lui. Din păcate! l Din păcate, Ion Caraion a scris și alte lucruri greu de justificat. A uitat dl L. A. că tot el este autorul oribilului necrolog din septembrie 1944 intitulat Gorila? E nevoie să-i aducem aminte că Gorila (aluzie la titlul romanului cunoscut) era L. Rebreanu? Și că necrologul se încheia cu dorința autorului său de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
la un loc, navigatori, dar și în alte părți ale planetei au dispărut, de-a lungul deceniilor, Amelia Earhardt, Antoine de Saint-Exupéry, pe vreun vârf muntos Guynemer. Când vreun dispărut se întoarce acasă, precum colonelul Chabert sau, în romanul, astăzi uitat cu desăvârșire al lui Edmond About, omul cu urechea spartă (căci zăcuse ani grei într-un bloc de gheață și devenise friabil!), apropiații nu-l mai recunosc, societatea-l respinge - ca pe unul ce a încălcat normele unei autentice dispariții
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
lor, duși pe platforma farfuriei, unde tot întrebări li s-au pus, dar de o cu totul altă factură, extratereștrii nearătând interes politicii noastre interne și respectând cu strictețe mai vechiul principiu al neamestecului. În situația în care cel chestionat uită nu numai ce a răspuns, dar și ce a fost întrebat, iar dacă reține n-are capacitatea de a se exprima, miezul interesului pentru baroni al extratereștrilor ne va rămâne în eternitate secret. Cert este că, la scurtă vreme de la
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
prefețe și prezentări elogioase ale unor critici cu firmă. Despre Amelia Stănescu, autoarea unui volum bilingv Poeme/ Poemi (Editura Ex Ponto, Constanța, 2001), altminteri naiv în dulcegăria lui („mîini care se închid/muzica primului sărut/ marea - purtătoarea urmelor noastre" sau „uită-te la mine, iubește-mă/ nu sînt o statuie/ pot coborî în mîinile tale"), Dan Bogdan Hanu scrie un text de prezentare într-o păsărească demnă de Prețioasele ridicole: „O dialectică a imploziilor domină această poezie la suprafața căreia nu
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
altele: "Doamne s-a făcut tîrziu/ în trupul lui Dumnezeu/ lumea e bătrînă și moartă/ poeții au abdicat/ poeții au plecat din Univers// piatra/ firul de nisip/ iarba/ valurile mării/ florile/ norii// par nelocuite de duhul/ albastru/ al zeilor cîntăreți// uite:/ n-a mai rămas decît acest poem/ ce consemnează că/ n-a mai rămas decît acest poem" (Vanitatea regilor ne fură visele). În altă parte ni se relatează dizolvarea poemului în real, așa cum o pastilă se dizolvă într-un pahar
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
importante responsabilități, în primul rând civico-morale, îl obligă cumva la un asemenea statut de sacrificiu, împărțit între două tendințe. Acceptarea acestui destin, dacă problema poate fi pusă în acești termeni, este însă demnă de toată considerația. Iar Poetul nu trebuie uitat nicidecum. Panica rătăcirii și căutării Un titlu care atrage atenția imediat din seria de antologii de la editura botoșăneană, destul de amestecate de altfel, este antologia lui Galaicu-Păun, poate și datorită faptului că poemele sale nu pot fi încadrate tocmai propriu la
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
ne prezintă în Cecenia un remake al Afganistanului. Armata rusă distruge totul în Cecenia, iar în dărîmături se vor instala gangasterii și fanaticii. D.A.: În mare, lucrul e deja pe cale de a se întîmplă. A.G.: E în curs, dar nu uitați că dacă cecenii ar fi fost ben-ladeniști, ei ar fi putut foarte bine să facă în haosul rusesc ceea ce Ben Laden a făcut în ordinea americană: ceva mult mai grav decît să răpească niște spectatori de teatru. Ar putea să
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
pompier piroman. Reproduce în Cecenia ceea ce rușii au făcut în Afganistan. D.A.: Pentru că am vorbit de morală, să discutăm puțin despre atitudinea țărilor E.E. Cum vă explicați că un pacifist că Havel poate sprijini un eventual război în Irak? A.G.: Uitați, Havel a sprijinit întotdeauna dreptul cecenilor la independență. A sustinut întotdeauna că rușii n-au ce căuta în Cecenia, si a inteles pericolul reprezentat de Rusia atunci cînd se deda la războaie etnocide, care riscă să ducă la genocid. Havel
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
după toate acestea, că romanul francez s-a prăbușit, și că n-au mai rămas din el decât ruine? Maestrul acestui șantier al îndoielii și al ruinei este Jean-Paul Sartre căci el ne-a făcut să credem în bănuială. Am uitat ce spunea Thibaudet că filosofia nu e romanescă. De altfel, François Mauriac, spre amurgul vieții sale, declara în Mémoires Intérieurs, că nu-și apără tehnica, adăugând: Într-un anumit fel, sunt dușmanul tuturor tehnicilor. Toate tehnicile, odată ce au fost declarate
Cum a asasinat Sartre romanul francez by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/14183_a_15508]
-
paranoizează singuri, că lumea întoarce capul după ei pe stradă fiindcă îi aude vorbind în altă limbă și pentru că arată altfel. Dar nu pot! Românii nu mai întorc capul după străini pe stradă, nici nu se mai înghesuie să se uite la mașinile lor, ca în '90-'91. Investitorul străin nu-și permite să circule în România cu automobile de lux, spre deosebire de omul de afaceri autohton. Așa că nu pot să nu mă întreb și eu de ce au fost luați la ochi
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
ochii către cerul ce stă să se desfacă./ Flămândă de iubire, așptepți să-ți vezi ursitul,/ Fluide note urcă desprinse din viori,/ Îndrăgostit de tine îmi profețesc sfârșitul;/ Din cap până-n picioare, surprinsă mă măsori;// Sunt haina ta de ploaie, uitată-n debara,/ Sau, sunt un scai netrebnic ce ieri te supăra?" (Victoria Stoian, Hunedoara) * Fără gândul de a vă contrazice, transcriu chiar cu plăcere rândurile care însoțesc scurtul poem intitulat Tresărit multiplu: "Genunchii. Timizi/ precum mânzul/ primei pășuni./ Le simt
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14184_a_15509]
-
din moment ce nu se văd semne că ar funcționa. Sau a fost promulgată și doar atât? Mulți au și prezis: va ieși legea Pruteanu dar nu se va aplica niciodată. Un lucru pentru mine e totuși sigur. De unde locuiesc, de câte ori mă uit pe fereastră, văd neclintită firma cât toate zilele a supermarketului de peste drum: The Best. Este fosta noastră Alimentara care, urmând cursul istoriei, s-a americanizat. În schimb, dacă ies și traversez Calea Moșilor, luând-o spre Foișor, dau peste La
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
ies în valuri. Nu par stresați de inscripționările în limbi străine, cum se temea pentru ei senatorul Pruteanu. Poate pe unii îi stresează prețurile, dar aceasta e altă problemă. Oricum, după tot tapajul, promulgată sau nu, legea Pruteanu a fost uitată. Brusc. De parcă nu s-ar fi vorbit despre ea niciodată. Păcat de atâta zbucium, păcat de energia imensă, inutil cheltuită de inițiatorul ei, plin de bune intenții, n-am nicio îndoială, însă neinspirat. De ce s-o fi cramponat el, mă
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]