985 matches
-
laoțiene intrate în componența Tailandei nu au fost niciodată revendicate. După semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, Letonia a fost obligată să accepte trupe sovietice pe teritoriul ei. Pe 16 iunie 1940, temându-se de o invazie germană, Uniunea Sovietică a prezentat un ultimatum prin care cerea înlocuirea guvernului și acordarea permisiunii unui număr nelimitat de soldați sovietici să fie plasați pe teritoriul Letoniei. În condițiile în care Armata Roșie traversase deja frontiera comună cu o zi în urmă, avea trupe numeroase masate în
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
expulzarea sașilor din România, începând cu ianuarie 1945. În octombrie 1944, guvernul Sănătescu, la solicitarea Comisiei de Control Aliate, a început arestarea cetățenilor tineri români de etnie germană, care au fost puși la dispoziția comandamentului sovietic. Sub guvernarea Rădescu, în urma ultimatumurilor sovietice, trenuri încărcate cu sași au fost trimise înspre Uniunea Sovietică. Într-un protest, datat 13 ianuarie 1945, guvernul Rădescu nota obligația guvernului României de a proteja fiecare dintre cetățenii săi, indiferent de etnie și lipsa oricărei baze legale a
Ocupația sovietică a României () [Corola-website/Science/307760_a_309089]
-
numită de atunci Tel -ar Rus (Colina capetelor) - loc unde astăzi se află o policlinică . Abia refăcută, Yaffa are de îndurat in zilele 3 - 7 martie 1799 asediul și bombardamentul din partea armatei lui Napoleon. Mesagerii de pace francezi trimiși cu ultimatumul generalului Bonaparte sunt,se zice, torturați cu cruzime , emasculați și decapitați, iar capetele lor înfipte în pari sunt expuse pe zidurile cetății. În aceste împrejurări orașul nu a mai este cruțat, este cucerit și jefuit, multe femei localnice sunt violate
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
s-a desprins de psihanaliză pentru a forma o școală independentă de psihoterapie și teorie a personalității. Faptul a avut loc după ce Freud a declarat ideile lui Adler prea diferite, chiar contrare ideilor sale și a ajuns să dea un ultimatum tuturor membrilor Societății (pe care Freud o păstorea) să-l părăsească pe Adler sau să se supună excluderii, dezavuând astfel dreptul la disidență. Adler a fundamentat astfel o nouă metodă de intervenție psihoterapeutică, denumită ulterior psihoterapia adleriană. În urma rupturii, punctul
Alfred Adler () [Corola-website/Science/308326_a_309655]
-
de faimosul „Tribunal al Poporului”. Hitler a dispus ca lui Rommel să i se permită să-și ia singur viața și să nu fie acuzat de înaltă trădare. Generalii Burgdorf și Maisel au fost trimiși de la Berlin să-i prezinte ultimatumul la 14 octombrie. Rommel a cerut câteva minute de gândire. „Pot să iau mașina voastră și să mă duc în liniște undeva?” - l-a întrebat pe Burgdorf. „Nu sunt sigur că pot să mânuiesc pistolul cum trebuie”. Burgdorf adusese otravă
Erwin Rommel () [Corola-website/Science/303098_a_304427]
-
30 noiembrie 1853, ceea ce făcea posibilă debarcarea trupelor terestre pe pământ otoman. Distrugerea flotei otomane și creșterea amenințării rusești au alarmat guvernele francez și britanic, care au luat măsuri imediate pentru ajutorarea turcilor. În 1853, după ce Rusia a ignorat un ultimatum anglo-francez, care cerea retragerea din Principatele Dunărene, Marea Britanie și Franța au intrat în război de partea otomanilor. Țarul Nicolae a presupus că, recunoscători pentru rolul avut în înăbușirea revoluțiilor de la 1848, austriecii aveau să-i fie aliați, sau cel puțin
Războiul Crimeii () [Corola-website/Science/303095_a_304424]
-
alimente (pâine, grâu, orz și secară), stocate aici după oprirea exporturilor rusești, datorată izbucnirii războiului. Portul era important și datorită faptului că se afla aproape de importantul oraș Rostov pe Don. Guvernatorul Taganrogului, Egor Tolstoi, și generalul-locotenent Ivan Krasnov au refuzat ultimatumul, răspunzând că "rușii nu-și predau niciodată orașele". Aliații au bombardat orașul timp de mai bine de șase ore și au debarcat 300 de soldați, care au atacat centrul orașului, de unde au fost respinși de trupele cazacilor de pe Don și
Războiul Crimeii () [Corola-website/Science/303095_a_304424]
-
Polonia în martie 1922, iar pe 14 martie, Conferința Aliaților au trasat frontiera între Lituania și Polonia, lăsând Vilnius în cadrul Poloniei. Autoritățile lituaniene au refuzat să accepte decizia și au rămas într-o stare război cu Polonia până în 1927. Până la ultimatumul polonez din 1938 Lituania și-a reluat relațiile diplomatice cu Polonia, punând capăt războiului, și "de facto" acceptând granițele vecinului său. În prima parte a secolului XX au existat câteva conflicte la granița dintre Columbia și Peru iar în 1922
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
ofensivă prin transmiterea de informații și prin lovituri aeriene. Sârbii încearcă să ia ostatici din rândul forțelor NATO și să-i folosească drept scuturi umane însă aceste acțiuni nu au efectul scontat. Ofensiva este întreruptă doar după ce Statele Unite adresează un ultimatum tuturor părților și să înceapă convorbirile de pace. Ostilitățile de pe teren încetază și la data de 1 noiembrie președinții Croației, Serbiei și Bosniei-Herțegovina încep convorbirile de pace la baza militară de la Dayton, Ohio, Statele Unite ale Americii. La data de 21
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
slab echipata armată sârbă susținută de voluntari ruși nu a reușit să-și îndeplinească obiectivele strategice ofensive dar a reușit să respingă ofensiva otomană în Serbia, și la 26 august, Serbia a cerut puterilor europene să medieze încheierea războiului. Un ultimatum comun al puterilor europene a obligat Poarta să dea Serbiei o lună de armistițiu și să înceapă negocieri de pace. Condițiile de pace propuse de turci au fost însă refuzate de puterile europene deoarece erau prea dure. La începutul lui
Războiul Ruso-Turc (1877–1878) () [Corola-website/Science/302488_a_303817]
-
însă refuzate de puterile europene deoarece erau prea dure. La începutul lui octombrie, după expirarea armistițiului, armata turcă și-a reluat ofensiva și situația sârbilor a devenit rapid disperată. Ca rezultat, la 31 octombrie 1876, Rusia a dat Turciei un ultimatum să înceteze ostilitățile și să semneze un nou armistițiu cu Serbia în 48 de ore. Ultimatumul era susținut de mobilizarea parțială a armatei ruse (până la 20 de divizii). Sultanul a acceptat condițiile ultimatumului. Pentru a rezolva criza, la 11 decembrie
Războiul Ruso-Turc (1877–1878) () [Corola-website/Science/302488_a_303817]
-
armata turcă și-a reluat ofensiva și situația sârbilor a devenit rapid disperată. Ca rezultat, la 31 octombrie 1876, Rusia a dat Turciei un ultimatum să înceteze ostilitățile și să semneze un nou armistițiu cu Serbia în 48 de ore. Ultimatumul era susținut de mobilizarea parțială a armatei ruse (până la 20 de divizii). Sultanul a acceptat condițiile ultimatumului. Pentru a rezolva criza, la 11 decembrie 1876, s-a deschis o conferință a Marilor Puteri la Constantinopol (la care turcii nu au
Războiul Ruso-Turc (1877–1878) () [Corola-website/Science/302488_a_303817]
-
octombrie 1876, Rusia a dat Turciei un ultimatum să înceteze ostilitățile și să semneze un nou armistițiu cu Serbia în 48 de ore. Ultimatumul era susținut de mobilizarea parțială a armatei ruse (până la 20 de divizii). Sultanul a acceptat condițiile ultimatumului. Pentru a rezolva criza, la 11 decembrie 1876, s-a deschis o conferință a Marilor Puteri la Constantinopol (la care turcii nu au fost invitați). S-a negociat o soluție de compromis, cu autonomie pentru Bulgaria, Bosnia și Herțegovina sub
Războiul Ruso-Turc (1877–1878) () [Corola-website/Science/302488_a_303817]
-
de stat. Ca urmare a neîncetării atacurilor forțelor separatiste, la 28 martie 1992, s-a declarat starea excepțională în toata Moldova, premierul Valeriu Muravschi îndemnând poporul să fie gata să-și apere țara. A doua zi, Guvernul Republicii Moldova dă un ultimatum de două zile minorității rusești din Transnistria pentru depunerea armelor, după care guvernul amenință să înceapă acțiunile ofensive asupra rebelilor. Nefiind acceptat ultimatumul, la 1 aprilie 1992, Guvernul Republicii Moldova trimite grupuri de polițiști din Ministerul de Interne în orașul Bender
Valeriu Muravschi () [Corola-website/Science/302607_a_303936]
-
Muravschi îndemnând poporul să fie gata să-și apere țara. A doua zi, Guvernul Republicii Moldova dă un ultimatum de două zile minorității rusești din Transnistria pentru depunerea armelor, după care guvernul amenință să înceapă acțiunile ofensive asupra rebelilor. Nefiind acceptat ultimatumul, la 1 aprilie 1992, Guvernul Republicii Moldova trimite grupuri de polițiști din Ministerul de Interne în orașul Bender, acest atac reprezentând prima acțiune de război oficială între Republica Moldova și separatiștii din Transnistria. La 21 iunie 1992, președintele Federației Ruse, Boris Elțîn
Valeriu Muravschi () [Corola-website/Science/302607_a_303936]
-
asigurat de neutralitatea Italiei, Rusiei și Marii Britanii în eventualitatea unui război cu Franța. Escaladarea tensiunilor a culminat cu refuzul Franței de a accepta ca și succesor la tronul vacant al Spaniei a prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen. Franța a trimis un ultimatum lui Wilhelm I al Prusiei, aflat în vacanță, cerând retragerea candidaturii la tronul Spaniei și scuze publice. Aici intervine geniul machiavelic al cancelarului Otto von Bismarck. Întâlnirea a fost descrisă în două moduri diferite pentru publicul francez și german. Pentru
Războiul franco-german () [Corola-website/Science/302632_a_303961]
-
obțină și celelalte teritorii care aparținuseră Transleithaniei și pe care le pierduse în urma înfrângerii din Primul Război Mondial prin Tratatul de la Trianon, în special Transilvania. În iunie 1940, la o săptămână după capitularea Franței, Uniunea Sovietică a transmis României două ultimatumuri prin care cerea evacuarea imediată și necondiționată a Basarabiei, (fostă parte a Imperiului Rus între 1812-1917, care se unise cu România după Primul Război Mondial) și a Bucovinei de Nord. Somația sovietică se baza pe anexa secretă expansionistă a pactului
Dictatul de la Viena () [Corola-website/Science/302692_a_304021]
-
apărat, până când Republica Sovietică Ungară renunța la planurile expansioniste asupra teritoriilor românești. Justețea poziției guvernului român era demonstrată de nota ultimativă trimisă de Cicerin și Rakovski din partea Ucrainei, care cerea României evacuarea în două zile aBasarabiei, precum și un al doilea ultimatum, care cerea României să evacueze Bucovina. Lenin îi comunica telegrafic lui Béla Kun că prin Basarabia, Bucovina și Galiția urma să ajute Republica Sovietică Ungară. Oameni politici români, ca Alexandru Vaida, Tache Ionescu, Nicolae Titulescu, Ionel Brătianu, Constantin Angelescu arătau
Gheorghe Mărdărescu () [Corola-website/Science/302701_a_304030]
-
evrei, bineînțeles, de pe poziții opuse. „"Pentru ca să nu creeze panică în rândul oamenilor"” guvernul român a ordonat evacuarea Basarabiei la 28 iunie 1940, ora 9,00. Ultimul tren a părăsit Cernăuțiiul în aceeași zi, la 14:00, ora la care, conform ultimatumului sovietic, Armata Roșie urma să treacă granița (în realitate, a făcut-o mult mai devreme, infiltrând unități paramilitare cu menirea să pregătească terenul și să contracareze o eventuală încercare de rezistență). România deținea pe teritoriul ce trebuia cedat mari unități
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
mare, au început grevele și demonstrațiile, în februarie 1919 guvernul Károly a folosit poliția ca să potolească demonstrațiile. Partidul social democrat a cerut demisia lui Károlyi. În 19 martie 1919 Antanta a publicat Memorandum care în general să referă la "Vyx Ultimatum" Pe 20 martie 1919 Colonelul francez Ferdinand Vyx în mod personal i-a transmis lui Károlyi notă printr-o scrisoare în care îi cere retragerea armatei ungare de la Tisa, la budapesta s-a presupus că cu această scrisoare colonelul francez
Mihály Károlyi () [Corola-website/Science/302837_a_304166]
-
lansat întregul arsenal pentru a submina clauzele acestuia. Livrările în contul reparațiilor au fost făcute cu greutate, dar Germania a fost nevoită să cedeze căci avea de-a face cu un front anglo-francez unit care amenință cu utilizarea forței și ultimatumurile. Germania făcea tot ce putea pentru a obstrucționa activitatea comisiei interaliate de control al dezarmării. Datorită dificultăților economice, pe 12 iulie 1922, Guvernul german a înaintat aliaților un moratoriu de șase luni la plata reparațiilor, aducând drept argument starea precară
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
cei 7 ofițeri. Cam 250 de cetățeni ai orașului au format un detașament de "miliție locală". Pe 22 mai 1855, o escadră de 17 vase cu aburi înarmate și canoniere au apărut în față Taganrogului. Autoritățile locale au primit un ultimatum pentru predarea orașului și a tuturor rezervelor aflate în depozite, ca și a proprietăților statului. Guvernatorul general, Egor Tolstoi a replicat că ""... rușii nu-și predau niciodată orașele"". Acest răspuns a fost urmat de un bombardament al orașului, care a
Asediul Taganrogului () [Corola-website/Science/303248_a_304577]
-
-i spune, a admis totuși ca diplomația britanică nu intenționează să contracareze politica Germaniei în ce privește Anschlussul, că Anglia va accepta o soluție rezonabilă în chestiunea austriacă și că el însuși „"s-a pronunțat pentru Anschluss".” Cancelarul Kurt Schuschnigg după comunicarea ultimatumului lui Arthur Seyss-Inquart rămase mult timp să mediteze. Dădu apoi ordinul să obțină cu orice preț o convorbire telefonică cu Mussolini, dar nu a putut. Oare ar fi putut Mussolini să salveze situația Austriei amenințând cu ruperea Axei? Organizațiile patriotice
Anschluss () [Corola-website/Science/303299_a_304628]
-
Seyss-Inquart rămase mult timp să mediteze. Dădu apoi ordinul să obțină cu orice preț o convorbire telefonică cu Mussolini, dar nu a putut. Oare ar fi putut Mussolini să salveze situația Austriei amenințând cu ruperea Axei? Organizațiile patriotice informate de ultimatumul lui Seyss-Inquart au primit ordin să continue să acționeze conform planului și să urmeze eforturile pentru realizarea plebiscitului. Cancelarul care se afla într-o situație ingrată trebuia să acționeze rapid și eficient. Dar cum? Nimeni nu îl sfătuia, nimeni nu
Anschluss () [Corola-website/Science/303299_a_304628]
-
la câteva ore după ce a aflat agitația de la graniță s-a dezis. „"Este imposibil, Pericolul este prea mare. Nici un ajutor de nicăieri. Trebuie să anulăm acest plebiscit"”. La ora 16 Seyss-Inquart și Edmund Glaise von Horstenau aduceau un al doilea ultimatum german, se cerea demisia cancelarului până la ora 19 Kurt Schuschnigg și Wilhelm Miklas au respins imediat ultimatumul. Apelurile presante ale Vienei se multiplicau. Parisul ceru Londrei dacă era partizanul unei acțiuni comune. Primi un răspuns negativ. Însărcinatul cu afaceri franceze
Anschluss () [Corola-website/Science/303299_a_304628]