2,479 matches
-
Cantemir, un prinț al literelor, București, 2001; Mircea Anghelescu, Destinul ciudat al operei lui Cantemir, RL, 2002, 11; Ursu, Contribuții, 34-43, 373-400; Gabriel Mihăilescu, Universul baroc al „Istoriei ieroglifice”. Între retorică și imaginar, București, 2002; Dragoș Moldovanu, Dimitrie Cantemir între umanism și baroc, Iași, 2002; Zamfirescu, Istorie, I, 581-617, II, 521-525. El.Sr.
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
politic, zise Șestov. Cu secole înainte de prima noastră apariție pe Pământ, oamenii ajunseseră la concluzia că o conducere ideală e aceea a despotismului luminat, cu condiția ca acela care deține puterea să fie obiectiv și să adere perfect la principiile umanismului. Comunitatea noastră de clone c obiectivată de multitudinea conștiințelor din ea și poartă cu sine liniile viziunii care a animat Corpul celor o Mie de Voluntari. E vorba deci de un despotism luminat, exercitat de o conștiință umană, dar obiectivă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mesaje 52 Cunoașterea credinței 56 Epistemologia 59 Arheologia 61 Istoria mentalităților 63 Semiologia 66 Tradiția determină scrierea 69 Un bun mediolog este un cîine 74 Lecția a III-a Cinci balauri între noi și tehnică 76 Dualismul 77 Spiritualismul 81 Umanismul 84 Individualismul 90 Modernismul 93 Lecția a IV-a Misterul întrupării 100 Problema teoretică 100 Efectele istorice 106 Revoluție în Revelație 113 Mizele practice 122 Cristologie crucială 129 Lecția a V-a Experimentarea creștină 133 Superioritatea celui slab: o strategie
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
importanța sa în travaliul de reperare și de remediere a lacunelor pe care care încă le avem în cunoștințele noastre sau în perceperea faptelor culturale în generalitatea lor. În plus, R. Debray va inventaria cinci isme refractare mediologiei (dualismul, spiritualismul, umanismul, individualismul, modernismul), cinci centre doctrinare care, prin raportare și reper, vor contura mai bine terenul mediologic. Astfel, mediologia iese de sub jurisdicția oricărui tip de dualism, din moment ce nu folosește în dezvoltarea sa cuplurile opozitive gîndire/materie, spirit/corp, sensibil/inteligibil etc.
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cîteva vorbe cu valetul; fiindcă, în ciuda a ceea ce se spune, el știe mai bine decît oricine să-l recunoască pe marele om. Este acela care-și respectă servitorul. Lecția a III-a CINCI BALAURI ÎNTRE NOI ȘI TEHNICĂ Dualism • Spiritualism • Umanism • Individualism • Modernism Deși infinit mai complexă și mai puțin îndrăzneață, explorarea bazelor mediologice ale psihismului colectiv privește cu jind la descoperirea bazelor mediologice ale psihismului individual. Dar aici, nici tu cameră cu pozitroni, nici tu maimuțe-cobai sau microelectrozi la dispoziție
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
dar trebuie să ne ierarhizăm adversarii. DUALISMUL Opoziția primordială, arhaică, Sacru/Profan explică fără îndoială, după cum sugera Durkheim, persistența, influența cuplului Gîndire/Materie, Spirit/Corp. Această confruntare este mînuită instinctual în dihotomiile spontane care au împrumutat puterea obișnuinței: mașinism contra umanism, tehnicieni și intelectuali, competență și vorbe goale. Împărțirea științe umane/științe exacte într-o instituție școlară, între instrumente și creație în antropologie, între tehnico-economic și psiho-cultural în sociologie, chiar împărțirea intelectuali/muncitori în anuarul meseriilor; formă și sens în analizele
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a extras din acest "spirit critic", defect sau virtute profesională la începuturi, o lecție de viață, o percepție a istoriei care-i sînt proprii. Homo audiovisualis sau homo informaticus au o alta, și nu-i nici meritul, nici greșeala lor. UMANISMUL Chiar dacă ne batem cu pumnul în piept, nu sîntem pe deplin liberi față de instrumentele noastre intelectuale și morale. Pornim de la ideea că omul face față intermediarilor, curelelor de transmisie, canalelor ca un căpitan de vapor, stăpîn absolut al sensurilor și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
vor fi făcut din ea. Lumea voastră va avea spirit, îl are dintotdeauna, dar va fi al lor, nu al vostru. Cel puțin să nu confundați taberele, o gogomănie botezată de curînd alienare". Cred că ați înțeles: mediologie nu înseamnă umanism. Din păcate pentru ea. În citate și în inimile noastre, ultimul cuvînt îi aparține umanistului, fiindcă el are rolul cel mai rîvnit. Noi îl avem pe cel mai de rînd. Cu atît mai rău. Noi nu vom împărtăși aceeași credință
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
esențial pe scena accesoriilor tehnice. Același postulat al continuității unește evoluția istorică și panoplia mediatică, fiecare etapă a dezvoltării marcînd un simplu popas în circuitul care îl aduce pe om către om, deznodămîntul către origine și spiritul către el însuși. Umanismul teoretic provoacă un angelism al mijloacelor dublat de un cinism inoperant al utilizării. Televiziunea, de exemplu (dar și automobilul, tranzistorul, computerul, bomba atomică etc.), nu e în ochii săi un aparat dotat cu logică și putere proprie (destul de constrîngătoare ca să
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ar fi dedat la exaltarea unui determinism tehnic, dar el caută pentru început să degajeze determinările obiective ale instrumentarului gîndirii luate în discuție. Dacă analizează mașinile, o face fără să se supună orbește legilor lor. Ne putem întreba dacă variantele umanismului filosofic, fie cu omul ca măsură a tuturor lucrurilor al lui Protagoras, fie cu omul dezalienat al tînărului Marx sau cu omul-proiect al lui Sartre, nu au în comun și ca bază un anume dispreț pentru tehnică și mașinism în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
luăm în calcul antinomia viață contemplativă/viață activă și disprețul față de timp, proprii Antichității, tot așa cum putem reuni optimismul progresului tehnic, epopeea eliberatoare și o totală lipsă de griji în privința mutațiilor tehnice concrete, accesorii și străine lumii glorioase a Rațiunii. Umanismele praxisului și ale progresului reprezintă cadourile secolului al XVIII-lea pentru secolul XX. Revoluția industrială a fost bine gîndită, dar cel mai adesea în cadrele gîndirii preindustriale ceea ce explică ușurința cu care am putut absorbi aceste promisiuni de salvare. Mediologul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
o spunem altfel și în cuvinte mai simple. Occidentul are patru capitale: Ierusalim, Atena, Roma și Bizanț. Nu vrea să-și amintească decît de primele trei. Fiecare cu barzii, cu negustorii și cu parola sa. Ierusalim înseamnă monoteism. Atena este umanism. Roma este statul de drept. Bizanțul este ceva mai mult, fiindcă reprezintă sinteza celor trei elemente: raporturile Romei și Ierusalimului au fost gîndite mereu în limba și în conceptele Atenei. Aproape nimănui nu i-a păsat de asta. Marele uitat
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a tiparului în "cultura de masă" de origine americană. Deturnarea totalitară a Luminilor se leagă de noua imagerie mondială și identifică drept emancipatoare deruta lui Diderot în fața Disneyland-ului. Ea există, bineînțeles. Iată deci o ironie a istoriei. Victorie politică a umanismului, înfrîngere culturală a disciplinelor umaniste. O epocă fastă pentru televiziune și pentru publiciști, dură pentru librari și editori se deschide în estul Europei. Entuziasmul scriitorilor occidentali în fața evenimentelor în curs nu reușește să ne ascundă că ele sînt la fel de puțin
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
transformat-o în revoluție. Suprimați presa, erezia este agasată. Fie că este fatal sau providențial, Gutenberg este precursorul lui Luther." Ce-am citit, de atunci, în cărțile tuturor oamenilor de știință? Chaunu: "Fără carte tipărită, nici urmă de revoluție umanistă. Umanismul secolului al XV-lea ar fi sucombat asemenea celui din secolul al VIII-lea sau al IX-lea sau al XII-lea, fiindcă în lipsa lui efortul umanist este unul de Penelopă.86" Mandrou: "Este deci prea îndrăzneț să afirmăm că
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în explicațiile sale, în mod nediferențiat, elemente privitoare la toate dimensiunile majore ale realității. Indiferent care dintre cele două variante ar fi adevărată, rămâne constatarea originilor relativ târzii ale elaboratelor centrate pe viața socială. Era numită de istoricul Southern a "umanismului științific" culmina în anul 1250. De mai bine de 100 de ani gânditorii medievali încercaseră să aplice în mod sistematic cunoașterea umană problemelor societății umane. Fără a ne referi aici la vreo statistică oficială sau la rezultatele vreunui studiu tematic
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Opera lui C. Doyle a fost scrisă într-un stil atractiv, mereu apreciat și reluat, punctat de ecranizări, apreciată de lumea întreagă. Medicina i-a indus atracția pentru observații, exerciții deductive, studii psihologice, în altă ordine de idei, înclinarea spre umanism, atașament față de oameni. Școlit la Facultatea de Medicină din Edinbourgh, devenit oftalmolog la Londra, n-a realizat performanțe și a acordat prioritate pasiunii pentru literatură. Se pare că figura celebrului detectiv i-a fost inspirată de profesorul Joseph Bell, chirurg
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
trebuie interpretată afirmația lui Cioran: "....nu-i bine pentru om să-și amintească în fiecare clipă că este om?" Socrate reprezintă un moment istoric, crucial în evoluția gândirii și civilizației, o personalitate care a marcat evoluția spiritualității, fondatorul și simbolul umanismului. A fost așezat alături de marii reformatori spirituali ai umanității (Confucius, Budha, Isus). Ce mare nevoie ar fi de un Socrate azi! Lumea e plină de indivizi mediocri care își închipuie că dacă nu ai certitudini nu ești inteligent. Știu că
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
la efortul comun de îmbunătățire a condiției umane. Învățământului, științei și tehnologiei le revin roluri de prim ordin în societatea de azi și cea viitoare, fiind unanim acceptată ideea că pentru realizarea progresului este necesară unirea științei și tehnicii cu umanismul, cu grija și preocuparea față de ființa umană. "O ORĂ DE LECTURĂ MEDICALĂ" este considerată un timp optim de lectură pentru asimilarea la o manieră generală a unui subiect de actualitate și de interes general pentru studenți, tineri practicieni și cercetători
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
a te cufunda Într-o unitate mai vastă”. Importanța armoniei și a participării la Întreg până la a te contopi cu el se profilează ca fiind scopul ultim de atins În diferitele do japoneze. Yukio Mishima denunță cu o rară virulență umanismul occidental, a cărui pretenție universală nu maschează, În opinia lui, decât o slăbiciune subiectivă și inconsistența eului. Spiritul de calcul ce Întemeiază raționalismul european nu duce decât la a vedea moartea ca pe un debit, iar viața ca pe un
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Universitățile medievale au jucat un rol important în popularizarea literaturii clasice, latine și grecești, precum și a celei arabe, atât de importantă pentru apariția Renașterii. În plus, ele au furnizat funcționari profesioniști pentru statele ale căror solicitări administrative erau din ce în ce mai mari. Umanismul Renașterii a fost primit cu răceală în universități, unde s-a dezvoltat o reacție conservatoare, condusă de Universitatea din Paris. Totuși, curriculumul umanist clasic - bazat aici pe literatura greacă antică, retorică, poetică, istorie și filosofia lui Platon - a fost introdus
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
o compătimim pe dreapta Antigona și să-l acuzăm pe nedreptul Creon. Ceea ce face interesantă lectura lui Patočka este tocmai inversarea perspectivei: Creon este cel cu desăvârșire uman, în vreme ce Antigona e inumană. Lectura modernă - potrivit gânditorului - ne ascunde, tocmai în numele „umanismului” pe care îl revendică, adevăratele resorturi ale tragediei și, în același timp, motivele și temeiurile pe care se sprijină gândirea și acțiunea noastră ca oameni contemporani. Explicitarea pe care Patočka o dă acestei interpretări pornește de la analiza cuvântului grec nomos
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fiind un câmp de cercetare privilegiat al acestei discipline. În structura caracterului se pot distinge trei grupe fundamentale de atitudini: atitudinea față de sine însuși (modestie, orgoliu, demnitate, dar și sentimente de inferioritate, culpabilitate etc.), atitudinea față de ceilalți, față de societate (altruism, umanism, patriotism, atitudini politice etc.) și atitudinea față de muncă. Trăsăturile de personalitate, diagnosticate cu ajutorul chestionarelor și care intră în structura caracterului pot fi considerate, într-o anumită măsură, expresia atitudinilor pe care persoana le are fată de ea însăși (Bromberg, M.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
face cu un proiect de modernizare În varianta democrațiilor liberale, aceasta ar fi presupus ca, pe lângă secularism și progresism ca fundamente ideatice ale modernizării (existente și În cazul eugeniei, În forma ei mai tolerabilă), să existe Încastrate și celelalte fundamente: umanismul care tratează indivizii ca scopuri În sine, capabili să consimtă liber, inclusiv În privința guvernării, raționalismul ce instituie ideea că orice individ adult fără handicap mintal sever Își cunoaște propriile interese și discerne pentru sine, universalismul, care acreditează faptul că orice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
stradă a orașului cu numele lui Moldovan. O ediție recentă a memoriilor lui Moldovan (1996) Încearcă să ofere o perspectivă mai complexă asupra operei sale, dar sfârșește Într-o apologie a contribuției sale științifice extrem de importante și a presupusului său umanism. Volumul conține câteva eseuri despre viața și opera lui Moldovan, unul dintre ele aparținându-i cunoscutului istoric al medicinei, Gheorghe Brătescu. În evaluarea critică pe care Brătescu o Întreprinde asupra moștenirii complexe lăsate de Moldovan, așa cum este ea ilustrată de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pretinde „o lărgire lentă și treptată a influenței grupurilor dominante” (ibidem, p. 91). Pe de altă parte, ar fi o eroare să credem că civilizația occidentală a evoluat liniar, de la culturile regionale la ansamblurile culturale (mai întâi naționale, apoi internaționale). Umanismul laic ce a urmat celui creștin a luat în mod cert forma unei mișcări culturale internaționale. Însă reacția postrevoluționară și mișcarea romantică au antrenat o înnoire a regionalismului și a localismului. De atunci, selecția elitelor oscilează între tendința spre provincialism
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]