1,889 matches
-
mai sus. Iată cum În cadrul imaginarului romantic „figurile” arhetipale migrează de la o conștiință lirică la alta, efortul de valorizare rămînÎnd să cadă În seama conceptului de recitire. Este Îndeajuns o relectură a universului poematic novalian și eminescian pentru ca imaginarul să unifice simbolurile și temele comune. Compărăm imnul Sehnsucht nach dem Tode (Dorul de moarte) scris de Novalis și poema Luceafărul de Eminescu. „Mit banger Sehnsucht sehn wir sie/ in dunkle Nacht gehullet/ in dieser Zeitlichkeit wird nie/ der heisse Durst gestillet
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
privește!“17 poate fi înțeles astfel: nu te lăsa dominat de obișnuințe ale gândirii, explorează alternative! Filozofia merge pe o cale greșită atunci când, inspirată de idealul științei, își propune să depășească aparențele, să dezvăluie ceva ascuns, să formuleze principii care unifică și explică ceea ce este particular și contingent. Pentru a înțelege cum funcționează limbajul și gândirea noastră nu avem nevoie să cercetăm decât ceea ce stă deschis în fața ochilor, adică să discernem diferențe gramaticale semnificative în situațiile cele mai comune, luptând împotriva
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
accentua în secolul al XIII-lea, când fărâmițarea Poloniei atingea apogeul. Baza sistemului reprezentativ al stărilor îl constituiau voievodatele, subdivizate în "țări" (Ziemie) sau "districte". Nu au lipsit nici încercările de unificare. În anul 1295 Przemysl al II-lea a unificat toate teritoriile poloneze și s-a declarat, la Gniezno, rege al întregii Polonii. După asasinarea lui, marea nobilime și bogatul patriciat urban "au dat" coroana lui Venceslav al II-lea Przemysl (1305-1306), rege al Boemiei. În mijlocul luptelor interne și anarhiei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fie calea prin care pot fi descifrate aceste scrieri. Autorul" (subl. mea, E. I.). În acord cu această uvertură, textul propriu-zis se articulează în jurul simbolicii florii Nebuniei, emblemă identificatoare a celor aleși. Ea le-ar facilita accesul spre înțelepciunea supremă, unificând cele două mari solitudini: " Din pieptul plin de înalt al cerului,/ răsare timid în fiecare primăvară a omenirii,/ sfânta floare a Nebuniei.// Singurătatea divină și singurătatea umană,/ două ecuații descriind aceeași căutare". Mai sunt încă urme ale mai vechiului "Legământ
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
metamorfozată, când nu metamorfozează ea însăși spațiul în care apare, contaminându-l cu o senzualitate ațâțătoare. S-a observat că în opera lirică a lui Emil Brumaru feminitatea este redată în general prin intermediul interregnului: "O evidentă manieră, exersată în timp, unifică poemele în care Brumaru glorifică frumusețea Reparatei cu imnurile dedicate fructelor sferice din volumul debutului. Naivitatea viziunii asociază în mod descriptiv-analogic fragmentelor anatomice legume și fructe simbolizând fertilitatea, abundența, carnația senzuală" (Rodica Ilie). Procedeul este vizibil în cea mai cunoscută
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
altul al suferinței, în Bătrânii sau Mă bărbieresc și plâng, multiplele ipostazieri ale prezentului revoltei, în Talanga, Presiunea luminii sau Demonul, în fine, un prezent al creației în Cititorilor, dulcilor mei contribuabili. Există, surprinzător, și un poem în care sunt unificate cele trei timpuri, cu o ironie mușcătoare, menita deghizării disperării cu care este percepută curgerea ireversibilă, irecuperabilă, salutată înșelător cu un Bravo-bravissimo!: "Bravo-bravissimo! dar tu/ privind prin toba spartă a trecutului/ ți-ai permis un respiro, ai surprins/ cum prezentul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ca Europa să se trezească din starea de letargie și să realizeze că insecuritatea sa este încă și mai mare decît cea americană și să suporte costurile securizării. Oricum, Europa nu poate decît să colaboreze cu America, oricît s-ar unifica. În Orientul Mijlociu este nevoie de "răbdare istorică și de sensibilitate culturală". Țărilor musulmane trebuie să li se dea exemplul Turciei, Marocului și chiar al Iranului, pentru a demonstra că pot să absoarbă o cultură politică democratică. În ce privește Asia, aceasta ar
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Editura Pro Editură și Tipografie, 2009, p.11). Așadar, la nivelul de vîrf al științelor situația se schimbă. Tot mai mulți cercetători caută o imagine mai unitară, mai integrată asupra lumii și vieții. Fizicienii lucrează intens la crearea "marii teorii unificate", care să reunească toate cîmpurile și forțele fundamentale din natură într-o singură teorie logică și coerentă. De fapt, ei caută originile comune ale acestor forțe. Ele există, dar ei nu le văd încă. Acești cercetători nădăjduiesc să ajungă la
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
a produsului, ca și caracteristicile piețelor selecționate de firmă explică marketingul uniform aplicat la nivel mondial. Localizarea geografică este concentrată În țara de origine, dar viziunea pe care firma o are asupra pieței este una mondială, căci ea tinde să unifice gama de produse oferită pe diferite piețe naționale. În consecință, concurența are și ea loc la scară mondială, ceea ce explică, la un moment dat, reacțiile protecționiste ce vor determina firma să creeze filiale În țările gazdă, supuse legislației locale. Avantajele
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de pace veșnică formulate de-a lungul timpului imaginau că federalizarea statelor era soluția pentru încetarea războaielor. Monnet și Schuman au reușit să îi convingă pe leaderii europeni ai timpului că trebuia să se procedeze altfel, și anume să se unifice societățile civile. Generația de după război a considerat că germenii conflictelor se aflau în sfera economică, care includea producția și schimburile comerciale. Astfel, împotriva competiției comerciale agresive, generată de convingerea că exporturile sînt semnul puterii unei țări, ei au propus înlăturarea
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
sindicate" de asigurări, care cumpără fiecare un mic procent din afacere și o revând altor companii din industria de asigurări. Consecințe ale metodelor de reducere a riscului 3: * Principiul unificării riscurilor independente aplicat activelor financiare ne spune că nu putem unifica riscul activelor financiare de același fel, iar acesta este tocmai tehnica diversificării portofoliului deținut. * Ambele metode duc la solicitarea de prime (comisioane) acceptabile din partea instituțiilor de intermediere financiară. În cazul divizării riscului, suma primelor individuale ale companiilor este mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
pentru cei care vor să se împrumute" .19 Tonul "marilor debitori" l-au dat guvernele țărilor industrializate, care au introdus la mijlocul secolului XX "moda" deficitelor bugetare. Extinderea rapidă și lichiditatea piețelor de titluri guvernamentale au impus rolul și destinația piețelor unificate de capital: locul unde guvernele altor țări decât cele industrializate, pot să se împrumute. Dar, se știe că, randamentul piețelor financiare scade pe măsura "calmării" acestora, a eficientizării lor, așa că pentru noii jucători țările în curs de dezvoltare accesul la
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
există certe deosebiri juridice și anume: • înțelegerea nu afectează independența economică a membrilor săi, limitând numai comportamentul exterior al acestora în timp ce concentrarea le anihilează independența; • înțelegerile vizează asigurarea împotriva riscurilor concurențiale, prin suprimarea influenței reciproce dintre operatorii economici, în timp ce concentrarea unifică riscurile; Dificultatea unei distincții stricte între termeni provine din faptul că unele înțelegeri pot fi considerate concentrări, în virtutea unei foarte strânse legături de dependență și subordonare între membrii mai puțin puternici și cei dominanți, precum și din faptul că, în timp ce noțiunea
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
Occidentului Extrem". (Op. cit., p. 232) Pentru aceasta, trebuie renunțat la "triedrul" propus de Foucault în anul 1966, cu psihologia, sociologia, lingvistica-istoria. Mai potrivit ar fi "tetraedrul" lui E. Morin din 1973, cu ecosistemul, cultura-societatea, individuația, specia. Și întrucât ecologia se unifică cu individul, pentru noua antropologie rămân ecologia cazuistică, etnologia socio-istorică și etologia speciei homo sapiens. Până la urmă tot un triedru, vizibil și în astrologia tradițională: Soarele, Luna și Mercur, în ecosistemul imediat. Jupiter, Marte sau Venus dau seama de problematica
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
efect al acțiunii, într-o perioadă îndelungată, a unor factori activi și astăzi cum sunt schimbările de temperatură, acțiunea apei sau a vântului. În cartea sa Variația plantelor și animalelor în stare domesticită (1868), Darwin sublinia că un principiu care unifică și explică foarte multe fapte ale istoriei naturii, așa cum face principiul selecției naturale, va putea fi caracterizat ca fiind bine susținut, chiar dacă nu va putea fi probat în mod experimental. De ce un principiu care unifică și explică o uriașă varietate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
sublinia că un principiu care unifică și explică foarte multe fapte ale istoriei naturii, așa cum face principiul selecției naturale, va putea fi caracterizat ca fiind bine susținut, chiar dacă nu va putea fi probat în mod experimental. De ce un principiu care unifică și explică o uriașă varietate de fapte acumulate prin cercetări de paleontologie, biogeografie, sistematică, embriologie, anatomie comparată și etologie nu ar fi tot atât de bine întemeiat pe experiență cum este o anumită corelație care poate fi testată experimental? Până astăzi, cercetători
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
au închis din nou una pentru alta, Islamul regăsindu-și vigoarea în rezistența față de eu-ropenizarea moravurilor, care corupe identitatea popoarelor musulmane. Dezbinarea creștină Europa medievală este Europa creștină. Și totuși, această Europă creștină este dezbinată și eterogenă. Mai întîi, Europa unificată de Creștinătate este ruptă în două de însăși aceasta din urmă. Separarea dintre Imperiul de Răsărit și Imperiul de Apus (395) este urmată de o schismă definitivă între Ortodoxie și Catolicism (1054), după ce papa și pa-triarhul Kerularios se excomunică reciproc
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Vest pînă în Est biruința treptată a uzului curent"10. În Anglia, Franța sau Olanda, substituirea are loc între 1630 și 1660, după care cuvîntul se răspîndește în Est, devenind, în secolul al XVIII-lea, european. Paradoxal, noțiunea de Europă unifică un continent fărîmițat în state care poartă războaie aproape neîntrerupte unele împotriva celorlalte. Europa războaielor Aceste războaie destabilizatoare, aleatorii, incerte izbucnesc din motive cum nu se poate mai diverse, sînt declanșate de o moarte neașteptată sau de o succesiune întîmplătoare
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ea însăși de gene grecești și latine împreunate cu gene ebraice, care a civilizat haosul. Din acest moment, Europa se clădește într-un climat de anarhie organizatoare, asemenea unui ecosistem care se formează pornind de la o seamă de inter-retro-acțiuni ce unifică o mare varietate de ființe vii, care se înfruntă între ele și se nutresc unele din altele în interiorul aceluiași mediu geo-climatic. În acest sens, Europa s-a euro-organizat. La fel ca un ecosistem, Europa n-a avut niciodată un cap
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Hitler ajunge la putere. Al Doilea Război Mondial este precedat și însoțit de o confuzie fără nume, în încleștarea dintre comunismul din URSS, aparent internaționalist dar devenit naționalist, și nazism, rasist și pangermanic, dar revendicîndu-și, din 1940, misiunea de a unifica Europa... În fine, în 1945, pe cadavrul Germaniei, cele două jumătăți de Europă văd lumina zilei. Orientul, Occidentul, Europa Vîrtejul pare să se fi dezintegrat, lăsînd în urmă doar un mini-vîrtej socio-economic care se manifestă în Vest. Divizările dintre statele-națiune
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Americii, dar i-au trebuit zece ani să ajungă în China pe calea caravanelor. În zilele noastre, virusul SIDA călătorește cu viteza jetului, răspîndindu-se fulgerător asupra întregii planete. Acum omenirea, continuînd să-și mențină extraordinara diversitate de culturi, s-a unificat sub egida unei tehnici care permite și asigură toate intercomunicațiile. Ea constituie o entitate geo-ecologică unică, în sînul unei aceleiași biosfere de care depinde și care depinde de acțiunile umane. Ea și-a recunoscut habitatul planetar în sfera portocalie-albastră, pierdută
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
secesiune a naționalităților islamice, și astfel, pe calea Estului rusesc, Europa va redeveni eurasiatică. Simultan, legăturile redefinite și înmulțite cu cele două Americi vor face să apară realitatea euramericană. Să nu uităm nici de faptul că Europa trebuie să se unifice cu sudul, pe calea Mediteranei care constituie și ea o comunitate istorică de destine -, cu continentul african în ansamblul său. Mai mult chiar decît ne-am imaginat în cartea de față, renașterea Europei și deschiderea sa către lume sînt inseparabile
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a noilor state-națiune, Ungaria și apoi România, pe de altă parte. După 1918, confruntate cu problema integrării minorităților în noul stat, elitele românești la putere au adoptat modelul francez centralizat și uniformizator de organizare statală, cu obiectivul clar de a unifica provincii cu dezvoltări istorice, valori culturale, niveluri de trai diferite (Livezeanu 1998). Deși sașii aderaseră necondiționat la unirea Transilvaniei cu România, măsurile luate de autoritățile române erau departe de a consolida încrederea elitelor săsești în viitorul noii lor patrii. O
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
constantă și invariabila [...]. De aceea ideea de eu nu-și poate avea originea în impresii [...]; prin urmare, o asemenea idee nu există" (1978, pp. 251-252). După Hume, fluxul de senzații și de percepții este coagulat doar grație facultății memoriei, care unifica aceste impresii în substanță iluzorie a eului. Urmându-l pe Kant, se poate susține că eul se definește doar în interacțiunea constantă cu lumea. Aceasta este, pe scurt, poziția lui E.M. Adams: "Așadar, conceptul de eu normativ al unei persoane
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și spațiul, cei doi modelatori de conștiință, sunt modificate în chip radical, iar componentele lor eratice sunt omogenizate de subiectul uman pe parcursul actului vizionar, după cum observa cu subtilitate Amala M. Hanke: "conștiința spațiotemporală subiectivă constituie o forță integratoare, capabilă să unifice dimensiunile spațială și temporală într-o experiență de întrepătrundere omogena a duratei, a continuității și a spațialității. [...] În momente privilegiate, constiinta subiectivă poate stopa curgerea timpului, oferind experiență eternității temporale, în care viața este percepută în totalitatea ei [...]. Și, în cadrul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]