92,128 matches
-
parte, acest jurnal din anii de început ai comunismului este un formidabil document privind viața cotidiană în Olimpul proletcultismului. Este incredibil cum o persoană cultivată precum Nina Cassian, cu o serioasă și complexă pregătire artistică (pe lîngă studiile filologice de la Universitatea București a frecventat cursuri de teatru, pictură, muzică și compoziție), care a debutat editorial în anul 1947 cu un volum de factură avangardistă La scara 1/1, a ajuns să se înscrie într-o competiție a stupidității, suferind la modul
Zburdălniciile inimii și ale minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13360_a_14685]
-
și reluate, în anumite cazuri, după 20 de ani - a apărut de curînd, sub semnătura lui Zoltán Rostás, la Editura Paideia. Sociolog pasionat de istoria orală, șef al Catedrei de Antropologie Culturală de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, Rostás continuă cu această Sală luminoasă un proiect început cu ceva timp în urmă prin volumul de dialoguri H.H. Stahl (Monografia ca utopie, 2000) - și anume o istorie informală, după 50 de ani, a legendarei Școli de sociologie
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
Marina Constantinescu Povesteam în numărul trecut despre revenirea în sufletul meu a Studioului Casandra. Adică, resuscitarea interesului meu nemimat și neoficial față de absolvenții Universității teatrale și cinematografice din București. Realitate de care mă ocup consecvent de treisprezece(ptiu, drace!) ani. Schimbarea evidentă a metodei de lucru din școală, acum mai flexibilă, mai dinamică, mai modernă, contactul studenților cu mai mulți profesori la clasă, pe
Șase nopți cu Casandra (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12010_a_13335]
-
Simona Vasilache Avangardiștii zeflemiseau Universitatea pentru aerul ei de bunică vioaie, dar foarte suspicioasă cînd e vorba de schimbări. De fapt, pentru fardurile în nuanțe pastel care-i "îndulceau" pedanteria severă. Totuși, universitățile, scoase de sub "patrafirul" constructului cultural de la început de secol, de still life
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
Simona Vasilache Avangardiștii zeflemiseau Universitatea pentru aerul ei de bunică vioaie, dar foarte suspicioasă cînd e vorba de schimbări. De fapt, pentru fardurile în nuanțe pastel care-i "îndulceau" pedanteria severă. Totuși, universitățile, scoase de sub "patrafirul" constructului cultural de la început de secol, de still life cu profesori și studenți, sînt, astăzi, dacă nu caravane în mers, măcar "furnicare" între ziduri. Interesantă pentru scriitor, care nu face, de obicei, teoria bunei direcții, este mai
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
la normă dar, în rest, lăsat în pace. Doctoratul și-l amînă, fără griji, chiar amenințat cu exmatricularea: "Avea o anumită voluptate a nefinalizării". Și nu e singurul, într-o lume care mult mai bucuroasă visează decît trece la fapte. Universitatea din Brașov, împărțită în tabere, trăiește toată efervescența schimbărilor de regim, transformate, cam negustorește, în "puncte" în favoarea unora sau a altora. Se fac și se desfac alianțe, se discută decizii strategice, se caută iscoade în "feuda" inamicului. O agitație comică
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
fel sau altul, toți ne descurcam. Mai puțin "fraierii", dintre care Bănceu simte, fără să-i pară rău, că face parte. Așa erau vremurile... Inerții de modă veche se păstrează, încă, în felul cum se fac jocurile pentru alegerile din Universitate. Nu mai e vorba, ca altădată, de intimidare, ci de calcul. Schimbarea poate însemna, sau sigur înseamnă pierdere de privilegii, așa că "tombaterele" vînează indecișii. Studenții, la rîndu-le, speculează slăbiciuni personale sau de sistem, pentru a-și vedea de serviciu, de
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
schimbătoare și vie. Narațiunea mizează pe vervă, pe umorul de situație, chiar pe o lectură de identificare. Sînt, pentru noi, nume și întîmplări pe care le recunoaștem ușor, cu un clin d'oeil complice. S-ar putea obiecta, bineînțeles, că Universitatea, cu tot cu politica ei, n-o să fie aceiași la nesfîrșit, că studentele n-o să vrea mereu să plece în Insulele Pacificului, iar profesorii o să devină mai responsabili. Tot ce se poate. Rămîne de văzut cît din critica "amabilă", de la mică distanță
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
aceiași la nesfîrșit, că studentele n-o să vrea mereu să plece în Insulele Pacificului, iar profesorii o să devină mai responsabili. Tot ce se poate. Rămîne de văzut cît din critica "amabilă", de la mică distanță, a unor clișee vechi dintr-o universitate tînără ruginește în timp. Oricum, ca demascare "jucată" (și jucăușă) a triunghiului discreție-impertinență-ipocrizie, primul roman al lui Andrei Bodiu "altoiește" în mediul academic spiritul Thelčmei: Fă ce poftești! În rest, micile "conspirații" și interese rămîn, pe mai departe, "îngropate" sub
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
Marina Constantinescu Au fost ani la rînd cînd n-am pierdut nici o Gală a absolvenților IATC, ATF sau, mai recent, UNATC. Cu alte cuvinte, am văzut mereu după '90 promoțiile de la actorie, regie, păpuși, coregrafie ale institutului, academiei sau universității de artă teatrală și cinematografică, așa cum este azi titulatura celei mai importante școli de acest gen. Oricum, școala cu cea mai însemnată tradiție. Au fost ani cînd mergeam la examenele din timpul școlii, la Săptămîna Ușilor Deschise (o idee minunată
Șase nopți cu Casandra (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12033_a_13358]
-
este cea al Ioanei Bot, din Jurnal elvețian. În căutarea latinei pierdute, recent publicat la Casa Cărții de Știință din Cluj- Napoca. "Pretextul", precizat într-o notă, este cel al unei burse pentru studii doctorale la Seminarul de Romanistică al Universității din Zürich. Se întîmpla cu zece ani înainte ca textul integral să apară în volum. Ioana Bot n-a luat, aflăm, notițe, pentru a construi, din detalii a căror adecvare se pierde în timp, o atmosferă, ci o persoană. Rezultatul
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]
-
așezase cu jurnalul lui Sisi în mână, pe scaunul de lemn orășenesc al coanei Lenuța și care pârâi sub el ca un moșneag cârcotaș, de vechi ce era. Își amintise imediat de ziua când era plecat în Germania invitat la Universitatea din Köln, iar Sisi rămăsese singură acasă. Fiindcă nu suporta să stea singură, se mutase la Fița, prietena ei cea mai bună, decoratoare la un teatru, și care locuia pe una din străduțele ce se fac din Calea Dorobanți spre
Asfințit cu ghioc (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12090_a_13415]
-
epocă, lucrat în email: "Părul ei alb, parcă de marchiză din secolul filosofilor francezi, mâinile rasate de pe care un ineluș modest arunca flacăra ștearsă a unui mic safir bătrânesc, glasul melodic, untos fără inutile sacadări transformaseră bătrânica școlită prin marile universități europene, autoarea unor rafinate studii despre Eschil, și Montaigne, într-un mit al unei generații tinere dornică de liniștea savantă, elevată a acestui om de mare cultură...". În genere cărțile scrise de actori abundă în întâmplări comice sau pline de
"Pe cine cauți tu?" by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/12093_a_13418]
-
claritate și consecvență în acțiune, un spirit combativ și o energie surprinzătoare, calități care constituie premisa necesară pentru răpunerea definitivă a monstrului care a supus țara atâta amar de vreme. In cuvântarea de anul nou rostită în mijlocul tineretului în Piața Universității, fapt de bun augur, a spus o sentință importantă: "aveți încredere în voi"! Cu alte cuvinte, să ne cultivăm spiritul de inițiativă, să ne schimbăm mentalitatea abandonând blazarea și lipsa de curaj promovate de regimul comunist. Dacă Președintrele țării se
Oameni de stat, oameni politici, politicianiști by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12126_a_13451]
-
Dezlănțuirea neputințelor a fost superbă, ba nu, de-a dreptul de comă... Ceea ce s-a și întâmplat cu soacra lui Haralampy la ora zero și-un minut după ce a sărutat micul ecran fix în dreptul răcnetelor domnului președinte Băsescu în Piața Universității. Moment care a emoționat-o atât de profund, încât a mai sorbit de două ori din paharul cu vin în care se afla pălincă"de 70", oferit cu parșivenie de Haralampy și a plecat spre casă ieșind pe ușa de la
Revelionul neputințelor televizate by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12145_a_13470]
-
și decît au avut parte înainte. În '89 s-au ascuns, au dispărut precum cîrtițele. Dar nu pentru mult timp. În Decembrie 1989 a curs sînge Am avut norocul să pic într-o grupă excepțională, la Facultatea de Filologie a Universității din București. Am avut șansa să am profesori excepționali, modele umane și profesionale, cărora le voi aduce mereu, ca tuturor dascălilor mei, plecăciunea și recunoștința mea. Înainte de vacanța de iarnă din 1989, cînd colegii din provincie plecau acasă, am repetat
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
excepție de la regula vremurilor: "România literară". E mult? E puțin? Habar n-am. În decembrie 1989 au murit oameni. În fiecare an, pe 21 decembrie, îl iau pe 331 din cartierul Pajura pînă la Romană. Pe urmă mă duc la Universitate, apoi la Cimitirul eroilor. În primul an, eram foarte mulți strînși la troiță, peste tot. Mergeam încolonați, la 12 fix ne opream și păstram un moment de reculegere. M-am mirat îngrozitor cînd am văzut trecînd printre noi un domn
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
retragere, iar Traian Băsescu i-a calmat pe ai săi spunîndu-le că are încredere în corectitudinea numărării voturilor. Băsescu însă și-a asigurat suporterii că a cîștigat. Nici o televiziune n-a dat în direct ceea ce le spunea Băsescu, in Piața Universității, celor care l-au ales. A fost un balet al puterii în care Băsescu a acceptat să-și joace rolul de învingător, fără a se bucura în direct de triumful său, iar Adran Năstase a simulat cu talent rolul învingătorului
Cum se pierde totul într-o zi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12198_a_13523]
-
XVI-lea, când marele umanist Nicolaus Olahus, după ocuparea Ungariei de către turci, părăsește sediul său de la Esztergom și se mută mai spre nord, în orașul Trnava (1553-1567), unde întemeiază un seminar și un colegiu iezuit, care au constituit nucleul viitoarei Universități de la Trnava (1635). Totuși, adevăratele relații politice și culturale între slovaci și români se intensifică abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea, când cele două națiuni își dau seama de statutul lor similar, în raport cu Imperiul Austro-Ungar, și de aspirațiile lor
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
Ioan Slavici, I. A. Brătescu-Voinești. În această atmosferă prielnică colaborării culturale dintre Cehoslovacia și România își începe activitatea cea mai de seamă personalitate a românisticii slovace Jindra Husková-Flajshansová (1898 - 1980). Tânăra absolventă a facultății de filologie clasică și romanică a Universității Caroline din Praga își continuă studiile la București (1919-1921), sub îndrumarea profesorului Ovid Densusianu. Din 1922, d-na Husková a introdus studiul limbii și literaturii române la Universitatea Comenius din Bratislava, și, pe lângă activitatea sa pedagogică, a publicat o întreagă
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
1898 - 1980). Tânăra absolventă a facultății de filologie clasică și romanică a Universității Caroline din Praga își continuă studiile la București (1919-1921), sub îndrumarea profesorului Ovid Densusianu. Din 1922, d-na Husková a introdus studiul limbii și literaturii române la Universitatea Comenius din Bratislava, și, pe lângă activitatea sa pedagogică, a publicat o întreagă serie de volume, studii și articole consacrate prozei, poeziei și dramaturgiei românești, traducând, în același timp, opere ale unor scriitori clasici, precum Alexandru Odobescu, Costache Negruzzi, Alexandru Vlahuță
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
l-a făcut pe Haralampy să reflecteze: -Fain, mă! Înseamnă că, dacă ne ajută bunul Dumnezeu, UDMR-ul și coaliția, vom elibera Ardealul de sub dominația }ării Românești, vom avea două limbi materne, iar puii de daci vor fi admiși la universitatea maghiară de stat din Kolojvar (aprox.Cluj, din l.magh.) numai pe baza unui atestat de dublă cetățenie maghiaro-ungară. Doamne-ajută, bine c-o făcură și pe asta! l Ca fotbalist la Spartak Moscova, Gabriel Tamaș, nu se prea știe ce face
" Români de români" și la TVR1 - cu felicitări by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12224_a_13549]
-
de cultură", H.-R. Patapievici a descris cât se poate de exact atmosfera care a însoțit Conferințele Microsoft în absolut toate orașele unde s-a desfășurat până acum: "știți cum a fost la Timișoara? Nu mai încăpea lumea în Aula Universității. La Oradea am fost la Muzeul Țării Crișurilor și a rămas lumea pe scări". Într-un an, 2004, în care "cearta intelectualilor" a împărțit lumea creatorilor de la noi în două tabere, publicul românesc a dovedit că rămâne constant alături de valoare
Conferințele Microsoft by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12250_a_13575]
-
suntem mult prea grăbiți și că trecem, iresponsabil, pe lângă lucruri de-o incredibilă frumusețe și valoare. La Oradea, H.-R. Patapievici a prezentat o primă variantă a cercetărilor sale despre lumea lui Dante, pentru ca la Iași, în ilustra Aulă a Universității, să-i farmece pe moldoveni cu descrierea metaforei lumii medievale dantești, Ochii Beatricei. Toate acestea mi-au dovedit că "decesul culturii", "disprețul față de intelectuali", "indiferența populației față de valorile spiritului" sunt vorbărie goală. Dacă niște intelectuali pot aduce într-o sală
Conferințele Microsoft by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12250_a_13575]
-
fakultatea imediată, articolul despre cultura franceză și reportajul de la sex-shop Așteptăm numărul următor și urmările. Din lunare adunate Si-n săptămînalul nostru date. Din TRANSILVANIA nr. 4 aflăm că poetul Mircea Ivănescu a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității "Lucian Blaga" din Sibiu, titlu pe care l-au mai primit, de-a lungul anilor, Ștefan Aug. Doinaș, Eugen Coșeriu și Nicolae Balotă. Felicitări din partea României literare! Și, nu, domnule Ivănescu, nu e nimic exagerat în gestul sibienilor. l Trecem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]