1,675 matches
-
că, așa cum făptuitorul aparține Întotdeauna unei familii, la rândul ei familia aparține comunității respective (regionale sau naționale), al cărei grad de sănătate și responsabilitate morală Îl va reflecta fără să vrea (sunt cunoscute, În acest sens, cuvintele marelui Platon: „Priveliștea urâtului suscită urâtul În suflet”; cu alte cuvinte, am putea spune că răul văzut la celălalt trezește răul din propriul suflet). Așadar pedepsirile individuale nu rezolvă problema, atât timp cât conștiința comunității nu are demnitatea de a resimți nevoia unei autoacuzații publice sau
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
făptuitorul aparține Întotdeauna unei familii, la rândul ei familia aparține comunității respective (regionale sau naționale), al cărei grad de sănătate și responsabilitate morală Îl va reflecta fără să vrea (sunt cunoscute, În acest sens, cuvintele marelui Platon: „Priveliștea urâtului suscită urâtul În suflet”; cu alte cuvinte, am putea spune că răul văzut la celălalt trezește răul din propriul suflet). Așadar pedepsirile individuale nu rezolvă problema, atât timp cât conștiința comunității nu are demnitatea de a resimți nevoia unei autoacuzații publice sau măcar a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
iubirea nu are nevoie de cuvinte pentru a se face cunoscută. Μ Adevărul e că sensibilitatea noastră este, de regulă, egoistă: vrând, de exemplu, să vedem numai frumosul, noi ne Închidem față de tot ceea ce nu este frumos (dar „frumosul” și „urâtul”, ca și „binele” sau „răul”, coexistă În realitatea vieții, influențându-se reciproc: dacă vrem, de pildă, să fie pace Între oameni, trebuie să știm să evaluăm corect periculozitatea menținerii sau exagerării unor conflicte; sau, dacă vrem să ne bucurăm de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
argumente ideale ale elitelor progresiste). În fine, „toate acestea privesc doar majoritatea”. Minoritățile - care pot fi mai mult sau mai puțin definite - sunt excluse de la marea îndopare nevrotică. Cei care sunt încă „săraci” la modul clasic, multe categorii de femei, urâții, bolnavii și, ca să revenim la discuția noastră, homosexualii, sunt excluși de la exercițiul libertății unei majorități care, deși profită de pe urma unei toleranțe, fie ea și iluzorie, n-a fost niciodată în realitate atât de intolerantă. Ziaristul care a abordat în articolul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în 1994, cu un premiu oferit de patronii editurilor din România. A. a fost considerat nu de puține voci ale criticii literare o apariție puternică în proza românească de după 1989, fiind inseriat la noul „realism apocaliptic” sau la „proza de urât și mizerie”, alături de Daniel Bănulescu, Dan Stanca, Răzvan Popescu, Caius Dobrescu, Răzvan Petrescu ș.a. Sonata pentru acordeon (1993) și Îngerul încălecat (1994) dezvăluiau un prozator de tip american: dur, insurgent, coleric, autoetalându-și fără scrupule și fără pudoare experiențele de viață
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
RL, 1994, 37; Ioana Pârvulescu, Viața ca un dulce coșmar, RL, 1994, 49-50; Dan Stanca, Acordeonul apolitic, VR, 1994, 11-12; Tania Radu, Romantismul dezabuzării, LAI, 1995, 13 februarie; Lena Ruști, Căutând resemnarea, CC, 1995, 1-2; Dan C. Mihăilescu, Proza de „urât și mizerie”, „22”, 1998, 22; Geo Filișanu, Între Scylla și Caribda vieții noastre, VR, 2000, 12. D.C.M.
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
colaborat la tratatele academice Istoria filosofiei moderne (1938) și Istoria teatrului în România (I, 1965). SCRIERI: Gânditori și aspecte, Iași, 1933; Mentalitatea primitivă în arta primitivă, București, 1936; Curente din filosofia franceză: spiritualismul, neocriticismul și neospiritualismul indeterminist, București, 1938; Psihologia urâtului în artă, București, 1938; Condiționarea psihologică a artei, București, 1940; Contribuții la psihologia fenomenului estetic, București, 1941; Studii și cercetări de estetică, Iași, 1943; Opinii estetice și literare, București, 1945; Aristizza Romanescu, București, 1957; Orientări în cultura contemporană, Iași, 1976
MANCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287976_a_289305]
-
de locuitori 19, de monumentalistica și aerul aristocrat al capitalei, el avea să observe și să rețină cealaltă fațetă, ascunsă, a urbei, cu mizeria morală și materială specifice. „Nicăieri - nota el - nu se poate vedea luxul și sărăcia, frumosul și urâtul, mândria și umilința adunate laolaltă într-un atât de izbitor contrast“20. Moralitatea și cosmopolitismul protipendadei bucureștene îi displac, lăsând verdictul în seama cititorului: „mulți boieri au o evidentă înfățișare grecească. Fanariotismul educației i-a făcut vanitoși, suspicioși, guralivi, îndrăzneți
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mi-am dat seama pînă acum, dar un copil e cea mai tare scuză din lume. Pentru orice! O pun pe Minnie În cărucior, Îi aranjez bine păturica și i-l pun și pe Knotty alături, să-i țină de urît. Sinceră să fiu, cred că lui Minnie Îi place destul de mult de Knotty. Și de Double Knotty, pe care l-a primit de la Jess. Folosim vechiul cărucior gri și demodat pe care l-am luat de la tîrgul de cărucioare, În
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de șevalet până la Carul cu boi și Ciobănașul lui Nicolae Grigorescu. Surprinzătoare e înclinația spre idilism de aici, mai ales dacă e pusă în comparație cu tonul aspru al poemelor autobiografice: „Am iubit în viață! Și-am urât!/ Am urât cu patimă urâtul!/ Porcilor ce n-au alt gând decât/ Să-și îndoape rânza până-n gât,/ Și-ngropat de-oi fi sunt hotărât/ Să le umplu cu țărână râtul” (Ostrovul meu). În ultimul volum de versuri antum, Țărmurile clipei (1983), poetul atinge coardele
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
unor autori de frunte: Cezar Petrescu (sub pseudonimul C. Robul), cu texte din Scrisorile unui răzeș, Drumul cu plopi, Omul din vis, cu fragmente din romanele Simfonia fantastică, Calea Victoriei, Baletul mecanic, 1907, Gib I. Mihăescu (Semnele lui Dănuț, Vedenia, Tabloul, Urâtul, Frigul, Rusoaica ș.a.), Mateiu I. Caragiale (Craii de Curtea-Veche), Emanoil Bucuța (Maica Domnului de la mare, fragmente din romanele Fuga lui Șefki, Capra neagră, nuvele, studii, articole), Victor Ion Popa (Schimnicul din Turla Neagră, Scrisoarea unui mort, Dispariția lui Max Edelstein
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
omului de primordialitate, ele subliniază opoziția sat-oraș, ieri-azi, bătrâni-tineri. Este descifrabil aici mesajul unui om însetat de absolut, dar care are parte numai de aparențe. În Conversația (1981), poetul desenează și mai apăsat stările sugerate în Evenimente - pesimismul, frustrarea, deprimarea, urâtul, spleen-ul elegiac, stârnite de simulacrul de confort. Contemporan cu începuturile optzecismului, poemul Cifrul este cel mai reprezentativ pentru acest volum ce adună chintesențele poeziei lui G. În 1998 publică noi poeme, sub semnul „timpului uitat”, ce vor fi adunate
GHELMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
toate în faptul că descripția lui nu avea un model real, ci se năștea din negura minții.” Acest „paradis pierdut” pe care-l caută i-l redă numai amintirea. Dincolo de modelul „lumii rurale a lui Francis Jammes” sau de estetica urâtului de sorginte baudelairiană, afinități confesate de autorul însuși, dincolo de umbra lui Arghezi, pe care poetul îl descoperă spre a se găsi pe sine, după cum demonstrează Mircea Martin, Moldova copilăriei lui F. se recompune mozaicat din amintirea târgurilor patriarhale ale Herței
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
Herța, IV) și rugându-se „între flăcări de sfeșnic”: „Să-mi cadă dreapta, limba să se usuce-n mine/ de te-oi lua vreodată-n deșert, Ierusalime”(Herța, VI). Peisajul nu este însă bucolic, dimpotrivă: peste apa amintirii, prezentul rescrie urâtul. Simbolul seminței timpului prezent este concret, închipuit plastic prin volume mari, în mișcare lentă: „Trec porcii, cei cu suflet de baltă, spre noroi/ trec porci urâți, să doarmă stupid într-o băltoacă -/ ca haosul din lume din nou să se
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
flacăra esenței divine, adică a demnității. Ieșirea din spațiul sacru se soldează cu eșec pe planul realizării existențiale a omului. Sacrul permite perspectiva cea mai înaltă asupra lucrurilor și faptelor umane, de unde se văd clar binele și răul, frumosul și urâtul, esența și aparența, adevărul și minciuna, sublimul și mediocritatea, absolutul și relativul, deci lumea în categoriile ei distincte. Poetica lui D., în aspirația ei spre durabil și concentrare („Crearea unei lumi pe un spatiu suprascurt - acesta este prinosul cehovian în
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
geneză. Descifrarea valorii de signum al lumii și al făpturilor create a fost însă ținta multor scrieri medievale. Ceea ce șochează în Fiziolog nu este această preocupare, ci imageria bestială, un fel de horror al realității spirituale. Acestei adevărate estetici a urâtului îi poate fi clarificată intenționalitatea numai prin referirea la teoriile lui Pseudo-Dionisie Areopagitul despre încă și mai vechile „comparații contradictorii”, „asemănări neasemenea”, „figuri nepotrivite (rușinoase)”. Paradoxul înșelător al simbolisticii Fiziologului, aparența de juxtapunere ilogică, de relații asimetrice, de labirint provin
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
cheie lirică, poematică, fie în manieră ironic-fantezistă. Protagonistul povestirilor este, în mod obișnuit, un tânăr, un adolescent (fără nume ori cu numele Trică sau Anselmus), tip de singuratic vagant, inadaptat, uneori pradă reveriilor, alteori în conflict cu lumea (cu banalitatea urâtului, cu răul), mai mult, hipersensibil, nevrotic decât un revoltat furios. Prozatorul construiește parabole delicate care traduc stările (acțiunile) personajului, ca în Fluturele alb, sau înscenează „comediile” inocente (care sfârșesc adesea rău) ale acestuia, ca în Mera Maria, Oameni de iarnă
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
în climatul prielnic al tranziției românești ea tinde să devină endemică, dar și fiindcă fenomenologia sa complexă stimulează înclinațiile de patolog și de terapeut social ale scriitorului. Alternativa Hyperion este ilustrată de cei care se răzvrătesc contra mistificării și a urâtului, trăind frumos fără a evada din cetate, punându-și fapta, nu doar verbul, în slujba reintrării în normalitate. Integrarea europeană (1997) este, cum ar fi spus Nichita Stănescu, „o carte de recitire”. Cuprinzând în mod preponderent versuri, ea epitomizează opțiunile
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
În disciplinele socioumane, accepțiunea cea mai frecventă este aceea de principii generale și abstracte despre ceea ce este important și de prețuit în viață, despre cum trebuie oamenii să se comporte și să aprecieze (în termeni de bun/rău, drept/nedrept, urât/frumos etc.) situațiile, evenimentele, persoanele, precum și obiectele sociale și naturale. Astfel de principii sunt: bunătatea, adevărul, dreptatea, libertatea, cooperarea, competiția, realizarea de sine. O atare definiție are însă doar un caracter orientativ, important fiind a dezvălui mai analitic notele fundamentale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
copilăriei. Autorul, naratorul și protagoniștii acestui tip de literatură - duioasă, nostalgică, recuperatoare a purității pierdute - intră în același plan de referință și „acțiune”, incident prin opoziție cu cel al realului mutilant. În această speță de proză S. încearcă să compenseze urâtul lumii și al existenței prin frumusețea poveștii și a descoperirilor ei succesive. Dacă aici el practică evaziunea în mit, în povestea fondatoare și regeneratoare, în proza ironică deformează plastic structura strâmb constituită a realității din lagărul socialist, obținând din negarea
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
mai folosit pseudonimele Leandru, Rodin, A. Trestianu, Tristis ș.a. Versurile lui S.-R., proiecții ale dramei declasării și rupturii dintre două culturi, oscilează între sentimentalism și cinismul unui decepționat care reia motivele poeziei sociale și se angajează în direcția esteticii urâtului. În lirica erotică îl imită pe Heinrich Heine, dar poanta ironică nu reușește să disimuleze întotdeauna amărăciunea ori melancolia. Influența lui Mihai Eminescu este și ea vizibilă. Mai interesantă este culegerea de „sonete postume” Frontul roșu (1920), unde notația nudă
STEUERMAN-RODION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
unor C. Conachi, Anton Pann, V. Alecsandri, precum și în identificarea „spațiilor securizante”, a timpurilor și anotimpurilor amoroase („înserarea”, „noaptea”, „matinalul”) sau în evoluția deplasării de la iatac spre o natură-martor, refugiu, exil; la fel, în urmărirea unei „patologii” a erosului (singurătatea, urâtul, mâhniciunea, necazul), cu primele accente misogine (la Anton Pann), sau în semiologia „obiectelor erotice”, în „carnavalul numelor” ș.a. Se găsesc aici, pe lângă justificarea lecturii tematiste, pagini persuasive, analize de subtilă acuitate. Participând la „cearta metodologică” a anilor ’70-’80, S.
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
cele peste o sută de mici reviste efemere, opun poeticii parnasiene, al cărei principiu era eternizarea priveliștilor lumii date, o poetică a visului, a misterului, a năzuinței spre „altceva”, spre „dincolo” (au-delà), spre imaterialitate și inefabil sau care comunica sentimentul urâtului, al spleenului și nevrozei provocate de climatul în care trăiau. Deosebită, prin materialul de inspirație și prin modul sufletesc, de literatura consacrată, noua poezie o sfida și în ordine formală, permițându-și derogări de la canoane socotite intangibile, mergând, prin unii
SIMBOLISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
despre tărâmul suferinței, aflat sub pământ. Dacă pustnicul care spune, povestindu-și „vedenia”, „am văzut pământul deschis și pe mine cufundat în adâncimea lui. Și am văzut trupuri moarte, zăcând putrede și îmbucătățite, pline de un miros fără seamă de urât”, a „excavat” superficial, oprindu-se într-un strat sepulcral, istorisirea celui de pe valea Iordanului prezintă categoric Iadul, un Iad dens, populat cu eretici: „[...] loc întunecos, cu miros urât și cu foc și-i arătă în mijlocul focului pe Nestorie și Teodor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
apei, legenda focului), estetica elementelor (frumusețea naturii, frumosul uman), peisaje celeste, peisaje terestre, modele de frumusețe și portrete eroice, geografia imaginară a iadului, geografia raiului, aceasta - aparent mai săracă - confirmând constatarea esteticii generale „cum că frumosul este mai uniform decât urâtul”. Alte considerații privesc râsul și obiectul comic, tipologia obiectului comic, în care, împotriva unei opinii exprimate de Mihai Ralea, se propune ideea că omul societăților arhaice nu avea capacitatea de a recepta situațiile comice, dar s-a distins „prin observații
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]