1,126 matches
-
a ajuns să fie privită ca o formă socială specifică unui anumit timp istoric, depășit apoi de forme consonante noilor realități. Gânditorii au început să se întrebe cu privire la forma pe care societatea trebuia să o capete în noile condiții ale urbanizării, industrializării, mobilității sociale și geografice și eterogenității crescute generate de toate acestea. Concepțiile lor s-au bazat frecvent pe contrastul dintre două tipuri de societate aparent disjunctive istoric, cum le numește Cohen, nu tocmai un adept al acestei abordări. Exceptând
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pentru unii comunitatea este incompatibilă cu modernitatea și cu atât mai puțin cu contemporaneitatea. Dar mulți cred că totuși comunitatea există și că putem trasa neîntrerupt lanțul formelor comunitare în istorie până astăzi. Este, de altfel, și convingerea noastră. "Modernitate, urbanizare și capitalism, toate păreau să amenințe modelul tradițional al vieții sociale. Pe măsură ce observau aceste procese, analiștii sociali și filosofii au început să discute problema comunității într-o manieră care a generat o dispută istorică. Cât de completă a fost ruptura
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a înlocuit gemeinschaft, care a dispărut treptat dar ireversibil. Alții însă consideră că istoria umanității poate fi descrisă și având drept reper manierele în care comunitatea s-a dezvoltat, s-a adaptat, s-a armonizat noilor condiții, inclusiv dezvoltării gesellschaft, urbanizării ș.a. Unii strigă: Comunitatea a murit! și o introduc într-o nișă a istoriei la care se mai reculeg uneori, când ajung în unghere ale analizelor în care ignorarea comunității îi condamnă să rămână. Ceilalți, ca pe vremuri, când un
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nesc. Două elemente au contribuit decisiv la victoria masivă a comunismului la noi: 1) dislocarea unei mari părți a populației tinere de la sate ș( (ndreptarea acesteia către zone (n care au fost amestecați ș( angajați (n activitatea de industrializare ș( urbanizare forțată; 2) colectivizarea. Comunismul și-a arogat poziția de demiurg (n privința reconfigurării comunitare a Rom(niei (n conformitate cu un aberant plan preconceput (n care satul era sortit pieirii. Chiar dacă, generic, satul reprezintă un singur tip de comunitate, ca
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sunt nevoiți să îl respecte pentru a evita atragerea unor forme specifice de sancțiuni" (Stan, 2001: 177). Aceasta ar fi structura oricărui sat tradițional. 1.2. Sat și oraș Indiferent cum priveau trecerea spre civilizația urbană, intrarea în modernitate, prin urbanizare, dezvoltare organică etc., situația trebuia privită și în context sincronic. La debutul secolului al XIX-lea, privind către țările Europei occidentale Golescu vedea că "În sate, casele sătenilor, adică a acelor proști birnici, sunt de zid, întocmai ca pe la noi
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
valențele sale benefice, de bază biologică a unei națiuni, satul nu are o funcție dinamică, nu împinge înainte. "Vai de țara împânzită numai de sate!" (Cioran, 1990: 113). Orașul și industrializarea ar trebuie să fie obsesiile unui popor în ascensiune, urbanizarea satelor fiind considerată singurul mijloc de a introduce populația rurală în mișcare. Valorile țărănești versus cele orășenești, iată o întrebare pentru cărturari, în încercarea de a decide care trebuie să aibă întâietate în împlinirea destinului național. Și Noica repudiază partea
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vede răzbătând istoria astfel. Cu simple valori țărănești noi putem avea cum avem cu adevărat toate virtualitățile: de cultură, de omenie, chiar de înfăptuire istorică; dar nu avem nicio actualitate" (Noica, 1990: 36). Împotriva celor care vedeau inevitabil drumul către urbanizare, Motru arăta că popoarele urmează linii de progres diferite și că nu este neapărat să considerăm că satele noastre sunt condamnate să se insereze pe drumul urmat de alte popoare la un moment al evoluției lor. "Noi, Românii, cât timp
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fericirea omenirii cu de-a sila!" (Vulcănescu 1997: 145). Unul dintre procesele fundamentale prin care comunismul s-a remarcat a fost industrializarea forțată, aspect evidențiat ca unul central alături de o mulțime de altele corelate: colectivizarea și extragerea tinerilor din sate, urbanizare ș.a. Toate acestea nu puteau rămâne cu efecte doar în distrugerea comunităților din care proveneau cei dislocați din mediul rural, ci și în direcția construirii unor noi structuri care să îi integreze. Fiind un reper pentru toate statele din lagărul
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
352). Capitolul XV Imposibila comunitate? Dintotdeauna au existat societăți mai avansate decât altele, fie economic, fie tehnologic, fie cultural, fie din multe alte puncte de vedere, acestea fiind deseori conexate. Colonizare, sedentarizare, utilizarea sclavilor, dominație, feudalizare, etatizare, colonizare, renaștere, modernizare, urbanizare ș.a.m.d. au fost etape prin care unii au trecut iar alții "au fost trecuți". Toate au fost procese cruciale la momentele respective și de asemenea piloni esențiali în structurarea istoriei. În tot acest răstimp oamenii s-au agregat
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ori determinant în viața fiecărui membru al comunității pe care o păstorește, deși poate că și acest aspect legat de preot începe să fie pe cale de dispariție, ținând cont de tot ceea ce se întâmplă la nivel mondial prin dorința de urbanizare, lucru care atrage cu sine probleme destul de dramatice la nivelul comunităților rurale 17. Deși sunt destule aspecte care determină o diferențiere între asistența socială eclezială și asistența socială laică (cum ar fi spre exemplu problema întreruperii unei sarcini nedorite la
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
statelor, adică 45%, este același cu cel care se înregistra la sfîrșitul primului val. În mod firesc, Huntington ridică problema condițiilor diferite care stau la originea celor trei valuri. El leagă primul val de un ansamblu de condiții socio-economice: industrializarea, urbanizarea, ivirea burgheziei și a clasei medii, apariția clasei muncitoare și organizarea sa, reducerea treptată a inegalităților economice. Pe cel de-al doilea îl pune în relație cu factori politici și militari: victoria aliaților în timpul celui de-al doilea război mondial
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
viață regimurile democratice, teza sociologului politic Seymour Martin Lipset [1959; 1981] a constituit punctul de referință, pozitiv și negativ, pentru reflecțiile ulterioare. Într-o extremă sinteză, folosind anumiți indicatori socioeconomici (venit pe cap de locuitor, grad de instrucție, procent de urbanizare, nivel de industrializare, acces la mijloacele de comunicare), Lipset susține că sistemele economice cele mai dezvoltate sînt cele care reușesc să creeze și să mențină un regim democratic [1981, 31 45]. Lăsînd la o parte validitatea sa, despre care vom
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
să se bucure de un nivel de dezvoltare socio-economică net superior celui al regimurilor nedemocratice. În al doilea caz, în schimb, s-ar putea formula o lege sociologică, potrivit căreia toate sistemele socioeconomice care depășesc anumite trepte de industrializare, alfabetizare, urbanizare și venit pe cap de locuitor vor da naștere unor regimuri democratice; tot astfel, regimurile care au devenit democratice datorează această realizare faptului că sistemele lor socio-economice au depășit aceste trepte de dezvoltare. Teza lui Lipset era, în intențiile autorului
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
schizoide au tendințe crescute la migrare (s-a descris chiar și o structură particulară de personalitate de "tip Odiseian" Jarvick & Deckard, 1970) pe de altă parte, emigrarea tinde să precipite apariția tulburării psihice la personalitățile vulnerabile premorbide. 2. Viața citadină, urbanizarea și industrializarea, supraaglomerarea urbană. Au ca punct de pornire studiile de pe acum clasice efectuate de Faris & Dunhaman (1939) în orașul Chicago studii care au evidențiat o incidență ridicată (>1%) a 325 schizofreniei în zonele centrale (supraaglomerate și caracterizate prin condiții
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
drift"-ului social. Datele cumulate până în prezent permir o schițare dar nu o portretizare exactă. Factorii de mediu, asociați cu rezidența urbană sunt în mare, de două categorii: sociali și non sociali, ei nefiind obligatoriu exclusiviști. însuși termenul de "urban, urbanizare" poate avea mai multe înțelesuri. Mai degrabă decât de a se constitui într-un un factor etiologic indepentent, "urbanizarea" își poate explica efectele negative prin noțiunile de migrație sau/și clasă socială. 3. Alți factori sociali. O serie de alți
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cu rezidența urbană sunt în mare, de două categorii: sociali și non sociali, ei nefiind obligatoriu exclusiviști. însuși termenul de "urban, urbanizare" poate avea mai multe înțelesuri. Mai degrabă decât de a se constitui într-un un factor etiologic indepentent, "urbanizarea" își poate explica efectele negative prin noțiunile de migrație sau/și clasă socială. 3. Alți factori sociali. O serie de alți factori ca izolarea sau alienarea, precum și un nivel socio-economic și socio-cultural mai scăzute au fost luați în discuție în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
obișnuită de spațiu public de spațiu privat Satisfacție față de viață față de locuință/locuire Secularizare Sentiment de insecuritate în locuință în zona rezidențială Socializare modele de de gen Spațiu urban Stereotipuri despre locuri Stratificare socială Străin Străinătate Teamă de infracțiuni Toleranță Urbanizare Venit Victimizare Vot pragmatic partizan teorii despre relația dintre încredere și predictori ai intenției de Zone rezidențiale caracteristici ale etichetarea percepția Pentru setul de date din 2005 KMO = 0,702, factorul explicând 33% din variația variabilelor, saturațiile factorilor fiind peste
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
schimbare socială. Mai multe forme de pietate și practici religioase hibride, nici ortodox-bizantine, nici catolic-baroce, care constituie tot atâtea capcane de interpretare. La fel ca și în alte locuri de pelerinaj din țară, și aici asistăm la un proces de urbanizare a pietății populare, dar Nicula lasă în continuare impresia unui pelerinaj cu dominantă rurală. Tendințele de omogenizare regională sunt însă și ele prezente (grupurile de pelerini „de autocar” din Moldova, mai puțin din Valahia), ca efect al popularizării și mediatizării
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mod real fiind căutarea autenticității. „Principalii tropi ai autenticității pentru călătorii urbani, religioși, postsovietici sunt simplitatea, puritatea și vechimea istorică a destinațiilor dorite.” (Kormina, 2010 : 270) „Simplitatea” s-ar defini în acest caz prin calitățile Rusiei rurale, neatinse încă de urbanizarea excesivă, declinul sacralității sau de tirania publicității. O remarcă importantă a autoarei (o pot confirma pe deplin deoarece am întâlnit-o și eu foarte des în România) este aceea că pelerinii își folosesc cunoștințele religioase, „dar și pe cele istorice
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să fii și una, și alta, și totuși să intri în categoria răzleților. Adică, ce ghinion!, să te afli dincolo de limita construibilă admisă de statul socialist. S-ar putea crede că regimul a început o nouă epocă epocală de sistematizare, urbanizare, reconstrucție în mediul rural, că urmărește să strângă în vetrele satelor tot ceea ce poate defini un nucleu citadin modern și că, din cauza asta, a decis stârpirea răzleților, a acelor cetățeni care se împotrivesc bunelor, generoaselor, dezinteresatelor intenții ale statului socialist
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
aici ca în oricare altă parte, că fiecare tendință provoacă o contra-tendință compensatorie, bumerang pe care l-am numit "efectul jogging": de cînd automobiliștii nu mai merg pe jos, au început să alerge. Satul capătă valoare în ochii orășenilor pe măsură ce urbanizarea se dezvoltă etc. Dar astăzi important este totuși automobilul, nu maratonul; este poluarea urbană, nu locuința de la țară. Fotocompoziția electronică a relansat prețul, farmecul și valoarea tipografiei cu plumb, a cărei calitate și suplețe dau textului tipărit o prezență incomparabilă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și propria sa descendență), diversele opțiuni juridice și instituționale care au marcat trecerea de la secolul al XVIII-lea la secolul al XIX-lea (Codul lui Napoleon și eliminarea dreptului primului născut, ceea ce implica un risc de fărâmițare a patrimoniilor), dezvoltarea urbanizării, a salarizării și a muncii feminine pe parcursul revoluției industriale... O îmbătrânire sigură dar progresivă, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea Tot ceea ce am prezentat până acum ar putea stârni uimirea pentru faptul că îmbătrânirea populației, după două secole de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
însă de îndată ce autoarea studiului recompune cu minuție documentară "brizanța anilor 1872-1874 pentru istoria Berlinului". Aflăm așadar cum, "peste noapte", Berlinul este proclamat, la 18 ianuarie 1871, la Versailles, capitală imperială, ceea ce a însemnat imediat un proces susținut și masiv de urbanizare grandioasă, în spirit modern, a orașului, pe de-o parte, iar pe de alta, o invazie de populație nouă ce făcea din urbe un adevărat "furnicar", ca să preiau expresia eminesciană. Tânărul student plonjează în acest vacarm în care se dărâmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cu cel mai mare impact asupra mediului, fiind responsabil de producerea a 40% din totalul emisiilor de CO2 În atmosferă. Ponderea mare de CO2 este datorată În mare măsură sistemelor de climatizare utilizate, al căror consum de energie crește odată cu urbanizarea planetei, urbanizare care la rândul ei este direct influențată de creșterea populației și creșterea standardelor de viață. Acest lucru generează creșterea temperaturilor mediului Înconjurător prin răspândirea efectului de insulă de căldură și În același timp participă la creșterea consumului de
Polarităţile arhitecturi by an Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92989]
-
mai mare impact asupra mediului, fiind responsabil de producerea a 40% din totalul emisiilor de CO2 În atmosferă. Ponderea mare de CO2 este datorată În mare măsură sistemelor de climatizare utilizate, al căror consum de energie crește odată cu urbanizarea planetei, urbanizare care la rândul ei este direct influențată de creșterea populației și creșterea standardelor de viață. Acest lucru generează creșterea temperaturilor mediului Înconjurător prin răspândirea efectului de insulă de căldură și În același timp participă la creșterea consumului de energie și
Polarităţile arhitecturi by an Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92989]