1,147 matches
-
funcționeze numai în comerț în Republica Democrată Germană și alte câteva țări (Ungaria, Iugoslavia). În planificarea dezvoltării economice, conducătorii țărilor comuniste au urmat modelul sovietic. A fost acordată prioritate industriei grele. Industrializarea a fost însoțită de o dezvoltare forțată a urbanizării, migrarea locuitorilor din mediul rural spre orașe resimțindu-se ulterior, din cauza "îmbătrânirii" satelor și diminuării forței de muncă într-o agricultură ce nu dispunea de mijloace mecanizate suficiente. Dorința de a dezvolta cu orice preț o industrie grea necesita investiții
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
spectatori la Jocurile din Paris. Și apoi: în secolul al XIX-lea industrializarea a fost o dezrădăcinare și salariatul a suferit o violență. Sportul a fost înrădăcinat în spectacolul sportiv și apoi s-a născut mișcarea sportivă. Ceea ce producția și urbanizarea a unit, pasionează. Ceilalți de asemenea, în căutare de siguranță într-o lume nouă care cunoaște puțină stabilitate trec de la uzină la stadion, de la mină la ring sau la gimnastică, calitățile cerute nu diferă deloc, centrate pe forța musculară, pe
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
recunoscut rolul sedentarismului, a obezității (și mai ales a obezității de tip central, abdominal sau visceral), a factorului nutrițional (consumul de glucide rafinate, alimente cu densitate calorică mare, conținut crescut de lipide saturate și sărace în fibre alimentare). Procesul de urbanizare și stresul fac parte dintre factorii de mediu care pot contribui la apariția diabetului pe fondul susceptibilității genetice. Criterii de diagnostic În condiții fiziologice, glicemia fluctuează pe parcursul a 24 de ore în limite destul de largi. Astfel, à jeun (pe nemâncate
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
a acestora? Cel puțin la ultima întrebare am răspuns cu altă ocazie și rămân la ideea că "ceea ce Benda a perceput ca trădare a cărturarilor nu a fost altceva decât efectul revoluției industriale și al politicilor iluministe (cu fenomene precum urbanizarea și alfabetizarea), ce au dus la apariția masei ca actor politic. Intelectualii au putut să se adreseze unui public pe care l-au dorit. Tratatele nu rețin pasiunile politice; articolele de presă scrise în miezul evenimentelor, da. Apoi, necesitatea de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de sociologie. Atunci, pentru cine?"53 Cu aceste neclarități a început învățământul sociologic la Universitatea din București, cu această confuzie a început activitatea Laboratorului de sociologie, înființat pe lângă catedra lui Miron Constantinescu. La fel și cercetările de mare amploare despre urbanizare. Dacă alegerea îndrumătorului sociologiei s-a făcut după criterii politice, și recrutarea cadrelor pentru această catedră a fost la fel de nefirească. Pentru H.H. Stahl cel mai mare neajuns în planurile lui Miron Constantinescu, a fost - pe lângă lipsa competenței sociologice - neglijarea totală
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nu am putea vorbi despre existența unei ideologii. Adrian Marino se dovedește a fi un veritabil ideolog, câtă vreme are în vedere nu doar latura "culturală" a unui posibil liberalism neopașoptist, ci și pe aceea "civilizațională", care vizează aspecte precum urbanizarea și accelerarea competiției economice în termenii procedurali ai democrației liberale, limitarea puterii guvernamentale și încurajarea investițiilor private atât în mediul urban, cât și în cel rural, solidaritatea în spiritul unei etici comunitare ce nu se confundă cu încurajarea unei mentalități
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Domnița Maria, unele autonome, o vreme, în raport cu administrația „comunei urbane” și, mai apoi, cu cea a municipiului.4) Odată înglobate, ele modifică poziția față de centru a vechilor mahalale, care revendică un tratament nou. De altminteri, trebuie subliniat că, pe măsura urbanizării, locul acestora îl iau, ca și în Capitală, dar mai tîrziu decît acolo, „cartierele democrate”, muncitorești (Cartierul C.F.R., de pildă), formulă impusă de discursul populist al epocii postbelice, menită să facă uitată denumirea anterioară, orientală, dar, în absența fondului care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
74) la care, de asemenea, creșterea incidenței și prevalentei diabetului insulinoindependent a urmat unor modificări similare ale stilului de viață. La aceste grupe etnice diabetul zaharat insulinoindependent s-a dezvoltat ca o problemă națională majoră cu debut recent, asociată cu urbanizarea și modificarea socio-culturală (173). b. Studii privind variația prevalenței diabetului, în funcție de mediul urban sau rural, în cadrul aceluiași grup etnic. In rândul populației polineziene din insulele Samoa din Pacific (173), prevalența diabetului este dublă în mediul urban (8,7% față de 3
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
asociată cu prevalența diabetului insulinoindependent (173). c. Studiul prevalenței bolii la populațiile migrante în comparație cu prevalența la locul de origine. Prevalența diabetului insulinoindependent a fost mai mare la persoanele care au imigrat într-o zonă geografică având un grad sporit de urbanizare, un nivel de trai mai ridicat și un stil de viață modern dacă modul de viața în zona de origine era apropiat celui tradițional. Astfel, japonezii imigrați în Hawaii au o prevalență a diabetului de 12,3% în comparație cu 6,9
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
de baștină. Aceste studii au sugerat existența unui factor genetic implicat în etiopatogenia diabetului tip 2, dar nu au putut furniza alte indicii. In ceea ce privește factorii de mediu cum ar fi obezitatea, sedentarismul, stresul ca element al factorului de urbanizare sau în alt context, aceștia au fost asociați cu majorarea rezistenței la insulină. În concluzie, diabetul tip 2 este o boală poligenică în a cărei etiologie sunt implicați deopotrivă atât factori ereditari cât și factori de mediu, dobândiți. În prezent
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
de populație, de o anumită structură și pregătire profesională, din care o mare pondere este comasată În centre urbane, numărul celor care pot participa la acțiuni turistice poate fi mai mare. În prezent este demonstrat faptul că Între gradul de urbanizare și cel de participare la acțiuni turistice se creează raporturi de dependență și de influență reciprocă. Mai intră În calcul și alt aspect și anume, faptul că dintr-o populație mai numeroasă, posibilitatea de selecție a unor cadre de specialitate
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a crea acel optim necesar, care să nu conducă la deprecierea calității mediului ambiant. În caz contrar, dacă am insista În mod exagerat cu o dezvoltare intensivă a turismului (inclusiv prin orientarea bazei tehnico-materiale), am ajunge În situația nedorită de urbanizare a unor locuri și stațiuni balneoclimaterice, cu toate efectele negative ce decurg de aici. Pur și simplu turiștii s-ar deplasa dintr-un oraș În altul, iar acolo unde numărul lor e mare și poluarea mediului natural e intensă, cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
consolidarea malurilor rîului Olt pe porțiunea care Începe de la popasul turistic, unde terenul este mai puțin solid; 3) Una din problemele ce se cer a fi puse În discuție asupra stațiunii Olănești, este și cea legată de procesul actual de urbanizare excesivă a localității, aspect ce vine În contradicție atît cu cerințele unei stațiuni, cît și cu configurația terenului. Ar fi poate util de luat În calcul posibilitatea dezvoltării unor elemente de bază materială În satele componente: Tisa, Comanca, Gurguiata și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la același rezultat. O altă problemă asupra căreia ar trebui neapărat meditat, este și cea legată de dimensiunea până la care se poate dezvolta Sinaia. Punerea unei astfel de Întrebări se justifică pentru a nu se ajunge la un grad de urbanizare prea Înalt, cu efecte negative asupra mediului ambiant și deci asupra calității serviciilor. Exprimînd aici un punc de vedere arătăm că stațiunea Sinaia, trebuie să rămînă la nivelul actual, iar noile construcții ce se prevăd a fi realizate aici, să
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
exista înseamnă mai întâi de toate a avea. Banii, cum a arătat Balzac, sunt sursa puterii și motivează atitudinile și comportamentul. Această întronare triumfala a Banului răstoarnă ordinea valorilor umane. Astfel apar consecințele diverse ale operației lui Haussmann: progresive pentru urbanizarea metropolei și discutabile pentru ceea ce se ascunde în spatele fațetelor: oameni și relații. Lumea descrisă de Zola și Maupassant este cea a banului învingător în societate. Aici totul se cumpără: decorul japonez în Au bord du lit de Maupassant, falsă servitoare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Factori sociali, culturali și psihologici Prevalența obezității este crescută suplimentar în anumite grupuri etnice datorită obiceiurilor alimentare (preparate alimentare cu conținut crescut caloric și scăzut vitaminic) și particularităților climaterice (sezonul rece prelungit cu reducerea ofertei de fructe și legume) (63). Urbanizarea, obligatoriu însoțită de industrializare, este trăsătura definitorie a unei societăți predispuse la obezitate. În societatea modernă, excesul ponderal are o prevalență îngrijorătoare în special în subgrupurile populaționale defavorizate social, mai ales la femei. Cauzele? stresul cotidian, lipsa educației, alimentația hipercalorică
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
ori determinant în viața fiecărui membru al comunității pe care o păstorește, deși poate că și acest aspect legat de preot începe să fie pe cale de dispariție, ținând cont de tot ceea ce se întâmplă la nivel mondial prin dorința de urbanizare, lucru care atrage cu sine probleme destul de dramatice la nivelul comunităților rurale 17. Deși sunt destule aspecte care determină o diferențiere între asistența socială eclezială și asistența socială laică (cum ar fi spre exemplu problema întreruperii unei sarcini nedorite la
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
individuale (prin dezvoltarea rețelelor de drumuri și a telecomunicațiilor), Bourriaud accentuează ideea promovării unei arte experimentale a relaționării în contradicție cu ideea delimitării statutului social în funcție de puterea de achiziționare a unei opere de artă percepută ca lux. Creșterea gradului de urbanizare și civilizare a avut drept consecință o intensificare a producției practicii artistice de a crea legături pe baza intersubiectivității și a elaborării colective a (con)sensului cultural. Fiind pretextul producerii unei sociabilități specifice prin oferirea oportunității de a deschide o
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de la multiplicarea fără precedent a mediilor, făcând posibilă apariția "noilor medii" (fotografia, happening-ul, performance-ul, instalația, intervenția, publicația, video-ul, filmul, animația, tehnologiile virtuale etc.) la tematizarea radicală (activismul politic, angajarea socială, identitatea, rasismul, consumismul, turismul, ecologismul, alienarea, globalizarea, tehnologizarea, urbanizarea, ideologizarea etc.). Atât revoluția mediilor, cât și reconsiderarea tematicilor au fost dublate de o productivitate reflexivă a unei așa-zise "industrii teoretice", un termen inspirat din conceptul de "industrie culturală" lansat de Theodor W. Adorno și Max Horkheimer și din
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
proporțiile comunităților, cum spuneam, s-au schimbat. S.A.: La această mutație demografică, lingvistică, religioasă, socială, culturală contribuia și faptul că între timp veneau din mediul rural români care se stabileau la oraș ca parte a procesului stalinist de industrializare și urbanizare. M.I.: Da. Am văzut și asta. De exempu, la liceu - singurul liceu din zonă - raportul numeric evrei-români a fost clar diferit de cel din școala primară. Așa că s-a schimbat și tot climatul evreiesc al târgului, într-un mod la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
complex. De pildă, mi-ar plăcea să scriu ceva despre Călugăru XE "Călugăru, Ion" , despre modul cum descrie el Dorohoiul și evenimentele din 1907; aș arăta cum târgușoarele au început să piardă contactul cu țărănimea, apoi orașele mai mari, toată urbanizarea... S.A.: ...da, modernizarea traumatică și tardivă a unei lumi arhaice sau, și mai rău, semiarhaice, sfâșiată între tentațiile orașului și arhetipurile satului. M.I.: Da. În acest vast proces, evreii au avut o situație specială. Inclusiv pentru că mulți dintre ei nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
ceva care și-a pierdut sâmburele arhaic. Or, Eliade XE "Eliade, Mircea" avea o admirație absolută pentru tot ce era arhaic - tu spui și mai bine: arhaic și rural -, în vreme ce trecerea către ceea ce el interpreta ca fenomene de istoricizare și urbanizare era pentru el o scădere. Un fel de trădare de către evreii elenistici a autenticității - și, poate, misiunii - lor originare. M.I.: Da. Însă povestea se complică datorită felului în care Eliade XE "Eliade, Mircea" a prezentat iudaismul. Pentru că el nu a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
evidențe instituționale".327 Acestea pot rezulta din discontinuități în tradiție, în mod specific discontinuități în comunitate, societate și autoritate, în mod particular dacă acestea se manifestă rapid producând discomfort ori dezorientare la nivel individual sau social, putând fi vorba despre urbanizări sau industrializări, război sau criza economică, colapsul sau căderea unui regim politic. Cea mai importantă este observația că supraviețuirea ordinii sociale este dependentă, într-un mod crucial, de consimțămîntul actorilor sociali față de principiile de legitimare. Ordinea socială trebuie să ofere
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și a talciocului. Periurbanitatea pare să fie viitorul orașelor românești și pentru aceasta pledează dughenizarea concretă, vizibilă atât la margine, cât și în centru, stabilitatea buticurilor (și a buticarilor, o meserie destul de bine percepută încă), a gheretelor etc. Mahalaua socială Urbanizarea forțată a țăranilor alungați de la sate în timpul comunismului (prin restructurarea satelor românești și prin nevoia urgentă de mână de lucru în cadrul complexelor industriale) a implantat o formă de rustic decăzut la oraș; această populație des-ruralizată a fost amestecată cu masa
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
locuitori cuprins între 50 000 și 100 000 în 1851, 16 în 1876, 24 în 1911, 9 orașe cu mai mult de 100 000 de locuitori în 1851 și 15 în 1911. Parisul prezenta o imagine hipertrofiată a fenomenului de urbanizare: 75 000 de locuitori în 1292, mai mult de 650 000 în 1770 (fiind al doilea oraș din Occident după Londra) și de 875 000 de locuitori la sfârșitul primului sfert al secolului al XIXlea. Tot în același secol, transferul
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]