1,113 matches
-
pornit toți ai lui, când nu mai puteau să răsufle din cauza Ceții. Unii spun că se crăpase un munte, departe de aici, și că dăduse drumul la foc și la fum gros. Tatăl a priceput că avea să vie o urgie și a pornit repede cu ai săi, dincolo de munții pe care Îi vezi colo, la Apus. Iar de la munții ăia, s-a dus pe pământul tare, acolo unde te duc și eu pe tine. Pământul tare: era plin de păduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
vină și cu furie mare și atunci devine distrugătoare. Face râurile să crească, să se reverse peste maluri. Atunci provoacă inundații și-i necăjește rău pe oameni. De aceea, să ne rugăm ca Sf. Ilie să ne trimită ploaie fără urgie, ca lacrimile din cer să se transforme pe pământ în bucurie. Bunico, bunico, unde ești... cu vorbele tale ca ploaia?...
Lacrimile cerului. In: ANTOLOGIE:poezie by Andreea Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_690]
-
a crezut a face îndestui onorii *, spre a releva * fel și formă în care acest venerabil om a-ncercat a bate tot satul pentru necinstea făcută, fără ca satul s-o simtă. Mai întîi gândea să citească molitve și să cheme urgia dumnezeiască asupra satului. Dar i-a venit în minte de devreme că Domnul ar prefera să-și caute de treabă decât să-l asculte pe părintele. Despre neeficacitatea duioșiilor sale religioase era convins. Apoi chiar să se fi pus părintele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Dacă are, totuși, o preferință (care se traduce printr-o plăcere și, În același timp, o teamă), preferința merge spre momentele „de vrajă” ale naturii: furtunile astrale, viforele, urletul mării, zvîcnirile scoarței terestre, flăcările rotitoare etc. Acestei imaginații stimulate de „urgiile” firii Îi corespunde și un apetit spațial: „locul de groază”, peisajul accidentat, devastat de forțele oculte ale universului, În Serafimul și Heruvimul, dar și În alte poeme demonstrative și vizionariste, Heliade a dat cea mai clară sugestie a plăcerii lui
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
enormă. La originea căderii se află, așadar, nu numai invidia, trufia, dar și păcatul (complexul) unui incest. Prăbușirea rebelilor, cu sugestia despicării, surpării universului, constituie partea cea mai frumoasă a poemului: „Bubuie cerul, se scoală Împăratul; Duduie eterul, că pasă urgia; Fulgere, vîlvoare În spațiu șerpuiesc; Focul se-ntinde, curăță păcatul. Marea-exploziune arrestă-eternitatea; Saltă firmamentul și sorii se spăimîntă, Cugetul de crimă pe unde se-ntinde Tot desfigurează, ca trăsnet Încinde; Foc negru și roșu lumina se preface, Plumb e ușurința
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
piramide de verdeață, Se opri; apoi privirea-i peste lume aruncînd. Lumină adînci prăpăstii, mănăstirea Învechită, Deodală cetățuie, ce de turnuri ocolită. Ca de lună colorată și privită de departe, Părea unul din acele osianice palate, Unde geniuri, fantome cu urgie se izbesc; Și pustiul fără margini, și cărarea rătăcită, Stînca, peștera adîncă, În vechime locuită De al muntelui sfînt pusnic ce sîrmanii Îl iubesc. Erau dulci acele ceasuri de extaz și de gîndire, Șoptele, adînci murmure ce iau viața În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cel mai mult. CÎnd se face frumos afară, se pregătește de călătorie. Literatura este lăsată atunci deoparte, fără remușcări, pînă ce un nou val de frig, o ploaie răcoroasă, o ceață groasă Îl fugăresc, iarăși, În cămin. La adăpost de urgiile naturii, gustul pentru artă Îi revine, În tihna biroului fantezia se eliberează. Liniștea, confortul interior și timpul rău sînt cele trei condiții preliminare ale scrisului său. Fără de ele, Alecsandri nu se poate apropia de masa de lucru. N-are, cum
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poezia. Pe țărm, poetul aude „un freamăt blînd / de strofe dulci, divine” și simte, cu o reală satisfacție, că darul de a cînta bunurile lumii nu l-a părăsit. Cabinetul s-a deplasat aici. Poetul singuratic și meativ, asaltat de urgii, este acum un vînător de melodii divine: „Cercînd a le prinde Din veselul lor zbor.” Marea este În poezia lui Alecsandri și o cale de acces spre un univers exotic. Poezia se deschide, atunci, spre Bosforul În care se leagănă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În veci să nu guști pace Și cugetul din tine s-auzi că nu mai tace. Să nu privești tu cerul și omenirea-n față! De foc să-ți fie apa, și soarele de gheață! Să bată-n tine biciul urgiilor turbate Păn’ n-a mai fi pe tine loc unde a mai bate! Toți șerpii de pe lume să iasă-n a ta cale! Să-ntîmpini numai ură, să nu simți decît jale! Să chemi cumplita moarte, și ea, l-a ta
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Iar dac-un nor se sparge deasupra-i cîteodată, Cu lacrimi lungi de sînge e ploaia-amestecată. De cîmpul cel de groază chiar gîndul se ferește; Chiar crivățul pe margini din zboru-i se oprește, Atît este de mare pe locul de-anatemuri Urgia nempăcată cereștilor blăstemuri!” Peisajul are Însă consistență materială, mai mare, În orice caz, decît priveliștile ce primesc adeziunea poetului. Alecsandri devine, fără voia lui, un remarcabil poet al pustietății. Însă dezolarea În fața golurilor din natură nu ține mult și nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu mîndrul soare”. Însă nu totdeauna mesajul latent, spre a vorbi În limbajul psihanalizei, corespunde cu mesajul (limbajul) de suprafață al poemelor. Alecsandri nu mai contenește cu vaietele lui: „cumplita iarnă”, „gerul aspru și sălbatic”, „e un ger amar, cumplit”, „urgie crudă” etc, Însă, dacă trecem de acest prim nivel al versurilor, descoperim că, În profunzimi, se adună imaginile unui anotimp fastuos. Există, În fapt, două peisaje ale hibernării, iar dacă ținem seama și de peisajul interior (cabinetul poetului), trei. Cel
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
număr, inconsistente ca structură. Mai Întîi un vuiet surd, grozave șoapte, zgomot lung, Înădușit, apariția, apoi, a oardelor ca un nor negru ce se lățește și acoperă orizontul. Norul devine o hidră, hidra se metamorfozează În neguri otrăvitoare, vifor de urgie, după care negurile, viforul pier În pustiu... Imagini, toate, ale unei violențe materiale ce se dezagregă ușor. O agresivitate ce se scurge ca apa În nisipurile secetoase... În aceeași tehnică sînt compuse și poemele din Ostașii noștri: o retorică mai
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
n-are imaginația necesară pentru a Însufleți liric niște concepte convenționalizate de poezia neoclasică. Rămîne, repet, numai efortul de a cuprinde noima unui concept ce ajunge la el călare pe mituri facile. Anton Pann ține și el amorul În sfera „urgiei”. Mai ales cînd amorul se instituționalizează În familie. Acolo, apare, fatal, chipul, demonic al nevestei mincinoase. Romanticii minori de după 1840 nu Încetează să se Întrebe ce e amorul?! O „esență trăitoare”, un, mister pus În oameni de Dumnezeu, zice I.
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a Îngerului. X. Spitalul amorului. 1. Apariția conștiinței erotice și nașterea conștiinței lirice. Scriitura erotică și funcțiile ei. Dragostea ca excitant al expresiei. 2. Conachi și preocuparea de a cuprinde noima amorului. Cele două firi ale amorului. Tema fatalității erosului. „Urgiile” și „bețiile” iubirii după Anton Pann și alții. 3. Amorul și prieteșugul. Simpatia, mila și credința. „Muncile” lui Don Conachi. Un Don Juan care se ia drept un Tristan. Umilința, arma seducătorului moldo-valah. Impaciența năvălitorului erotic. Cele patru culori ale
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Noaptea în tăcere vărsăi lacremi înfocate Simțind cum focul fuge din junele meu pept! Privesc a mele zile cu totul înnorate! Regret că voi ajunge în lume să veget! O! lume înșelătoare! Sunt june și o noapte, O noapte de urgie... și păru - mi s-au albit! Talente și foc sacru ce-mi fură de sus date, De multe suferințe s-au stins, m-au părăsit, Pe acest ocean de lume eu pași - mi rătăcesc, Novici, fără protector... pășam plin de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cum s- antâmplat, și a pus mai pe toate clopote, tălăngi, clopoței și le-a luat la goană cât puteau fugi înspre vetrele tătărăști. Tătarii, când au auzit huitul clopotelor, tropotul vitelor și mugetul lor, hoarda ostașilor nu știa ce urgie și mânie a lui Alah vine peste dânșii ca să-i prăpădească. Și nau mai așteptat să vadă ce și cum, au luat-o la picior care și cum au putut, lăsând toate-n pământ, numai ca să scape măcar cu sufletul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
osteniți [s.n.] sunt evidente sursele umorului rezultat din contrastul de proporții între percepția personajului cu privire la propria persoană și realitate] platoșa de luptă, să prind cu mâinile mele firave [s.n.] sulița și ghioaga pentru a ocroti pe supușii mei izbiți de urgie". Din Cartea a patra, acolo unde lupta catolicismului cu protestantismul e deghizată sub chipul bătăliei duse de Quaresmeprenant împotriva Caltaboșilor de pe insula Farouche, transpare o parodie a războiului troian. "Cum a pregătit fratele Ioan scroafa și despre vitejii bucătari care
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
acelorași domnitori, au apărat de a lungul veacurilor ființa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară și cotropirile păgâne ; că în 1774 prin vicleșug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei și cu de a sila alipită la Coroana Habsb urgilor ; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferințele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naționale și care prin strâmbătăți și persecuții cauta să-i înstrăineze firea și să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu care el voiește să
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Facere, omilia XV, I, în col. PSB, vol. 21, p. 167) „De aceea, harul lui Dumnezeu a rânduit ca sfinții profeți să stea pe locul înalt al profeției, ca să ne vestească mai dinainte când e vorba să vină asupra noastră urgia lui Dumnezeu, pentru ca noi, deșteptându-ne prin pocăință și îndreptându-ne sufletul căzut, să îndepărtăm cu mult înainte de la noi pedeapsa trimisă de Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, E primejdios lucru și pentru predicator, și pentru ascultători ca predicatorul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
această poziție de contact între cele trei imperii ale vremii. Interesele ruso austriece s-au întrepătruns în istmul ponto baltic, fapt ce a condus la sacrificarea Poloniei și Moldovei. În schimb, Muntenia și Transilvania au fost mult mai ferite de urgie. În cazul Țării Românești, interesele ruso austriece nu au intrat puternic în coliziune. Mai degrabă Sankt Petersburgul s-a ciocnit cu Stambulul în acest teritoriu, iar Ardealul nu s-a aflat niciodată într-o situație care să determine partajul (fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pentru profunda schimbare și umanizare a omului din el: „Voi, desperați și oropsiți ai sorții, Pe vremea asta unde vă-aciuați Sub lovitura ei necruțătoare, Cu capul gol și costelivi de foame, Și-mbrăcămintea numai găuri toată, Să țineți piept urgiilor furtunii? De voi puțin mi-a mai păsat-nainte! Hai, isprăvește-ți azi, huzurul, rege, Îndură-a nevoiașilor durere, Și vei afla ce n-ai știut vreodată: Când cerul te-a-nvestit cu judecată Să știi a ține cumpăna mai dreaptă”. * * * O
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
este nici omniscient, nici atotputernic. Nu există decît o singură creatură a lui Dumnezeu care n-a fost Întinată de Diavol: Cristos. Bunul Dumnezeu a Înfăptuit cu adevărat tot ceea ce i se atribuie În Vechiul Testament: a provocat potopul și alte urgii pentru a contracara păcatul. Însă toate acestea nu au avut loc În lumea noastră, ci În cealaltă, În lumea Sa. Prin urmare, Ioan de Lugio acceptă Biblia În Întregimea ei drept un document istoric autentic, Însă un document care se
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
povara; poveste; povești de copii; prieten; prost; pui; puternic; cel rău; răufăcător; răul; răutăcios; răutăciune; roșiu?; roșu și negru; sarcastic; satanic; sărac; sătana; scaraoțchi; sexy; smoală; spaimă; spirit; stejar; de suflet; talpa iadului; transformabil; tremur; tristețe; Ivan Turbincă; țap; urîciune; urgie; usturoi; vedere; viclean; violent; vrăjitor; zgîrcit (1); 804/200/50/150/2 drag: iubit (134); scump (84); iubire (54); prieten (53); plăcut (32); frumos (22); apropiat (21); mama (20); familie (17); copil (16); sentiment (16); dor (15); simpatic (14); dragoste
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
opac; orb; ca pămîntul; pătrundere; petrecere; pisica; pix; pumn; punct; rasist; roagă; rochie; rock'n-róll; rușine; scîrbă; seara; sinistru; sobrietate; solid; sora; stilat; straniu; struț; subțire; sufletul meu; sunt; supărat; suplețe; tablă; tăciune; teamă; traur; tricou; umed; ură; de ură; urgie; urîțenie; văduvă; vodă; zid; Zorro (1); 802/194/55/139/0 nepot: rudă (135); bunic (96); copil (76); familie (54); unchi (27); neam (25); bunică (23); bucurie (19); fiu (17); bunici (14); nepoată (14); rude (12); băiat (11); bunel (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
război mondial; problemă; probleme; pușcă; Putin; răscoală; reglare de conturi; revoltă; roman; sfînt; sfîrșit; spaimă; speranță; strașnic; supraviețuire; știu; tanc; tare; teribil; teroare; cu tine; tragic; tranșee; Trăsniți în NATO; tun; turci; de țesut; țipete; ucide; ucidere; ucideri; uciși; uniformă; urgie; urme; vale; viață; victorie; Vietnam; viitor; vrajbă; zarvă, gălăgie; zarvă(1); 888/226/78/148/0 rece: gheață (164); frig (136); cald (125); iarnă (62); apă (33); zăpadă (30); înghețată (15); iarna (14); distant (13); înghețat (10); bere (7); mort
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]