7,316 matches
-
clasele, în atitudini comice sau tragice; unele conservate în sticle de alcool. Apolodoro se agață strâns de tatăl său. Sunt de-adevăratelea, papá? Sunt din carne? Și când s-a calmat: Cum le-au adunat? Privește, privește aici, fiule; privește ursul furnicar sau mai bine zis Myrmecophaga jubata; privește, are această limbă așa pentru a prinde furnici, ghearele... Cine sare mai mult? Dar, fii atent la ursul furnicar, copile, că la nimic nu ești atent, fii atent la ursul furnicar care
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Și când s-a calmat: Cum le-au adunat? Privește, privește aici, fiule; privește ursul furnicar sau mai bine zis Myrmecophaga jubata; privește, are această limbă așa pentru a prinde furnici, ghearele... Cine sare mai mult? Dar, fii atent la ursul furnicar, copile, că la nimic nu ești atent, fii atent la ursul furnicar care este un caz excelent.... Da, gata, sunt atent; ce rău e!... Și ăsta, ăsta, cum se numește? Acesta este cangurul; citește aici; ce zice? Ma... ma
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
fiule; privește ursul furnicar sau mai bine zis Myrmecophaga jubata; privește, are această limbă așa pentru a prinde furnici, ghearele... Cine sare mai mult? Dar, fii atent la ursul furnicar, copile, că la nimic nu ești atent, fii atent la ursul furnicar care este un caz excelent.... Da, gata, sunt atent; ce rău e!... Și ăsta, ăsta, cum se numește? Acesta este cangurul; citește aici; ce zice? Ma... ma... cro... cro... macro... macropus... ma... ma... major... Macropus major Și ce este
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
mai mare se opune latura cea mai mare? Apolodoro! Polodoro!... boloro... boloriche...! Apolo... bolo... ! Acest Ramiro îmi are de plătit...! Luis, Luis Luis-ul meu, Luisito... sfințească-se numele tău... nu îi spui nimic, ai auzit? De ce îmi spune mama Luis? Ursul furnicar are limba așa... Bietul iepuraș! Bietul iepuraș!". Capitolul VII Al doilea copil pe care i l-a dat Marina lui Avito a fost fată. Nici nu a cântărit-o, nici măsurat-o, nici văzută după naștere; pentru ce? Fată
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
cărări de munte. Cealalta parte rămâne să obțină cazarea la schit.Gheața de pe potecă este alunecoasă. Nimeni nu ajută pe nimeni.Căzăturile se înmulțesc odata cu creșterea pantei.Dupa 3 ore se ajunge la cabană.Unii spun că au văzut ursul.Sunt doar doi câini lup ai cabanierului. Un mic grup de excursioniști pornesc spre Cabana Dochia. Mai sunt trei ore de mers.Noi ne oprim aici. Se stă la masă. Se caută loc în camere. Cabana e spațioasă.Se găsesc
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
se conformă.Spuse un banc excelent.In afară de girafă,celelalte animale erau pe jos de râs. Leul îl consolă,dar îl mâncă... A doua zi,leul vorbi adunării.« Ieri nu m-am săturat.Am hotărât ca astăzi să fie rândul ursului».Moș Martin vorbi mult și plictsitor.Animalele erau somnoroase. Doar girafa începu să râdă.Supărat leul o întrebă:«Chiar ți-a plăcut bancul ursului?». Nu.Dar acum am înțeles poanta din bancul iepurașului»”. Comesenii râseră.Lua cuvântul agronomul. -Eu știu
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
zi,leul vorbi adunării.« Ieri nu m-am săturat.Am hotărât ca astăzi să fie rândul ursului».Moș Martin vorbi mult și plictsitor.Animalele erau somnoroase. Doar girafa începu să râdă.Supărat leul o întrebă:«Chiar ți-a plăcut bancul ursului?». Nu.Dar acum am înțeles poanta din bancul iepurașului»”. Comesenii râseră.Lua cuvântul agronomul. -Eu știu unul și mai bun.” Tigrul a vorbit animalelor despre democrație.« Pâna acum leul și-a judecat victima și apoi,a mâncat-o.Ei bine
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ceceni împotriva rușilor, prin primăvara lui 1995, după ce orașul fusese bombardat și ras de pe hartă, iar muzeul antichităților caucaziene chiftit și prădat, mă învârteam pe locul unde fusese biblioteca... arhivele micii republici... iar Ali, prietenul și ghidul meu, vânător de urși cu grenada, îmi arăta mormanele de cărți și manuscrise înnoroiate și umflate de ploaie și-mi spunea: „Ia! Ia, doctore, ia, tataie, nu le lăsa acolo, că mâine venim cu un buldozer.“ Pe zidurile sparte și descojite ale bibliotecii se
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
leului, în împuțiciunea aia? Eu sunt obsedat de sex? — Da, tu, pentru că tu crezi că asta-i important. După câteva săptămâni de ne-sex reușiserăm s-o facem mergând la zoo. Grădina zoologică din Kabul consta din câteva maimuțe, un urs și un leu pe nume Marjan. Talibanii căutaseră inițial să închidă grădina, ca fiind activitate neislamică, dar directorul, un teolog, reușise să-i convingă că Mahomed ținuse o pisicuță și că deci musulmanii pot îngriji animale dacă nu fac lucruri
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
o pisicuță și că deci musulmanii pot îngriji animale dacă nu fac lucruri necurate cu ele, ba chiar aruncase în argumentație Arca lui Noe. în timpul războiului, bătrânele capre savante, socotitoare cu copita, donate de un circ, fuseseră mâncate de vecini. Ursul era acum deprimat, iar maimuțele - iste rice, în sensul uman, clinic al termenului. Tâmpit de câte explozii evitase, ursul avea botul în permanență însângerat pentru că și-l freca spasmodic, gemând, de podea și gratii, într-un soi de automutilare. Maimuțele
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
în argumentație Arca lui Noe. în timpul războiului, bătrânele capre savante, socotitoare cu copita, donate de un circ, fuseseră mâncate de vecini. Ursul era acum deprimat, iar maimuțele - iste rice, în sensul uman, clinic al termenului. Tâmpit de câte explozii evitase, ursul avea botul în permanență însângerat pentru că și-l freca spasmodic, gemând, de podea și gratii, într-un soi de automutilare. Maimuțele erau nebune de frică, distracția permanentă a vizitatorilor fiind să le bată cu bețe, printre gratii, ca să le vadă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
balaurii.Și vreau să spun că zmeii nu erau nimic pe lângă balauri. Balaurii erau din cale afară de urâți.Aveau câte două, trei, cinci sau șapte capete, aveau aripi pline de solzi tăioși, ochii sticloși și ghiare mai ceva ca de urs. Mereu mereu făceau câte ceva rău... Odată, Într-o vară, zmeii și balaurii s-au gândit să fure toată apa de pe pământ. Unde găseau un izvor, un pârâu, râu sau mare, se Înghesuiau buluc și sorbeau toată apa, până la ultima picătură
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pe Împăratul acela Anul Vechi. Și a dat Împăratul Anul Vechi zvon În toată lumea că Își caută un urmas la tron. Însă voinicul care vroia să-i ia locul trebuia să treacă trei probe: să-i aducă zmeura din Poiana Ursului, să Întreaca la alergare pe iepuroiul de rasă de la curte, s-o facă pe cea mai tânără căprioară de prin pădurile acelea să-i mănânce din palmă. Au Început a curge flăcăii, și Înalți și scunzi, și slabi și grași
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Era Înalt și bine legat și purta sabia cu mândrețe. Împăratul Îi spuse și lui de cele trei probe și nerăbdator, cerea mereu știri despre Anul Nou. Flăcăul nu a stat mult pe gânduri, ci plecă să se Întâlnească cu ursul. Și era ursul acela o namilă nemaivăzută, cu dinții ascuțiți ca pumnalele. Când apăru În zmeuriș mormăind fioros, Anul Nou se scobea În dinți cu un pai. Ursul se miră.El știa că toată lumea se teme de el. -Uite, ce
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
bine legat și purta sabia cu mândrețe. Împăratul Îi spuse și lui de cele trei probe și nerăbdator, cerea mereu știri despre Anul Nou. Flăcăul nu a stat mult pe gânduri, ci plecă să se Întâlnească cu ursul. Și era ursul acela o namilă nemaivăzută, cu dinții ascuțiți ca pumnalele. Când apăru În zmeuriș mormăind fioros, Anul Nou se scobea În dinți cu un pai. Ursul se miră.El știa că toată lumea se teme de el. -Uite, ce e, ursule, zise
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
nu a stat mult pe gânduri, ci plecă să se Întâlnească cu ursul. Și era ursul acela o namilă nemaivăzută, cu dinții ascuțiți ca pumnalele. Când apăru În zmeuriș mormăind fioros, Anul Nou se scobea În dinți cu un pai. Ursul se miră.El știa că toată lumea se teme de el. -Uite, ce e, ursule, zise flăcăul. Am venit pentru că Împaratul mi-a cerut-o. I s-a făcut poftă de zmeură dintrasta. Vezi, puteam să fur și s-o iau
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
era ursul acela o namilă nemaivăzută, cu dinții ascuțiți ca pumnalele. Când apăru În zmeuriș mormăind fioros, Anul Nou se scobea În dinți cu un pai. Ursul se miră.El știa că toată lumea se teme de el. -Uite, ce e, ursule, zise flăcăul. Am venit pentru că Împaratul mi-a cerut-o. I s-a făcut poftă de zmeură dintrasta. Vezi, puteam să fur și s-o iau la fugă, dar eu te-am așteptat ca să-ți cer voie să culeg. Ce
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
te-am așteptat ca să-ți cer voie să culeg. Ce rost are să ne batem, să ne umplem de sânge? Văd că zmeură ai destula și dacă-mi dai un coșuleț, Îți spun unde are Zmeul un iaz plin cu pește. Ursul când auzi de pește, Îl lăsă pe Anul Nou să ia câtă zmeură vrea, ba l-a și ajutat la cules, și au pornit amândoi spre palat ținându-se de după umeri ca doi flăcăi ce vin de la cârciumă. Împăratul rămase
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cu blăniță. S-au luat la ceartă, pisica chiar l-a zgârâiat. Oricum, amândoi aveau mare ciuda pe șoarece pentru că Îi Înșelase. De atunci bărbatul pune curse, doar l-o prinde vreodată, iar pisica este dușmanul lui de moarte. POVESTEA URSULUI Ursul era un moșneag bogat, cel mai bogat de prin partea locului. Se ocupa cu creșterea albinelor, avea mulți stupid și multă, multă miere. Mergea cu mierea În târg, o vindea, ducea miere boierilor, tot ca s-o vândă. Și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
blăniță. S-au luat la ceartă, pisica chiar l-a zgârâiat. Oricum, amândoi aveau mare ciuda pe șoarece pentru că Îi Înșelase. De atunci bărbatul pune curse, doar l-o prinde vreodată, iar pisica este dușmanul lui de moarte. POVESTEA URSULUI Ursul era un moșneag bogat, cel mai bogat de prin partea locului. Se ocupa cu creșterea albinelor, avea mulți stupid și multă, multă miere. Mergea cu mierea În târg, o vindea, ducea miere boierilor, tot ca s-o vândă. Și aduna
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cu apă, ca să prindă vlagă. Moșul a alungat-o cu vorbe de ocară, neștiind că aceea femeie era Maica Domnului. Lui Dumnezeu nu i-a placut comportarea moșneagului zgârcit și l-a transformat Într-un animal greoi, ursuz-ursul. Și azi ursul trăiește singur, văicărându-se ca Într-o zi are să moară. Și azi ursului Îi place mierea. BUSUIOCUL Când Dumnezeu a făcut florile, fiecare floare și-a căutat și și-a ales un loc În care să-și pună rădăcina, să crească
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ocară, neștiind că aceea femeie era Maica Domnului. Lui Dumnezeu nu i-a placut comportarea moșneagului zgârcit și l-a transformat Într-un animal greoi, ursuz-ursul. Și azi ursul trăiește singur, văicărându-se ca Într-o zi are să moară. Și azi ursului Îi place mierea. BUSUIOCUL Când Dumnezeu a făcut florile, fiecare floare și-a căutat și și-a ales un loc În care să-și pună rădăcina, să crească, să Îmbobocească, să Înflorească. Și iar să crească, să Înflorească. Unele flori
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
în care să poată sta cât timp va avea de lucru acolo. Primul gând a fost să refacă împrejmuirea casei, căci într-una din dimineți constată că fusese vizitat de un animal mare, după urmele lăsate. Pesemne că fusese un urs. Aranjă cu niște meșteri din sat, care-i ridicară un gard de toată frumusețea. Apoi toată iarna se ocupă de casă. Avea doi tineri localnici ca ajutoare, care mai mult stăteau și se uitau la el cu câtă îndemânare lucra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
comuna Lespezi are o vechime considerabilă. Istoria comunei s-a desfășurat în strânsă relație cu istoria celorlalte așezări din imediata apropiere, mai ales a Probotei. În zona Lespezi, pe ambele maluri ale râului Siret, au fost depistate fragmente de cerblopătar, urs, mamut și zimbru, care se găsesc în colecțiile lui Daniel Sava și Traian Bița (Pașcani). Pe aceste locuri au existat comunități umane pre-indo-europene încă din epoca de piatră (35.000 î.Chr. - 2000 î.Chr.), lucru dovedit de urmele prezenței
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ajun și se termină în ziua Anului Nou, seara, la care participă în mod direct sau indirect tot satul. Sărbătoarea Anului Nou începe cu plugușorul copiilor, care altădată era tras de boi, continuând apoi cu uratul, colinda, capra, căprița, buhaiul, ursul, păpușile, Barbu Lautaru", Banda lui Jianu, sorcova. Cele mai vechi obiceiuri sunt plugușorul și buhaiul. Plugușorul are același conținut ca și în majoritatea localităților românești: „Mâine anul sennoiește Plugușorul se pornește Și începe a ura Pe la case a colinda. Iarna
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]