6,013 matches
-
o leasă, S-afume prune de uscat. În vie, poama e culeasă Și florile s-au scuturat. Iar teascul strugurii îi stoarce Și curge-mbătătorul must. O fată gânditoare toarce, Privind spre drumul cel îngust”. Coadă mare la cuptorul de uscat prune al Bucuricăi. Țăranii stau la rând cu lăzile pline cu prune de Tuleu sau din cele „ursești”, pentru a le usca pe gratii, la foc domol. Sub nucul țatei Bucurica, unde este construit cuptorul, toamna e lume multă. Ce
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
covor zburător este aruncat de Theodor Răpan peste umerii Iubirii colosale. Vis și corbi ciugulitori, nemărăginiri, magnolii, palate de cleștar și semnul pus pe adorația Madonei. Un poet ca puțini astăzi, cu miză și dorință de răsturnare a faliilor dintre uscat și ape. „Groaza bucuriei”, iată o sintagmă care mă urmărește ca o umbră de vulpe, odată ce am citit-o în pagina cu sonete. Și, da, bucuria își are teama sa de moarte, așa cum, în alt plan poetic, cântecul viorii topește
ULTIMUL „CRESCĂTOR” DE INOROGI ÎN REZERVAŢIA SONETULUI de MELANIA CUC în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364113_a_365442]
-
chilie, de colibă, de scaun, de pustnic sau de,,mosor''(o formă de viață monastică de peșteri de pe versanții verticali ai Muntelui Athos, care comunică cu marea doar prin intermediul unei frânghi și a unui mosor (troliu), în schimb accesul de pe uscat e aproape inaccesibili. Pentru a vizita așezările din Athos este necesar o aprobare specială care se poate obține la un birou care se află la Salonic sau la Athena. Așa dar să ne pornim întru vizitarea așezărilor civile și a
MUNTELE ATOS de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364143_a_365472]
-
închipui că s-au lăudat în fața fanfaronului și că se pregăteau să-l păcălească sau să-l tapeze, știindu-l cu punga plină. De aceea intră în joc. --Bine, mă Dane, așa faci tu afacerile? În goana calului? --Și pe uscat? Se grăbi să spună Firfirică, pocnind cu degetul în gâtlej. Auzi cum sună? --Cum sună? întrebă naiv Zamfirescu. --A doagă uscată, spuse Cireșel cu mult năduf. Ceilalți râseră cu zgomot. Buhăianu îi spuse cu reproș: --Hai, mă Dane, să discutăm
TRANDAFIRUL SIRENEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368249_a_369578]
-
de viață, în mirare, Așteaptă rând să crească mare, Cu darul coborât din soare. * Tărâna-i stampa care poartă, Precum simbolurile-n hartă, Trecutul cel scobit cu daltă De-un biet prezent, oprit la haltă. * Tărâna e copaia-n care-ncape Uscatul trupului răs-stors de ape Când tot departele ne e aproape, Când azi, pe mâine-o să-l îngroape. * Deci nu pășiți cu tălpi murdare Peste țărâna hrănitoare, Și nu huliți groparul care Ne-nțărânează, la plecare. Foto: La arat, Stefan Dimitrescu
ŢĂRÂNA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368482_a_369811]
-
tataie la casa dumitale! -se auzi vocea unuia dintre pompieri. Venim să vă dăm afară apele... -Am venit să-i aduc pantofi de rouă amară dragii mele. Când s-a sfârșit, îi spălasem pantofii și-i pusesem în fața prispei la uscat, să nu-i fie recele prea rece, la talpă. I-a luat blestemăția asta de volbură neagră! ... Își ținea strâns lipite la piept împletiturile, și cu obida lacrimilor pe obraji, se întoarse, umil, apăsător, spre... ....Draga lui, odihnea liniștită între
PANTOFI DIN ROUĂ AMARĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368549_a_369878]
-
În context, se desfășură, în singurul hotel din lume de șapte stele, aflat în exoticele mări ale sudului, campionatul național de table. Ca să nu fie disprețuiți de societate (se spune high-life) mulți își cumpărară iahturi pe care le țineau pe uscat și dădeau în ele niște chiolhane de spaimă, deoarece pe mare li se făcea rău de la stomac și nu se făcea săăă... Păi, chiar că nu se făcea! Dacă vărsau pe pantofii din piele de colibri ale însoțitoarelor, vă dați
EPIZOOTIA LA OAMENI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367815_a_369144]
-
ciufulit și neîngrijit. L-am băgat în cadă să-l spăl și să-l aranjez. Se îmbibase cu apă în așa fel că nu mai puteam să-l ridic. Abia atunci realizasem ce trăsnaie am făcut. L-am lăsat la uscat în balcon câteva zile, în cele din urmă fiind nevoită să-l arunc. Când a văzut tata isprava mi-a aruncat o privire plină de reproș, dar nu m-a pedepsit pentru că și-a dat seama că eram și eu
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
voaluri de bâțâială scremută, mulțimea prosternată (dar și consternată) în fața „omnipotenței și omniscienței sale. Mulțimi vernerând în delir „înălțimile-i „celeste” și stăruind într-o trudnică rugă să le fie calea luminată, ca la începuturile lumii când Dumnezeu despărțit-a uscatul de ape și raiul din fața bulucelilor greu de oprit ale ființelor create. Tronând dintr-o cetate inexpugnabilă, servea „talmeș-balmeșul” zilnic neinițiaților în arta guvernării, având revelația că Cel de Sus îi va mulțumi pentru marea sa generozitate și îl va
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
Ceylon, la Point de Galle. Pe bună dreptate se spune că cine vede pentru întâia oară natura tropicală pur și simplu nu poate să nu fie cucerit de frumusețea luxuriantei vegetații din Ceylon. Încă din depărtare, de abia zărindu-se uscatul, a apărut la orizont cea mai mare înălțime de pe Ceylon, iar apoi au început să se deslușească încet-încet și țărmurile insulei, împânzite din toate părțile de verdeață. Pe când priveliștea ce vă așteaptă la intrarea în radă este de nedescris. Rada
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
scoți este mai greu decât munca în ocnă și nu se găsește peste tot, ci doar în anumite bălți. În ziua pe care încerc să o descriu, trăgeam singur la rame pentru că valurile mă duceau spre larg, vântul bătea dinspre uscat, așa cum am mai spus și efectul greutății în plus se simțea mai puțin. Mi-am luat ca punct de reper să ajung spre Venus, în dreptul circului montat an de an, în fiecare vară, în Saturn. Pescarii ieșiți cu bărcile în
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367403_a_368732]
-
efectul greutății în plus se simțea mai puțin. Mi-am luat ca punct de reper să ajung spre Venus, în dreptul circului montat an de an, în fiecare vară, în Saturn. Pescarii ieșiți cu bărcile în larg își luau repere de pe uscat față de care se orientau, numai de ei știute. Acolo unde pescuiseră cu o zi înainte, sau două, pește frumos și mult, acolo își îndreptau barca. Acest lucru era valabil numai dacă valurile și curenții erau pe aceeași direcție, ca în
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367403_a_368732]
-
privitor la astfel de ...operații domestice (mă refer la mașina de spălat). Când eram la „curte” aveam animăluțe la curte, la bloc ne-am împărțit munca pe proprietate, eu mi-am ales „spălatul rufelor”, fără a le întinde și la uscat...Asta este o operațiune „cărcăloasă”, migăloasă, este o operațiune separată care necesită răbdare, imaginație pentru cel care o face...se-nțelege cine, nu? Aceasta este singura mea erezie de tip patriarhal, mi s-a supus fără a „protesta sau scălâmba
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366805_a_368134]
-
soarele intens îți dăunează, în timp ce aerosolii marini sunt pentru tine mană cerească. Mă îndoiam însă că în ziua aceea inspiram aerosoli marini lângă plaja mai puțin populată decât de obicei. Briza dinspre larg căzuse și îi luase locul, adiind dinspre uscat, un aer încins, înecăcios. Cucaras! îmi întinsese mâna. Istrate, Cucaras, fost căpitan de vas. Pronunțase astfel cuvintele, încât să le pună în evidență rima. Se ivise pe neașteptate în fața mea și îmi ceruse voie să mi se așeze alături, la
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
purtau încălțări cu tocuri înalte - casele lor înșiruindu-se sub forma unui mic bazar, oferind cumpărătorilor o mulțime de lucruri, dintre care săreau în ochi de departe covoarele cu motive orientale, în nuanțe de roșu mai ales. Pretutindeni atârnau la uscat, făcute mănunchi, frunze de tutun. Vegetația bogată, învăluia întreaga insulă într-o umbră extrem de binevenită, mai cu seamă vara. Să-i facem o vizită lui Șenase, ne-a propus Georgescu, imediat ce coborâserăm din șalupă, de obicei vizitatorii erau aduși de
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
umflat prin întoarcerea orificiului de alimentare cu aer în direcția brizei. Aerul captat era apoi încălzit de soare, făcând balonul să se ridice. Cucaras, în picioare, cu mâna streașină la ochi, scruta plaja de la un capăt la celălalt. Vântul dinspre uscat, din ce în ce mai viguros, încerca să abată balonul copiilor spre larg. Aceștia se opuneau cu toată energia, scoțând țipete ascuțite. Soarele intrase într-un fel de pâclă, încât dimensiunile discului său păreau să se fi mărit. Asta e prea de tot, murmura
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
strângă lucrurile risipite, zorindu-și copiii să renunțe la joacă. Mă ridicasem să văd ce se întâmpla dincolo de peretele șandramalei, lângă care stând fusesem feriți de efectul circulației tot mai intense a curenților de aer. Observasem numaidecât că orizontul dinspre uscat căpătase un tiv negru, ca și cum înserarea ar fi tins să se lase de la apus spre răsărit, cu mult înainte de vreme. Salvamariștii își trăseseră bărcile pe uscat, după ce se convinseseră, cutreierând grăbiți plaja, că nimeni nu mai adăsta în valuri. Cucaras
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
efectul circulației tot mai intense a curenților de aer. Observasem numaidecât că orizontul dinspre uscat căpătase un tiv negru, ca și cum înserarea ar fi tins să se lase de la apus spre răsărit, cu mult înainte de vreme. Salvamariștii își trăseseră bărcile pe uscat, după ce se convinseseră, cutreierând grăbiți plaja, că nimeni nu mai adăsta în valuri. Cucaras nu-și modificase poziția în timpul investigației mele. Se pare că va ploua, remarcase el sec, și nu puțin. Vai, domnule căpitan, îi spusesem atunci alarmat, dar
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
înainta la fel de bine în mare, dar și pe râurile interioare. La început au fost 3 corăbii, apoi 40, 100, 300 fiecare cu câte 100 vikingi. Dotați cu cămăși de zale, topor de luptă, arc, atacau în formație de V pe uscat, furau căi și străbăteau Anglia. Bieții țărani saxoni din pădure, cu case din lemn, ușor de dat foc, cu cămăși din lână, scut și câte o sulița, păreau niște provinciali ignoranți! În 877 saxonii sunt asediați cu aruncător de pietre
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
verde ca smaraldul și cu trei capete, trei inimi și trei gheare otrăvite.” Se dă o luptă între oștirile subacvatice ale împăratului și ale balaurului care este ajutat și de vrăjile mamei sale. Heracleea este ascunsă într-o cetate, pe uscat unde balaurul nu putea ajunge. Se întâlnește cu Gheorghe și își jură credință veșnică. Gheorghe ajutat de ceilalți pescari și de Nahado, duhul pescarilor, participă la luptă. Balaurul câștigă lupta și Gheorghe pentru a o salva pe iubita lui care
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
mării. E agitația puternică a valurilor cu fluxul și refluxul lor, atât în gândirea cât și în senzațiile acestor oameni, și de aceea nu pot fi niciodată transplantați.” Nevoită să își desfășoare viața alături de soțul ei, departe de mare, pe uscat, trăiește cu nostalgia necunoscutului, a mării, a libertății, a primului ei logodnic, un marinar, om al mării deschise și al necunoscutului. Este numită de cei din jur „sirena” sau femeia mării. Soțul ei îi mărturisește că îl atrage și îl
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
trăiește Câștigă cei cu inima curată PSALMUL 94 Veniți să ne bucurăm de Dumnezeu Să privim fața Lui întru laudă Să-L cântăm în psalmi ca să ne audă Împărat mare peste sufletul meu În mâna Lui marginile de pământ Și uscatul mâinile Lui l-au zidit Tot universul doar Domnul l-a clădit Veniți să ne rugăm Lui prin jurământ El a făcut-o și-a Lui este marea Veniți să ne închinăm în fața Lui Și să plângem înaintea Domnului „Nu
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
lumea Ta Doamne ies din păcate PSALMUL 65 Dați slava laudei Lui în univers Să-i cânte numele Lui în altare Puterea Sa n-are în veci hotare Forța divină vibrează raze-n vers Cel ce preface și marea în uscat Prin râu vor trece cu piciorul acum Și ne vom veseli de Dânsul pe drum Ochii Lui privesc spre neamuri delicat Stăpânește cu puterea Sa veacul Cei răi să nu se-nalțe întru sine În Domnul nostru nu vor găsi
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
Bălășoiu? Elena! Elena! Gabi mă striga, o auzeam, vroiam să-i răspund dar gura ... mintea ... voința, inerte, ucise, nimicuri, haos, moarte ... A zis să ... nu chiloții voștri pe calorifer. ─ Ceeee? Face control în camere Gabi. Dacă vă găsește chiloții la uscat mi-i bagă-n gură. Și unde-i uscăm? Gabi se mira și aștepta de la mine o soluție. Îmi amorțise creierul de frig, de silă, a batjocură ... și Gabi aștepta o soluție, Doamne! Băi Gabi, mă lași? Nu știu ... îi
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
ispita perspectivelor vaste, fluide, mereu în schimbare. În acest fel, el a căpătat, de-a lungul anilor, noblețea calmă a unui țărm - țintă și stavilă în fața repetatei agresiuni a valurilor. După atâtea întâmplări din viața sa, pe apă și pe uscat, ne propune un final tulburător, recent și definitoriu pentru dragostea sa de viață și de oameni, dar și pentru păsările care populează țărmul mării, pe care le admiră zilnic. Este vorba de un stol de lebede, care încearcă să spargă
PREFATA LA CARTEA IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367073_a_368402]