769 matches
-
mă îndoiesc că televiziunile au studiat serios preferințele telespectatorilor, pentru a ajunge la o astfel de concluzie, pentru a elabora strategii de programe. Televiziunile fac ce fac dintotdeauna: stau numai cu ochii pe audiențe. În al doilea rând, ceea ce vedem vânturat pe aceste televiziuni nu prea este politică. E mai mult cancan politic, bârfă de pe marginea șanțului despre ce fac sau cum sunt politicienii, picanterii parlamentare. Se vede treaba că jurnaliștii noștri știu să abordeze lumea numai întrun singur mod - așa cum
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ceva ca la Cape Kennedy! Chemăm și Televiziunea, nu-i așa, dom' inginer? Să ne filmeze... Tu de unde-ai răsărit?! se miră maistrul. N-ai terminat de vopsit conductele de azot? Acuși, tov' maistru, acuși, că nu pornim azi. Valeriu vîntură furios pensula și găleata, băgîndu-se înapoi sub conducte, să-și termine munca. Mai durează pînă facem legăturile cu traseele centrale? mă întreabă Cornea. Zilele astea. Trebuie să-i găsesc pe cei de la construcții-montaj, e treaba lor. Aăă, se miră maistrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
compasiune. Dar nu e același lucru ca o casă drăguță, nu? Mai bine o las baltă. N-am nici o șansă. În clipa în care intrăm, la Claridges e plin de oameni eleganți care beau ceai. Chelneri cu jiletci cenușii se vântură încoace și-ncolo cu ceainice verzi cu dungi albe, și toată lumea vorbește cu însuflețire, însă nu-i văd pe Luke și pe Elinor nicăieri. Mă uit în jur, cuprinsă de o speranță subită. Poate n-au ajuns încă. Poate Elinor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
bogat decorat, cu dale de marmură și stâlpi enormi, auriți. Exact în fața noastră se află un spațiu cu multă lumină, cu palmieri și mobilier de ratan, unde se bea cafea în sunet de harpă, iar chelneri în uniforme cenușii se vântură încoace și-ncolo cu cafetiere de argint. Dac-ar fi să fiu sinceră pănă la capăt, ar trebui probabil să recunosc că și locul ăsta e destul de impresionant. — Aici, zice Robyn, luându-mă de braț și conducându-ne pe o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ce are de făcut, n-are cum să nu meargă. Trebuie. Mă aflu în fața ferestrei unui apartament de la etajul al doisprezecelea al Hotelului Plaza, și mă uit la Plaza Square de dedesubt. E o zi însorită și caldă. Lumea se vântură încoace și-ncolo în tricou și șort, făcând lucruri normale cum ar fi să închirieze trăsuri trase de cai și să arunce cu monede în fântână. Iar eu, înfășurată într-un prosop, cu părul de nerecunoscut, tapat à la „Frumoasa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
În care Îi atrăgea atenția asupra unor modificări de texte. Lista Începuse cu „1) Omul care a văzut moartea de Victor Eftimiu. Cu următoarea modificare În finalul piesei: <<Ce ți-e și cu omul, domnule! Ajunge să vie cel dintîi VÎntură Țară mai dezghețat, mai isteț și ne duce de nas pe toți, mai ales pe noi, ăștia din orașele mici (se adresează spectatorilor): Parcă dumneavoastră sînteți mai pricopsiți?! (toți interpreții se apropie de rampă și arată cu degetele spre spectatori
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o odihnească în pace” apoi aprinse pe rând cele patru lumânări mari, din ceară de albine curată și le așeză la colțurile sicriului, puse una și în sfeșnicul de la cap și aprinzând într-o cățuie câteva boabe de tămâie, o vântură să răspândească fumul aromat în odaie și pe lângă sicriu. Feciorii și fetele mamei Elena știau toate rânduielile și datinile de îngropăciune, se îngrijiseră de tot ce trebuie, de slujbele ce se oficiază în astfel de 118 Rădăcinile Continuității împrejurări, vorbiseră
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
zborul lin, fâlfâitor al porumbeilor. În frumusețile și grandoarea Veneției se amestecă și foarte multă suferință și cruzime ce au marcat existența acestui oraș-stat cu un rol de seamă în politica medievală europeană și mondială. Atâtea adversități politice s-au vânturat și atâtea crime oribile s-au petrecut în umbra zidurilor cetății Dogilor. Mărturia palidă a neasemuitelor barbarii săvârșite de om contra semenilor săi a rămas celebra „Punte a Suspinelor”, prin care treceau cei condamnați înainte de a sfârși în mod barbar
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
A stat la noi șapte ani, lecțiile rărindu-se cu timpul și firea ei devenind tot mai irascibilă. Și totuși părea ca o stâncă a neîndurătoarei permanențe În comparație cu fluxul și refluxul de guvernante englezoaice și preceptori ruși care s-au vânturat prin casa noastră. Fusese În relații proaste cu toți. Vara se Întâmpla rareori să nu fie la masă mai puțin de cincisprezece persoane și, când la zilele de naștere, numărul lor se ridica la treizeci sau chiar mai mult, problema
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ajung și pe post de momeală turcească!... Tot neguțătorul mi-a șoptit că Senatul venețian umblă să încheie o pace secretă cu Mahomed. "O pace secretă?!" zvâcnește Ștefan lovit. Încă un pumnal împlântat în spatele Moldovei! Halal cruciați! Ștefan, furios, se vântură de la un capăt la altul al spătăriei. Boierii tac mâlc. Anafura cui... mormăie Mihail și se pleznește cu palma peste gură, dar nu se poate ține să nu le-o zică: Sictir! Ștefan răsuflă adânc, cu amărăciune: Ce de "navigatori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
le-am "scăpat", acum erau convinși că în hățișul de negocieri comerciale, de contracte cu sute de oferte și mii de tarife, cu zeci de firme și zeci de directori și agenți de turism și, "bref", cu milioane de dolari vânturate în aceste acțiuni, nu se putea ca "obiectivul să nu pună botul"! Ceva abateri de la politica tarifară aprobată, ceva cadouri, ceva bani, ceva mese... Din Nota de constatare a CNSAS: A. COTA ȘI TITULARUL DOSARULUI I 235561, 2 vol.-titular
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
picaresc al lui Mateiu Caragiale. Cu aroma barocă a limbajului, personajul-narator îi ascultă spovedania : Sunt grec, urmă el, și nobil, mediteranean ; cei mai vechi străbuni ce-mi cunosc erau, în suta a șaisprezecea, tâlhari de apă, oameni liberi și cutezători, vânturând după pradă mările în lung și-n larg, de la Iaffa la Baleare, de la Ragusa la Tripoli. Profilul urban decadent al poveștii nu a lăsat loc vreunei prelungiri a sugestiei marine, atât de promi țătoare, așa cum nici haiducii din romanele lui
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
în această chestiune. Peste câteva luni însă, generalul Antonescu a [266] instituit munca obligatorie pentru toți evreii - ca să-i facă pe plac lui Killinger - și nu s-a mai scandalizat de miile de intelectuali evrei ce măturau (mai bine zis: vânturau) gunoaiele și pritoceau zăpada pe străzile tuturor orașelor din România, ca să nu amintesc decât în treacăt de lagărele, deportările și asasinările în masă, făcute dacă nu din ordinul său, în orice caz cu știrea și învoirea lui, de Piky Vasiliu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
pe pârâul de deasupra școlii. Într-o vreme de foamete și război și împovărată cu trei copii, în satul sărac unde merindea trebuia adusă de la șes pe bani grei, familia Labiș nu avea cum să nu fie receptivă la ideile vânturate după război. Difuzată și prin intermediul școlii, propaganda comunistă făcuse din Stalin o figură emblematică, un „eliberator”. În acest monstru copiii Labiș vedeau un soi de „bade” grijuliu (așa îi spunea sora cea mică, Dorina), în genul celui mai bun prieten
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
o echipă unită. Adunările noastre aveau loc, cel mai adesea, la umbra Arcului de Triumf, într-o clădire în care își avea reședința primul-ministru sîrb Pașici, un bătrîn frumos, cu barbă mare ca a zeului Neptun, al cărui trident îl vîntura pentru "Quos ego"-urile, iritate adresate deopotrivă adversarilor învinși, și colaboratorilor săi de la Zagreb și Ljubljana. Cum nu se prea descurca în franceză, el se avînta vorbind de preferință germana. În fond, acest inginer, cu capul pe umeri, se arăta
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
prelungit cu săparea unor cuiburi de mitralieră în stînca înălțimilor de la frontieră. Dintr-o simpatie obscură de ordin rasial, mediile flamande erau înclinate să creadă în pocăința Germaniei, fără a vedea activitatea clandestină a agențilort coloanei a V-a care vînturau, spre a înșela poporul, drapelul unei autonomii flamande. Aceste medii erau favorabile doctrinei de repliere a armatei pe Namur, în timp ce walonii din Verviers și Liège nu admiteau să fie sacrificați apriori, împotrivindu-se puternic unei asemenea doctrine strategice. Cîteva persoane
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pîn' și tractaturi de filosofie. Ei bine, într-o asemine epohă, când se publică atîte cărți, afară de bune, nu este de neapărată nevoie ca o critică nepărtinitoare, aspră, să le cerceteze pre toate, și ca într-un ciur să le vânture; lăudând cele bune și aruncând în noianul uitării pre cele rele; și una și alta după principiile sale, și fără a lua seama la persoana și la starea autorilor?" Kogălniceanu este de pe acum, sub raportul conținutistic al criticii, un tradiționalist
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pîn' și tractaturi de filozofie. Ei bine, într-o asemine epohă, când se publică atâtea cărți, afară de bune, nu este de neapărată nevoie ca o critică nepărtinitoare, aspră, să le cerceteze pre toate și ca într-un ciur să le vânture; lăudând cele bune și aruncând în noianul uitării 1 "Romînia literară", 1885. Cugetări, p. 201, 218, 277, 118. 2 "Steaua Dunării", II, p. 5. 3 "Dacia literară", 1840, p. 205. 4 A. Russo ("Albina romînească", 1846, anul XVIII, nr. 13
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
amintite mai multe biserici, unde oameni ai neamului bes continuînd practicile esenilor, veniți de la Istru, în limba besă slujeau Dumnezeului lor, diferit de cel al iudeo-creștinilor. Toată această istorie uluitoare, în cultura noastră este o besă a culturnicilor de băsești, vînturată în lume pe banii noștri de depravarea art sulé a lui H. R. Patapievici! Thor era divinitatea supremă a cultului practicat de filisteni sau canaaniți și în-semna în limba lor ,,taur” fiind o personificare simbolică a lui El, divinitatea supremă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în public în lumea grecilor, iar acest text este încă o dovadă că Herodot cel prea iubit de mulți istorici români și luat ca singurul gornist al adevărului, minte ca o curvă. Ce ciomege merită istoricii români care ne tot vîntură prin cap pentru veșnică îndobitocire, puhoaie de indo-europeni și alte seminții că nu le mai știi de un-de le scot ca să ne smintească și să ne tîmpească pînă ne vor plesni căpățînele. O afumătură de ardei iuți secăturilor, v-ar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
au așteptat pe machidoni cu daruri multe pe malul drept al Istrului să nu mai obosească sărăcuții să-l treacă. Și în acele vremuri minciuna era la mare cinste cînd se flutura în vînt freza vreunui rigă sau neam de vîntură steag! Iordanes în Getica, la capitolul 65 spune că pe regele geților îl chema Gudila dar se bătea pe cataramă cu regele macedonean, tot așa cum făcea Ion Brătianu cu tartorii sioniști Cremieux și Montefiori. Mai găsim în zicerea lui Iordanes
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Încăpere cu ziduri și nu ne vedeam cameră cu cameră, om cu om, și ne păzea unul din prepelac și noi ne Învârteam pe acolo, un sfert de oră, 20 de minute, după cum alegeau ei să ne țină... Câteodată, ne vânturam o dată și ne dădea afară, ne băga la loc În celule. Și asta se chema că ne scotea la aer... Când se purtau mai bine cu noi, când aveau indicații, ne scoteau o dată pe săptămână, când nu..., ne scotea la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
instituit de guvern Reprezentație extraordinară [miercuri la 3 martie 1871] Se va da în beneficiul D-lui m. felbariad Piesa lipitorile satelor Vodevil național de V. Alecsandri și dl. Millo persoanele Chir Jani Avdelas D-nul Felbariad Jupân Moise Comino Vântură țérră Gestian Ion, teslaru G. Botez Catrina, femeia lui D-na Dimitrescu Nițu, copilul lor D-nul Fraivalt Gavril Sârbu D-nul Magheru Mariuca, orfana D-na F. Sarandi Jupâneasa Lucsandra * * * Subprefectul Dl. Protto Un țĕrran Dl. Mihăilescu Martin, păduraru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bună pentru propria noastră cultură și propriul nostru trecut pe lângă aceia care ar trebui să le apere, fără a aștepta asemenea intervenții la o ceașcă de ceai sau un pahar de vin din partea străinilor. De la șefii de trib care se vântură în continuare prin Capitală, expunându-și când și când pieile de leopard și buzduganele pe prima pagină a Scânteii, nu putem spera mare lucru. Aceștia sunt prea preocupați de a învăța din experiența României socialiste în materie de dezvoltare industrială
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
decurge din prezența reală a sufletului: sensibilitatea. Printre cărțile de proză din anii aceștia, a Dumneavoastră e vie prin sensibilitatea ei. Vă numărați printre puținii prozatori În stare să scrie o frază ca „Mina maura cocoțată pe taburetul Înalt rotitor vântura piciorușele mentolate privind fix În ochelarii nesiguri ai lui Braun, zâmbindu-i, fără ca rotofeiul Robert să observe”. Am subliniat În exemplarul meu cuvântul „mentolate”. Admirabil! Prezența și traiectoria În carte a Verei sunt, am impresia, triumful artei Dumneavoastră. August se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]