KorAP: Find »[drukola/base=vâsli & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 ...32 >

784 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434

într-o zi, specia umană va ieși din starea ei de amnezie și va întreba: Unde este pământul care va trebui să-i hrănească pe fiii fiilor noștri? Plesni din limbă și clătină din cap: Merită să trăiești ziua aceea! Vâsli fără efort, pe apă în jos, prin năvalnicul râu San Pedro, având grijă doar să evite cu o lovitură de padelă lemnele plutitoare sau copacii dărâmați de furtunile recente. Vâsli din greu, pe apă în sus, prin afluentul negru, la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
limbă și clătină din cap: Merită să trăiești ziua aceea! Vâsli fără efort, pe apă în jos, prin năvalnicul râu San Pedro, având grijă doar să evite cu o lovitură de padelă lemnele plutitoare sau copacii dărâmați de furtunile recente. Vâsli din greu, pe apă în sus, prin afluentul negru, la umbra mahonilor și a arborilor de capoc, sprijinindu-se de ramuri și plante agățătoare. Cină pe plaja de nisip, acolo unde descoperise urme proaspete de broască țestoasă care i-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
alți pereți, decât râul, de o parte, și selva, de cealaltă parte. Se trezi la răgetul jaguarului dând târcoale prin împrejurimi, deranjat poate de prezența omului, fiind poate în călduri, poate înfometat. Se trezi cu primele raze de lumină și vâsli din nou ocolind nuferii enormi, sub căldura amiezii din mlaștină și prin întinsele lagune, făcând să se ridice la trecerea lui cârduri de stârci și de bâtlani. Vâsli în sfârșit prin canalul aproape nemișcat, nerăbdător să zărească acoperișul colibei sale

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
în călduri, poate înfometat. Se trezi cu primele raze de lumină și vâsli din nou ocolind nuferii enormi, sub căldura amiezii din mlaștină și prin întinsele lagune, făcând să se ridice la trecerea lui cârduri de stârci și de bâtlani. Vâsli în sfârșit prin canalul aproape nemișcat, nerăbdător să zărească acoperișul colibei sale, să simtă mirosul focului, să doarmă în patul lui de campanie, să o vadă pe Piá. Dar acoperișul se năruise din pricina ploii, focul nu ardea, patul de campanie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
pământie, iar pântecele îi apărea umflat, neted și gata să-i plesnească. Se mișcă neliniștită, deschise ochii, privi fără să vadă flăcările și gemu încetișor. — Dormi, dormi, micuțo, șopti el, de parcă l-ar fi înțeles. Dormi liniștită, că mâine voi vâsli toată ziua și voi vâsli și dacă se face noapte, și în zori vom fi pe râul Yari și acolo preoții te vor face bine curând. Îi mângâie mâna care atârna lângă el. N-o să-ți facă rău, nu te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
umflat, neted și gata să-i plesnească. Se mișcă neliniștită, deschise ochii, privi fără să vadă flăcările și gemu încetișor. — Dormi, dormi, micuțo, șopti el, de parcă l-ar fi înțeles. Dormi liniștită, că mâine voi vâsli toată ziua și voi vâsli și dacă se face noapte, și în zori vom fi pe râul Yari și acolo preoții te vor face bine curând. Îi mângâie mâna care atârna lângă el. N-o să-ți facă rău, nu te teme. Își sprijini capul de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
noapte, o mie de milioane de ființe se întreabă care este rațiunea vieții lor, incapabili să admită că nu există o rațiune pentru moartea lor... O privi stăruitor. Focul îi însemna chipul pământiu cu umbre ciudate. Taré al morții trecu vâslind în lungul lui caiac, pe râu în jos, și o luă cu el, dar Intié al focului o însoțise până în ultima clipă, iar spiritul Piei nu va rătăci pentru totdeauna în nopțile reci și în apele adânci. Ca femeie yubani

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
ți pot oferi semenii tăi și, totuși, renunți la toate astea. De ce n-ai măcar un motor la caiacul tău? Cu el ai fi ajuns la timp ca s-o salvezi pe Piá... Cu el n-ar trebui să ostenești vâslind în sus pe San Pedro... Dar știi la fel de bine ca și mine că ori trebuie să renunți la tot, ori nu renunți la nimic... Medicamentele alor tăi sunt bune, știu asta, m-au vindecat de multe ori. Dar mai știu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
un alt pește mai mare. Inspiră profund. Mirosul de pădure, de pământ reavăn, de frunze putrezite, de flori cu parfum prea greu, îl pătrunse adânc. Era mirosul de dimineață al selvei. Se urcă în caiac și, fără să se grăbească, vâsli alene, ocolind nuferii și păpurișul. Se opri în mijlocul mlaștinii. Ridică padela și picuratul apei ce se prelingea era tot ce se putea auzi în dimineața liniștită. Ambarcațiunea își pierdu elanul și se opri. Lumea era învăluită în liniște și tăcere

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
caiac, își sprijini ceafa de margine și lăsă ca soarele dimineții să-i pârlească pielea. Sosi, tăcută, o libelulă, care se opri din zbor și își găsi odihna pe piciorul lui dezgolit. — Bun loc ți-ai mai găsit, șopti el. Vâsli rar, prin canalele nemișcate, la umbra mahonilor și a arborilor de capoc, printre liane și plante agățătoare. Vâsli fără efort prin întinsele lagune, făcându-și loc printre mangrove, speriind cârdurile de stârci și de bâtlani albi. Vâsli grăbit în orele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
libelulă, care se opri din zbor și își găsi odihna pe piciorul lui dezgolit. — Bun loc ți-ai mai găsit, șopti el. Vâsli rar, prin canalele nemișcate, la umbra mahonilor și a arborilor de capoc, printre liane și plante agățătoare. Vâsli fără efort prin întinsele lagune, făcându-și loc printre mangrove, speriind cârdurile de stârci și de bâtlani albi. Vâsli grăbit în orele după-amiezii prin șuvoaiele repezi ale afluenților râului San Pedro, sărind din piatră în piatră sau peste bolovani... Cină

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
găsit, șopti el. Vâsli rar, prin canalele nemișcate, la umbra mahonilor și a arborilor de capoc, printre liane și plante agățătoare. Vâsli fără efort prin întinsele lagune, făcându-și loc printre mangrove, speriind cârdurile de stârci și de bâtlani albi. Vâsli grăbit în orele după-amiezii prin șuvoaiele repezi ale afluenților râului San Pedro, sărind din piatră în piatră sau peste bolovani... Cină pe plajele de nisip, unde descoperi urme late de broască țestoasă care îl conduseră la cuiburi de ouă proaspete

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
instrumentele, odată încheiat concertul zilnic al selvei. Broaștele, cu partea dinapoi în apă și capul scos la suprafață, dădură drumul primelor râgâituri, în vreme ce o îndepărtată pasăre-bombardier se trezea fluierând în căutarea perechii cu care să-și petreacă noaptea. Continuă să vâslească fără grabă. Canalele începură să se lărgească și coroanele stejarilor și ale arbuștilor încetară să se mai atingă de la un mal la celălalt. În ramurile de sarrapia urlau, lugubru, maimuțele araguato și, din când în când, se auzea șuierul de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377

totuși mici drame pe insulă, continuă Bruno cu o voce Înduioșată. Într-o zi, bunăoară, unul dintre căței, Înotând În mare, se aventurează prea departe. Din fericire, stăpâna lui Își dă seama că-i În pericol, sare Într-o barcă, vâslește din răsputeri și izbutește să-l pescuiască În ultima clipă. Bietul cățel a băut prea multă apă, și-a pierdut cunoștința și se poate crede că va muri; dar stăpâna reușește să-l reanimeze făcându-i respirație artificială și totul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296

moleșesc și devin plictisitoare, la fel și noua generație. Domnul Witkowski nu știe unde au să ducă toate astea, evident către o mediocritate călduță, dacă nu către ceva mai rău. De această mediocritate se teme și fiul. Tăticul încă mai vâslește neajutorat în cerc, fiindcă din greșeală trage mereu doar într‑o parte și nu în ambele. În ultimul timp îl chinuie și sciatica și reumatismul cu vârf și îndesat, când lipsa piciorului îi dădea și‑așa destul de furcă, iar altceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222

pentru siguranța nevinovaților prinși în acest conflict. Nu se va termina niciodată nebunia? Michael stă în cabina hidroavionului, întinzându-și capul în față ca să vadă peisajul din sudul Yorshire-ului desfășurându-se sub el Pilotul, ricându-se în scaun, fredonează un cântec: Vâslește, vâslește, blând, barcă, pe râu. Vocea pilotului pare neobișnuit de subțire și de melodioasă. Lumea nu mai poate aștepta. Avionul începe să urce abrupt. Michael nu înțelege motivul și înțepenește pe locul lui. Crede că își va reveni într-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
siguranța nevinovaților prinși în acest conflict. Nu se va termina niciodată nebunia? Michael stă în cabina hidroavionului, întinzându-și capul în față ca să vadă peisajul din sudul Yorshire-ului desfășurându-se sub el Pilotul, ricându-se în scaun, fredonează un cântec: Vâslește, vâslește, blând, barcă, pe râu. Vocea pilotului pare neobișnuit de subțire și de melodioasă. Lumea nu mai poate aștepta. Avionul începe să urce abrupt. Michael nu înțelege motivul și înțepenește pe locul lui. Crede că își va reveni într-o secundă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
când Michael spune asta, apoi ochelarii de pilot și casca de piele se desprind și Tabitha Winshaw se întoarce și spune: — Știi, Michael, este exact așa cum mi-am imaginat - lucrurile astea sunt extraordinar de simple, de îndată ce înveți să le faci. Vâslește, vâslește, blând, barcă, pe râu Vesel, vesel, vesel, vesel Viața e doar un vis. — Unde e Tadeusz, pentru numele lui Dumnezeu? strigă Michael. Scopul nostru nu e cucerirea Irakului. Este eliberarea Kuweitului. — Vrei să-ți arăt cum se face? spune

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
Michael spune asta, apoi ochelarii de pilot și casca de piele se desprind și Tabitha Winshaw se întoarce și spune: — Știi, Michael, este exact așa cum mi-am imaginat - lucrurile astea sunt extraordinar de simple, de îndată ce înveți să le faci. Vâslește, vâslește, blând, barcă, pe râu Vesel, vesel, vesel, vesel Viața e doar un vis. — Unde e Tadeusz, pentru numele lui Dumnezeu? strigă Michael. Scopul nostru nu e cucerirea Irakului. Este eliberarea Kuweitului. — Vrei să-ți arăt cum se face? spune Tabitha

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
ca o carapace goală, are gura deschisă și tot ce era înăuntrul lui este lăsat în urmă, sus pe cer... Mă prăbușesc, mă prăbușesc, mă prăbușesc. În noaptea aceasta, când soldații noștri luptă și pomenim familiile lor în rugăciunile noastre. Vâslește, vâslește, blând, barcă, pe râu. Zgomotul e asurzitor,scrâșnetul oribil al motorului și al curentului de aer și totuși, acoperind totul, se aude încă râsul dement al Tabithei; nesfârșitul, hidosul râs al irecuperabilei nebune... Vesel, vesel, vesel Nici un președinte nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
o carapace goală, are gura deschisă și tot ce era înăuntrul lui este lăsat în urmă, sus pe cer... Mă prăbușesc, mă prăbușesc, mă prăbușesc. În noaptea aceasta, când soldații noștri luptă și pomenim familiile lor în rugăciunile noastre. Vâslește, vâslește, blând, barcă, pe râu. Zgomotul e asurzitor,scrâșnetul oribil al motorului și al curentului de aer și totuși, acoperind totul, se aude încă râsul dement al Tabithei; nesfârșitul, hidosul râs al irecuperabilei nebune... Vesel, vesel, vesel Nici un președinte nu poate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327

caporal la popotă. Rezervația indiană Încă o canoe fusese adusă la malul lacului. Cei doi indieni așteptau. Nick și cu taică-su se așezară la pupa bărcii, indienii o Împinseră În apă și unul din ei intră În ea ca să vâslească. Unchiul George stătea la pupa bărcii venite din sat. Indianul mai tânăr o Împinse și pe asta În apă și se așeză la rame. Cele două bărci o porniră-n Întuneric. Nick auzea furcheții celeilalte canoe scârțâind În ceață, mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
la pupa bărcii venite din sat. Indianul mai tânăr o Împinse și pe asta În apă și se așeză la rame. Cele două bărci o porniră-n Întuneric. Nick auzea furcheții celeilalte canoe scârțâind În ceață, mult În fața lor. Indienii vâsleau cu lovituri repezi care tăiau apa. Nick se lăsase pe spate și tatăl său Îl ținea de umeri. Indianul care Îi ducea pe ei trăgea din greu, dar cealaltă barcă era mereu Înaintea lor, pierdută-n ceață. — Unde mergem, tată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
parte, George? N-aș vrea s-o ating. Apoi, când Începu operația, unchiul George și trei indieni o ținură pe femeie să nu se miște. Ea Îl mușcă pe unchiul George și el Îi strigă „Cățea nenorocită“, iar indianul care vâslise În barca unchiului râse de el. Nick ținu ligheanul pentru tatăl său. Trecu mult timp. Tatăl ridică copilul și Îl plesni ca să-l facă să respire, apoi Îl dădu bătrânei. — Ai văzut, Nick, e un băiat. Cum e să fii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Mai niciodată. — Niciodată? — Ba da, câteodată. — Tati? — Da. — Unde s-a dus unchiul George? — O s-apară și el, stai liniștit. — E greu să mori, tati? Nu, cred că-i destul de ușor. Depinde. Stăteau În barcă, Nick la pupă și tatăl vâslea. Soarele se ridica din spatele dealurilor. Un biban sări, făcând cercuri În apă. Nick Își trecu mâna prin apă. I se păru caldă, În răcoarea pătrunzătoare a dimineții. Și În acea dimineață, pe lac, stând la pupa bărcii, cu tatăl său

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]