5,030 matches
-
continentul convulsiilor precolombiene, să le fi dat ocol, smerit, unor înalte siluete de ibis rose, înțelepciune egipțiacă sădită în desiș sălbatec, la depărtări sud-americane care chemau geniul lui Niemeyer, - în orice cadril de quiproquo-uri geografice darul unor asemenea revelații vădea puterea să se înscrie fără greș, suspensie sărbătorească pe cerul memoriei. Către Brazilia porneam într-adevăr - era în 2002, un zbor tîrziu de noapte, țintind Rio de Janeiro, - urma să particip la o întîlnire sub auspicii ambițioase, Academia Latinității, de
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
vivisecția micului burghez, a neroziei pretențioase, după impulsuri ale unui scrupul neiertător, mergînd paradoxal pînă la un soi de automutilare. Flaubert, al anilor săi din urmă, pe pragul acelei iluminate despărțiri pe care o citim în Trois Conte, s-a vădit în stare de un magnific avatar, fără grimasă scuturîndu-se de tot ceea ce îi îngreuna pasul și umbra; lăsînd să crească, în sinele său adînc, darul de a sanctifica umilul, accesul la banalitatea ce se lipsește de prestigii circumstanțiale, de fast
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
în lucrări suedeze de extraordinară anvergură, ce premerg gîndirii lui Swedenborg, opere ca giganticul Lexicon harmonicum, totalizînd, în 1715, o masă de 15.000 de foi. Autorul, Olof Rudbeck cel Tînăr, profesor de medicină la Uppsala, zoolog de multilaterală curiozitate, vădea un insațiabil apetit de cunoaștere, culegînd, de-a lungul explorărilor sale, mostre din cele mai variate, - plante, insecte, reptile, pești, dar mai cu seamă păsări; convocînd, în preocupările lui, istorie naturală și etnografie, acumula acuarele din care s-a constituit
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
bine articulate... Chiar dacă nu-i împărtășesc toate judecățile despre calitatea detractorilor săi, îi împărtășesc fondul atitudinii cu privire la pozițiile lor surprinse, așa-zicînd, în flagrant. Cele spuse/scrise în convorbirile cu Andrei Grigor despre colegii de generație (și în particular despre critici) vădesc, dincolo de frustrări și dezamăgiri, fairplay-ul unui critic drept. Un moralist de factură existențialistă, în răspăr cu văicăreala și defetismul dominante, care-și dezvăluie, acum, filozofia de viață și resorturile concepției critice. „N-am devenit încă un eurosceptic, dar mi-
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]
-
de cea care o plînge convulsiv. Între poezie și moarte nu mai există acum nici o distanță filosofantă, teoretizantă, culturalizantă. Moartea a fost aici și a luat cu ea pe sora mea. Ca atare, Ileana Mălăncioiu își va schimba în mod vădit lirica pentru a o putea aduce la nivelul acestei experiențe. Continuitatea în linia poeziei este fracturată prin ruptura, traumatizantă, în linia vieții. Liricul se modifică din interior, cu o uimitoare capacitate de adecvare la trauma scriitorului. Aceasta nu poate fi
Recviem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3295_a_4620]
-
s-a văzut astfel flancată, de observatori probabil năimiți. Celor care am trecut prin asemănătoare experiențe, în anii cei mai sumbri ai regimului ceaușist, nu ne vine să credem că atare habitudini pot fi reiterate astăzi. Rinocerita, ai spune, își vădește îndărătnicii incorigibile. Dar nu șochează doar aroganța fără apel ce răzbate în edictele prin care se rostește autoritatea, înlăuntrul Radioului România. Climatul de suficiență incultă, astfel întreținut, stînjenește inevitabil afirmarea valorilor și compromite plauzibilul propunerilor. Ce înseamnă Ziua mondială a
Sub tropotul rinocerilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/3297_a_4622]
-
dezamăgit, fiindcă firul „acțiunii” e destul de simplist, descrierea moravurilor și a legilor engleze, previzibilă, iar comentariile asupra amorului și convențiilor sociale par astăzi naive. În schimb, înflăcărarea față de poezie a lui Orlando traversează epocile cu o trenă de nuanțe care vădesc nevoia omului de imaginație și literatură, indiferent de epocă, apartenență socială sau sex. Viața lui Orlando începe în secolul al XVI-lea, iar în 1928, când se sfârșește romanul, e încă în floare; după ce petrece o vreme la curtea reginei
Anglia, Persia, Italia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3304_a_4629]
-
de trei secunde și-a imaginat-o ca pe un cantalup, ananas, un măslin, un smarald, o vulpe în zăpadă; nu-și dădea seama dacă o auzise, o gustase, o văzuse, sau toate trei laolaltă”. Nevoia de contramodelul oriental se vădește nu doar în dorința de evaziune, ci și în dezacordul cu unele situații europene, care-i prilejuiesc autoarei satira socială. Virginia Woolf surprinde relațiile între Europa și Orient în termeni de gen sau sexualitate, alteritate, identitate culturală. Parametrii geografici și
Anglia, Persia, Italia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3304_a_4629]
-
de la primele pagini ale eseurilor cu teme ideologice, că scriitorul își ia întotdeauna o mie de precauții înainte să atace miezul ferbinte al problemei. Această „încălzire” preliminară nu e doar rezultatul prudenței și al pedanteriei, ci mai degrabă o încercare vădită de „dezideologizare”: de renunțare la emfaza retorică și la caracterul categoric care însoțesc de regulă subiecte atât de grave precum ascensiunea fascismului, viața în cotidianul comunist, angajarea scriitorului etc. E ca și cum scriitorul s-ar scutura, sub ochii cititorului, de generalități
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
televiziune au semnalat o ordonanță de urgență legată de insolvența care viza un regim special pentru televiziunile aflate în dificultate financiară: încetarea emisiilor până la aprobarea în instanță a planului de reorganizare, ceea ce ar fi fost catastrofal pentru televiziuni și era vădit că televiziunile și radiourile erau o țintă", a spus Traian Băsescu. "Slavă Domnului, datorită presei în primul rând, datorită discuțiilor pe care le-am avut cu Avocatul Poporului, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională ordonanța. Am întors săptămâna trecută în Parlament
Băsescu iar a început să prindă muște cu moguli, afirmă Ponta by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/34298_a_35623]
-
o dublă disimulare, a valorii autorului abordat (evident, atunci cînd aceasta există!) și a personalității parodistului. E un omagiu sau o defăimare? Echivocul ce ia naștere e unul care reflectă raportul incert, melanjul echivoc dintre aparență și esență. Constantin Ardeleanu vădește tactul de a-i lua în colimator pe autorii cunoscuți, începînd cu cei „mari” ai interbelicului (Arghezi, Bacovia, Ion Barbu, Blaga, Fundoianu), lista însăși sugerînd o selecție pozitivă. Dar ceea ce ne-a reținut atenția a fost mai cu seamă capacitatea
Un parodist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3457_a_4782]
-
oferind „cealaltă față a lumii”, care cultivă „râsul pur satiric”. Exegeta se minunează de această descoperire, convergentă cu a sa și pe care o tatonase și ea, à propos de lumea „zamparagiilor dugliși”, a „melianilor și haraminilor”: tipul de gândire vădit de Creangă se înrudește cu cel aflat la originea culturii populare a râsului, încât omul anapoda se integrează paradigmei mai largi a lumii pe dos, cheia universului ficțional al humuleșteanului. Putea fi lesne identificat în șlagărul alaiului grotesc din basmul
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
germanii au eșuat în intenția lor de a cuceri Moscova. Cronicarul recurge la stilul narativ, e preocupat de comportamentul armatelor beligerante, de tactica și strategia adoptate de cele două tabere și de armamentul utilizat. Nimic propagandistic, sau de natură a vădi înclinații subtil-partizane. În studiul despre revista „Vremea”, din Dicționarul General al Literaturii Române, Victor Durnea face o apreciere pertinentă când scrie că Vl.Donescu și unii dintre colaboratorii săi au inaugurat, la începutul anului 1942, „o coabitare” între „exponenții dreptei
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
au greșelile lor. Important este cum știu să le depășească“. Unul din capitolele fundamentale, Facerea lumii, care ne spune „nu numai cum începe totul, dar și stabilind nvățătura de bază: cine e Dumnezeu și cine suntem noi față de el” își vădește în traducerea Monicăi Broșteanu și Francescăi Băltăceanu substratul poetic într-un mod evident superior celorlalte versiuni existente în limba română. Forma de „ poem sobru, hieratic, marcat de structuri ritmice, paralelisme și refrene care îl străbat încrucișându-se”, din care înțelegem
Povestiri de adus a-minte by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3678_a_5003]
-
de texte poetice aflate în circulație orală în mediul urban al românilor bănățeni și oferă imaginea intereselor culturale ale unei populații citadine, situate, în acel moment al istoriei, în afara teritoriului național. Repertoriul cântăreților timișoreni includea piese surprinzător de diverse, care vădeau, înainte de toate, caracterul deschis al societății, disponibilitatea și capacitatea indivizilor de a prelua texte poetice apărute în publicații și volume în România și Transilvania. Sigur, se afla în repertoriu și versiunea românească a imnului împărăției austriece. "Doamne, ține și protege
60 de cântece românești by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Memoirs/7712_a_9037]
-
s-o conjure prin imaginație - singura „beție” accesibilă, după ce vinul i-a fost interzis de medici. Treptat, pe măsură ce momentele de respiro ale suferinței fizice se împuținează, jurnalul devine tot mai laconic, fără a-și pierde totuși tonusul vital. Multe notații vădesc o luciditate autocritică și o conștiință literară ce ar trebui să dea de gîndit comentatorilor dispuși să vadă în acest prozator o „natură”, fie ea și excepțional înzestrată. Un exemplu: „Am observat că ori de cîte ori mă lipesc prea
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
Istrati baroc și un „suflet slav” trecut prin luxurianța policromă a realismului magic, un fantast al cărui „balcanism” e vecin cu focurile de artificii ale „moldovenistului” I. Teodoreanu... Chiar dacă notații gen „Frumuseții i se iartă totul, i se cuvine totul” vădesc crezul unui estet, Fănuș Neagu extrage, mereu, din arta povestirii o morală specifică, altoită pe tradiția de margine europeană și de răspîntie a Orientului. Jurnalul cu fața ascunsă îl dezvăluie ca pe un cititor bulimic (găsim în paginile sale sute
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
și proza lui Scott Fitzgerald. Altminteri, inepuizabila prospețime de copil mare și de sentimental incurabil (a cărui magie metaforizantă a fost comparată, nu o dată, cu a lui Nichita Stănescu, minus conceptualismul acestuia) ține de incomunicabilul artistic. Aceeași candoare genuină se vădește și în pasajele unde mierea se preschimbă în venin; a te ofusca în fața lor ar însemna să te superi ca văcarul pe sat. Ideologic vorbind, bufeurile pamfletare la adresa unor intelectuali „revizioniști” sau „postmoderni” de după 1989 (Mircea Cărtărescu în primul rînd
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
pui vii, kalatodin kalaxifera,/ Debonantin, bibioran enim, cine nu știe să-asculte/ Se va face sânge, verde sânge va fi.»/ Nimeni nu îl aude, cu dopuri în urechi,/ Toți citesc aceeași carte: Alexandru Mușina/ Poeme alese (1975 - 2000).” Fără a mai vădi modele imediate, paiațele de aici sunt acționate toate de aceleași vanități auctoriale. În felul lor aparte, sunt niște „suciți” care-și întrețin cochet ticurile și le conferă statut artistic. Un asemenea campion al inadecvării e și Pomorius: „În fiecare zi
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
de valurile civilizației” și l-a dus la întrunirile literare de la „Junimea”. Menționează primul că datorită intervenției sale la primarul Pogor teatrul de păpuși a lui Hanganu a primit permisiunea să distreze publicul de Crăciun, și că mai murise o dată, vădind o criză la catedră, în timpul orelor, când gazetele i-au consemnat decesul. Vorbește primul de un Creangă arhaic, de „stilul admirabil... în neglijența și naivitatea rustică și primitivă a omului de la țară”. Conchide: „Un valoros și demn cetățean, un institutor
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
retrimis Legea Statutului Cadrelor Militare spre reexaminare Camerei Deputaților pe 21 martie. Atunci într-o conferință de presă, șeful statului a spus că legea este ”ori un act de trădare națională și sunt responsabil de ce spun - ori un act care vădește o profundă prostie”. Dacă ar fi ales să promulge legea, argumenta Băsescu, ar fi însemnat ”decapitarea” armatei.
CCR a validat Statutul militarilor, ”actul de trădare națională” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37372_a_38697]
-
a scos la mal mai departe de pod, spectatorii părăsiseră lojele...”. De fapt, abia atunci cînd urcă și se afundă în singurătățile muntelui narațiunea capătă perspectivă. Orășelul fără identitate precisă în care se reunesc poveștile lui Luci și Emil se vădește astfel ca o adevărată punere în abis a romanului - un spațiu semiînchis, în care apariția „veneticilor” bucureșteni generează dezechilibre și frustrări. În ceea ce are mai caracteristic și mai rezistent, Toate bufnițele e un roman „sadovenian”, prin care se exprimă o
Pe înălțimi by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3738_a_5063]
-
prințesa, feciorul trimis în negustorie cheltuiește încărcătura cămilei pentru a răscumpăra un mort neîngropat. Bătrânul său tată nu-l ceartă, dar îi cere să își caute un slujitor, care să-l însoțească și să-i dea sfaturi. În final se vădește că slujitorul găsit, care îl ajuta în toate, inclusiv să-și dobândească o prințesă de soție, era chiar mortul răscumpă rat. Frecvența cu care apar vrăjitorii și modul admirativ în care le sunt înfățișate isprăvile par tot un semn al
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
o persoană dezechilibrată mintal care a ajuns până în garajul reședinței”. (Povestea cu nebunul care pătrunde în reședința nepăzită are o largă circulație internațională). Lucrurile ar putea să sune, până la un punct, doar ridicol, dar din păcate urmează și „propuneri” care vădesc nocivitatea celor care cer „anchetarea operativă” și „lucrarea contactelor”, eliminarea lor din învățământ sau din alte locuri de muncă, supravegherea familiei ambasadorului și compromiterea acestuia „prin angrenarea lui într-o legătură cu o femeie «căsătorită», sursă de încredere a organelor
Un ambasador neobișnuit by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3490_a_4815]
-
greacă și medievală au orientat atâtea generații, se bucură că există în continuare interes pentru Bonaventura. Dacă traducerea să purta amprenta lecturilor de limba franceză și de teologie ortodoxă, curgând într- o limbă română „pe înțelesul tuturor”, mai degrabă hermeneutica (vădind înțelesuri invizibile prin includerea unor citate biblice), noua traducere (Hariga) e marcată de cercetarea anglosaxonă, de lecturi în germană, fiind mai exactă, reproducând științific originalul, cu note acolo unde traducerea în sine nu e suficientă. Voi da un exemplu în
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]