2,798 matches
-
1794), Bistrița (I-III, 1795-1796), Govora (1797) și ale altor așezăminte monahale: Strehaia, Sadova, Jitianu, Titireciu, Mănăilești. La București, întocmește mai multe condici, cu moșiile Mitropoliei, risipite prin Muntenia, cu documentele mănăstirii Cotroceni (I-III, 1806-1808) și ale metocurilor ei, Văleni și Micșani. Revenit în Oltenia, mai dă condica mănăstirii Bucovăț / Coșuna (1813) și a mănăstirii Obedeanu din Craiova (1820) sau, pentru „case” boierești, condica vel paharnicului Constantin Almăjanu (1819). Aceste condici conțin un imens material documentar și sunt scrise cu
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
atât în tratatul Despre poporație (1899), pe baza căruia e numit profesor la Universitatea din Iași, numire mult contestată, autorul fiind acuzat de plagiat, cât și în studiul Naționalitatea în artă, publicat în „Făt-Frumos”, apoi, în 1908, în volum. La Vălenii de Munte, în 1909, tipărea placheta Poezii, epigrame și cugetări în proză, retipărită, cu puține adăugiri, în 1939. În 1914, editează volumul Opere complecte de M. Eminescu, cu un amplu studiu introductiv. În 1910, întemeiază, cu N. Iorga, Partidul Național
CUZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286634_a_287963]
-
fi iscălite de G. Topîrceanu și Al. O. Teodoreanu. SCRIERI: Versuri, Iași, 1887; Generația de la 48 și era nouă, Iași, 1889; Despre poporație, Iași, 1899; Naționalitatea în artă, București, 1908; ed. 2, București, 1915; Poezii, epigrame și cugetări în proză, Vălenii de Munte, 1909; ed. 3, București, 1939. Ediții: Mihai Eminescu, Opere complecte, introd. edit., Iași, 1914. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, Portrete literare, București, [1911], 77-84; Iorga, O luptă (1979), I, 356-357; Iorga, Pagini, I, 319-323, II, 75; I. Ludo, Doi
CUZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286634_a_287963]
-
Epistole scrise den tiere straine unui amic in patria, de la anul 1835 pana inchisive 1848, I, îngr. S. Filtsch, Sibiu, 1865; ed. (Călătoriile unui român ardelean în țară și în străinătate. 1835-1844. Peregrinul transilvan), îngr. Constantin Onciul, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1910; ed. (Peregrinul transilvan), îngr. Șerban Cioculescu, București, 1942; ed. îngr. și pref. Romul Munteanu, București, 1956; ed. (Peregrinul transilvan. 1835-1848), îngr. și pref. Corneliu Albu, București, 1980. Traduceri: [Autor neidentificat], Banditul fără voie, Graz, f.a. Repere bibliografice
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
Elegii, meditații, fabule, satire stau mai curând sub un semn al seninătății, după cum alte versuri din acest peisaj mozaicat sunt impregnate de sentimentalism, de umanitarism. SCRIERI: Melodii intime, București, 1854; Patrie și libertate, București, 1879; Pagini alese, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1908; Patrie și libertate, îngr. Rodica Rotaru, București, 1988. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 136-139; A. I. Odobescu, Opere complete, II, București, 1925, 236-248; Iacob Negruzzi, Gheorghe Cretzianu, CL, 1887, 6; Al. I. Șonțu, George Crețeanu, București, 1888; Iorga
CREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
Cheia de aur, București, 1884; Confidențele unui om de inimă, București, 1885; Caritatea în costum de carnaval, București, 1887; Daciada, Brăila, 1890; Mina haiduceasa, fata codrilor, București, 1896; Fontana zinelor, București, 1896; Wogg-Jersey și umbra sa, [Galați], f.a.; Pasărea măiastră, Vălenii de Munte, 1909; Poezii alese, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909. Traduceri: Al. Dumas, Castelul brâncovenesc [Strigoiul Carpaților, fragm.], în Castelul brâncovenesc, Carnavalul Veneției și Visul vieței omenești de Michel-Angel, București, 1852, Iacobinii și girondinii, București, 1855, Isaac Lachedem
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
inimă, București, 1885; Caritatea în costum de carnaval, București, 1887; Daciada, Brăila, 1890; Mina haiduceasa, fata codrilor, București, 1896; Fontana zinelor, București, 1896; Wogg-Jersey și umbra sa, [Galați], f.a.; Pasărea măiastră, Vălenii de Munte, 1909; Poezii alese, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909. Traduceri: Al. Dumas, Castelul brâncovenesc [Strigoiul Carpaților, fragm.], în Castelul brâncovenesc, Carnavalul Veneției și Visul vieței omenești de Michel-Angel, București, 1852, Iacobinii și girondinii, București, 1855, Isaac Lachedem, I-IV, București, 1855-1856, Cei patruzeci și cinci, I-
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
208-211; Iorga, Oameni, I, 67-72; I. Lupaș, Un capitol din istoria ziaristicii românești ardelene - Gheorghe Barițiu, Sibiu, 1906; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 301-302, II, 227-228, 230, 237, III, 31-35, 222-225; Nicolae Bănescu, Gheorghe Bariț. Rolul său în cultura națională, Vălenii de Munte, 1910; Iorga, Ist. presei, 64-69; Popovici, Romant. rom., 330-338; Breazu, Studii, I, passim; E. Lovinescu, Titu Maiorescu, I, București, 1940, 317-322, 432-433; Cornea-Păcurariu, Ist. lit., 518-524; Pervain, Studii, 304-309, 365-422, 445-458; Vasile Netea, George Barițiu. Viața și activitatea
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
bine primită (Gr. Nandriș, în recenzia sa din „Gând românesc”, martie 1935, își exprimă recunoștința „pentru dragostea și priceperea cu care autorul ne-a prezentat compatrioților săi”). Participant, alături de alți polonezi, la cursurile de vară ale lui N. Iorga, la Vălenii de Munte, B. s-a manifestat și în planul istoriografiei, prin traducerea unor texte reprezentative, precum studiul lui O. Górka despre Cronica lui Ștefan cel Mare. În domeniul literaturii comparate, s-a remarcat, printre altele, prin studiul Două epopei țărănești
BIEDRZYCKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285734_a_287063]
-
dem mitteren Harbachtale, „Archiv de Vereins für siebenbürgische Landeskunde” (Sibiu), 1905-1906; George Cătană, Povești poporale din Banat, I-II, Brașov, 1908; I. A. Candrea, Ovid Densusianu, Povești din diferite ținuturi locuite de români, București, 1909; Dumitru Furtună, Izvodiri din bătrâni, Vălenii de Munte, 1912; Tudor Pamfile, Un tăciune și-un cărbune, București, 1914; C. Rădulescu-Codin, Făt Frumos, București, 1914; C. Rădulescu-Codin, Îngerul românului, București, 1913; C. Rădulescu-Codin, Cal de zmeu, leu-paraleu și alte povești, București, 1926; Alexandru Vasiliu, Povești și legende
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
clar” și „Universul literar” versiunile românești ale unor scrieri de Jókai Mór, Kovács Deszö, Nyirö József, Gyallay Domokos și Szabó Mária, realizate de B. A contribuit la cunoașterea valorilor literar-culturale maghiare și prin expunerile prezentate la cursurile Universității Populare din Vălenii de Munte, unde N. Iorga l-a invitat pentru prima oară în 1923. Până în 1937, B. a fost prezent la Vălenii de Munte în fiecare vară, ținând aproximativ o sută de comunicări despre literatura, cultura și istoria maghiară și despre
BITAY Árpád (20.VII.1896. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285750_a_287079]
-
realizate de B. A contribuit la cunoașterea valorilor literar-culturale maghiare și prin expunerile prezentate la cursurile Universității Populare din Vălenii de Munte, unde N. Iorga l-a invitat pentru prima oară în 1923. Până în 1937, B. a fost prezent la Vălenii de Munte în fiecare vară, ținând aproximativ o sută de comunicări despre literatura, cultura și istoria maghiară și despre legăturile literar-culturale româno-maghiare. Ca istoric literar, B. n-a reușit să realizeze mari sinteze reprezentative. În schimb, a contribuit la studierea
BITAY Árpád (20.VII.1896. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285750_a_287079]
-
Istoriografia română și problemele ei actuale, București, 1905; Cronica lui Constantin Manasses, pref. Ioan Bianu, București, 1922; Scrieri alese, îngr. și introd. G. Mihăilă, București, 1968. Repere bibliografice: P. P. Panaitescu, Ioan Bogdan și studiile de istorie slavă la români, Vălenii de Munte, 1928; Iorga, Oameni, II, 446-449; Ioan Bogdan și istoria culturii românești, RSL, 1966; G. Mihăilă, Introducere la Ioan Bogdan, Scrieri alese, București, 1968; Bucur, Istoriografia, 190-193; Andrei Pippidi, Ioan Bogdan la Viena. Scrisori inedite despre începuturile carierei sale
BOGDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285785_a_287114]
-
Contribuții la opera geografică a lui Dimitrie Cantemir, București, 1928; N. Iorga, Dimitrie Cantemir, Cluj, 1929; Pușcariu, Ist. lit., 161-182; Sever Zotta, Despre neamul Cantemireștilor, Iași, 1931; N. Iorga, Despre Dimitrie Cantemir cu prilejul aducerii în țară a rămășițelor lui, Vălenii de Munte, 1935; N. Iorga, Originalitatea lui Dimitrie Cantemir, Vălenii de Munte, 1935; Călinescu, Ist. lit. (1941), 39-47, Ist. lit. (1982), 35-42; Perpessicius, Mențiuni ist., 286-304; Petre P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viața și opera, București, 1958; Dan Bădărău, Filosofia lui
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
N. Iorga, Dimitrie Cantemir, Cluj, 1929; Pușcariu, Ist. lit., 161-182; Sever Zotta, Despre neamul Cantemireștilor, Iași, 1931; N. Iorga, Despre Dimitrie Cantemir cu prilejul aducerii în țară a rămășițelor lui, Vălenii de Munte, 1935; N. Iorga, Originalitatea lui Dimitrie Cantemir, Vălenii de Munte, 1935; Călinescu, Ist. lit. (1941), 39-47, Ist. lit. (1982), 35-42; Perpessicius, Mențiuni ist., 286-304; Petre P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viața și opera, București, 1958; Dan Bădărău, Filosofia lui Dimitrie Cantemir București, 1964; Piru, Ist. lit., I, 328-366; Ist.
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
N.V. Andrei Dominic (Argeș); Gheorghe D. Valeriu, Palăr V. Ionel (Bacău); Popa G. Cornel, Boeriu R.-V. Valeriu Victor (Bihor); Cîmpan Liviu (Botoșani); Ghișe I. Ioan, Gabor I. Gheorghe (Brașov); Sandu A. Gabriel (Brăila); Scutaru A.T. Adrian George (Buzău); Vălean J. Adina Ioana (Călărași); Uioreanu D.V. Horea Dorin, Pușcă P. Mircea Valer (Cluj); Dragomir P. Gheorghe, Iustian M.S. Mircea Teodor (Constanța); Popescu N. Florin Aurelian (Dâmbovița); Voicu G. Mihai Alexandru, Buzatu Gh. Dan Horațiu (Dolj); Strungă F. Emil (Galați); Ujeniuc
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Titus Corlățean, 2. Adrian Severin, 3. Rovana Plumb, 4. Daciana Sârbu, 5. Cătălin Nechifor, 6. Adriana Țicău, 7. Ioan Mircea Pascu, 8. Gabriela Crețu, 9. Corina Crețu, 10. Victor Boștinaru. PNL 1. Renate Weber, 2. Daniel Dăianu, 3. Adina Ioana Vălean, 4. Cristian Bușoi, 5. Ramona Nicole Mănescu, 6. Magor Imre Csibi. PLD 1. Theodor Stolojan, 2. Dumitru Oprea, 3. Nicolae Vlad Popa. UDMR 1. Gyorgy Frunda, 2. Csaba Sogor. Indep. 1. Laszlo Tokes. Anexa nr.17 Numărul de candidaturi rămase
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
1902; Rătăcire, București, 1902; Sybaris, București, 1902; Pe Dunăre, Constanța, 1904; Teatru școlar, București, f.a.; Năzuinți, București, 1907; Constanța pitorească cu împrejurimile ei, București, 1908; Voia mării, București, 1909; Aripi tăiate, București, 1910; Din viață, București, [1910]; Vorbe de clacă, Vălenii de Munte, 1910; Învingătorul, București, [1915]; Înstrăinat, București, 1918; Mărire și cădere, București, [1924]; Sub arșiță, București, 1925; Glume și pilde țărănești, București, [1928]; Rătăcire. Sybaris, îngr. Constantin Mohanu, introd. Al. Hanță, București, 1984. Traduceri: Guy de Maupassant, Nuvele alese
ADAM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]
-
Ion Bianu, Întâii bursieri români în străinătate, „Revista nouă”, 1888, 11; Urechia, Ist. șc., I, 112; Petre Grimm, Traduceri și imitațiuni românești după literatura engleză, DR, 1922-1923; Alexandru Marcu, Un student român la Pisa și Paris către 1820: Simion Marcovici, Vălenii de Munte, 1929; Alexandru Marcu, Torquato Tasso în romantica românească, I, București, 1937; Ciorănescu, Lit. comp., 154-155; I. Verbină [I. Pervain], Simeon Marcovici, traducător și teoretician al problemelor sociale și literare, SL, 1948; Cornea, Alecsandrescu-Eminescu, 75; Cornea, Originile, 250-251, 559-561
MARCOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288004_a_289333]
-
Alecsandri și Italia, București, 1927; L’Italia in cerca della latinità dei Romeni, București, 1927; Un prieten uitat: G.V. Ruscalla, București, 1927; V. Alecsandri e l’Italia, Roma, 1929; Un student român la Pisa și Paris către 1820: Simion Marcovici, Vălenii de Munte, 1929; Romantismul italian, București, 1929; Athènes ou Rome? À propos de l’influence italienne en Roumanie vers 1820, Paris, 1930; Cavour și Unirea Principatelor, București, 1930; Conspiratori și conspirații în epoca renașterii politice a României (1848-1877), București, 1930
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
a trei copii, dar mulți ani va da lecții de pian. Stabilită pentru o perioadă mai lungă la Buzău, cultivă relații din ce în ce mai întinse, în special în lumea literară și muzicală. În ultimul deceniu al vieții este directoarea unui azil la Vălenii de Munte, unde predă și limba franceza. Debutează în 1908, cu o povestire, la „Viața românească”, iar în 1911 îi apare primul volum de proză scurtă, Ada Lazu, un an mai târziu fiind admisă în Societatea Scriitorilor Români. Își extinde
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
Nicolae Gane, Bogdan Petriceicu-Hasdeu, București, 1909; Apostolescu, Infl. romant., 336-358; Iorga, Ist. lit. XIX, III, 296-300, 316-317; Iuliu Dragomirescu, Ideile și faptele lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, I, București, 1913; Panu, Junimea (1943), I, 344-370, II, 290-344; N. Iorga, B.P. Hasdeu, Vălenii de Munte, 1927; Liviu Marian, Bogdan Petriceicu Hasdeu, București, 1928; Sextil Pușcariu, B.P. Hasdeu ca lingvist, București, 1932; Constantinescu, Scrieri, III, 116-156; E. Dvoicenco, Începuturile literare ale lui B.P. Hasdeu, București, 1936; Th. Capidan, Bogdan Petriceicu Hasdeu ca lingvist europenist
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
în jurul versurilor albe în care a fost scrisă drama. SCRIERI: Agripina, Brașov, 1847; Mihul. O trăsătură din rezbelul lui Ștefan cel Mare cu Matei Corvin, regele Ungariei, Iași, 1850; Babilonia românească, Iași, 1860; ed. 2, îngr. și pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1908. Traduceri: Edgar Quinet, Românii Principatelor Dunărene, Iași, 1856. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 196-199; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 217, 254-256, III, 98, 118, 186, 232; Burada, Ist. teatr., II, 69-71, 178-180; Artur Gorovei, Biblioteca de la Rotopănești
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
Mugur, Radu Roman. Debutul editorial îl reprezintă volumul Japonia (1905). G. este cel mai important prozator bănățean din prima jumătate a secolului al XX-lea. Admirator și adept al lui N. Iorga (frecventează ani în șir cursurile de vară de la Vălenii de Munte), el se plasează în perimetrul tematic, dar câteodată și stilistic al sămănătorismului. Direcțiile principale ale scrisului său, anunțate chiar de prima culegere de povestiri, În vraja trecutului (1908), sunt istoria națională și universul rural, a căror evocare este
GASPAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
la Oituz). În scrisul lui se observă efortul, remarcabil, de a abandona regionalismul tematic și lingvistic într-un moment în care acesta era încurajat și prețuit. SCRIERI: Japonia, Lugoj, 1905; În vraja trecutului, Lugoj, 1908; Din vremuri de mărire, I, Vălenii de Munte, 1910; Blăstăm de mamă. Domnișoara Marta, Arad, 1916; ed. 2, București, 1942; De-ale vieții..., Lugoj, 1919; Fata vornicului Oană, București, 1929; ed. îngr. Doina Bogdan-Dascălu, introd. George C. Bogdan, Timișoara, 1974; Din vremuri de mărire, îngr. și
GASPAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]