2,614 matches
-
consulți și pe mine că uite, am niște mâncărimi, mde, ca femeile, că dacă era să mă las la mintea fătălăului de bărbată-meu eram și acum, Doamne, iartă-ne, fecioară! Ia de colea și crapă-n tine că te văz cam hămesit! Ca să vezi că-s o doamnă îți dau și un pahar cu vin să te mai dezmorțească puțin că te văd cam belaliu și dacă nu faci față te cam dau la crocodili că mă distrează teribil când
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
a-i îndepărta de la putere pe politicieni care demonstrează că nu dau doi bani pe cei care i-au votat. Astfel, jurnaliștii au fost înlocuiți cu saltimbanci în propagandă și manipulare, care săvârșesc zi de zi numere de circ în văzul unei audiențe cât mai numeroase, având ca scop principal îndobitocirea unui număr cât mai mare de oameni. Firește că unii dintre acești indivizi sunt eficienți în ceea ce fac, lucru evident și zilele acestea. Drept contraargumente la cele de mai sus
Cea mai mare vină pentru starea actuală a societății românești o poartă elita intelectuală, nu politicienii. Câteva idei periculoase () [Corola-blog/BlogPost/338446_a_339775]
-
servească interesele murdare. Presa fiind a patra putere în stat, de ce s-ar fi oprit corupția doar la primele trei? Astfel, jurnaliștii au fost înlocuiți cu saltimbanci în propagandă și manipulare, care săvârșesc zi de zi numere de circ în văzul unei audiențe cât mai numeroase, având ca scop principal îndobitocirea unui număr cât mai mare de oameni. Firește că unii dintre acești indivizi sunt eficienți în ceea ce fac, lucru evident și zilele acestea. Oricât ar fi de frustrant, cetățeanul educat
Cea mai mare vină pentru starea actuală a societății românești o poartă elita intelectuală, nu politicienii. Câteva idei periculoase () [Corola-blog/BlogPost/338446_a_339775]
-
judecată și discernământ, iar asta îl face mereu apanajul doar al câtorva. Și nu e o figură de stil ce spun. Este la fel de imposibil - spune Platon în „Republica” - să implantezi adevărul în sufletul unui om, ca și a da puterea văzului unui om născut orb. Mai ales în aceste zile pare imposibil, când românul se luptă cu mari greutăți financiare și înfruntă ziua de mâine în condiții din cele mai precare. Dar nu suntem complet spoliați de repere ale curajului și
Ultimii Cavaleri ai României încă mai există. Şi se încăpăţânează să reziste () [Corola-blog/BlogPost/338602_a_339931]
-
un scaun simplu, de brad, cum se află mai cu seamă în bucătăriile caselor de mahala. ---Așa! Deocamdată alegi din echipa pedepsită zece înși! Plutonierul împlini porunca, desemnând cu mâna zece oameni. Ei fură scoși din rând și aliniați, în văzul tuturor, în fața scaunului. ---Așa! Ai să aplici fiecăruia douăzeci și cinci de bice la cur! Cei zece se frământau, galbeni și rușinați. Plutonierul se apropie de cel dintâi.Tinea cravasa pe care i-o dăduse locotenentul, care, cu mâinile în solduri, privea
O SCENĂ LA ZĂPADĂ ( FRAGMENT DE ROMAN) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340126_a_341455]
-
un turn de fildeș. Știa prea bine ca substanța operei unui artist este artistul însuși, viața și trăirile lui, și a reușit ceea ce puțini scriitori din epoca lui sau dintotdeauna au izbutit să facă: să devină, ca om și în văzul lumii în mijlocul căreia trăia, imaginea vie a semnificației celei mai autentice și mai profunde a operei sale, iar acest lucru a continuat să-l facă neabătut și cu cea mai deplină onestitate până în momentul morții”, spunea Tennessee Williams. „Hemingway a
Ernest Hemingway: Adio arme! – Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339325_a_340654]
-
în atenuare, în anesteziere, în tocire vor conduce la un nou tip de carte, „cartea rece”: „atunci când îți vei toci toate simțurile vei scrie/cartea rece”. Aceasta va fi scrisă de „o făptură fără simțuri”. Primul simț în degradare este văzul: „cu acești ochi, cu care n-am văzut/niciodată la mai mult de un metru depărtare/(...)/nu vezi lumina luminând/ochiul sârmos și scurt/(...)/materia grea.../o văd numai ochii care se strică/(...)/o vede ochiul meu aproape orb” („cu
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
în anesteziere, în tocire. Aceste simțuri vor conduce la un nou tip de carte - „cartea rece”: „atunci când îți vei toci toate simțurile vei scrie/cartea rece”. Aceasta va fi scrisă de „o făptură fără simțuri”. Primul simț în degradare este văzul: „cu acești ochi, cu care n-am văzut/niciodată la mai mult de un metru depărtare/(...)/nu vezi lumina luminând/ochiul sârmos și scurt/(...)/materia grea.../o văd numai ochii care se strică/(...)/o vede ochiul meu aproape orb” („cu
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
de primării voștri fără licitații publice legale, luate prin chichițe din legi și excepții la excepții. În fine, terase și localuri care au inventat prelungiri ale barurilor înconjurate din pereți de plastic transparent, în care se fumează fără probleme, în văzul tuturor, deși se vede limpede că legea este realmente ignorată (în București, astfel de spații au fost amenajate la aproape toate localurile din zonele de fițe- Floreasca, Dorobanți, Decebal, Albă Iulia). Veți primi și răspunsuri dacă întrebați autoritățile: aia e
Banalizarea națională a infracțiunilor () [Corola-blog/BlogPost/339211_a_340540]
-
va fi în Ziua de Apoi. Ziua din ceașca de cafea Dimineața somnuroasă cum era A desenat pe nisip o ceașcă de cafea Umplândo ochi cu apă din mare, Apoi a lăsato să fiarbă la soare. Dând în clocot la văzul femeilor goale Ziua a pus nisip în apa cea luat-o la vale, Eu stand la pândă cu gândul și dorul Așteptam să țâșnească din ceașcă izvorul. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Viața ca o luptă / Al Florin Țene : Confluențe
VIAŢA CA O LUPTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340752_a_342081]
-
ei cu o bomboană pe care o scotea din punga de hârtie de la brâu. - Ce-aveți cu el, băieți ? - Păi, lumea zice că are capul mare... - O să-l aveți la fel când creșteți... - Dar îmi vine să râd când îi văz furia ! - Ție ți-ar place să râd și eu de tine ?... - Mă umflă râsul când îl văz că-i roșu ! - Și tu ești roșu acum ! - El e mai caraghios ! - El e mai bun și îți dă bomboane ! - Noi n-avem
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
el, băieți ? - Păi, lumea zice că are capul mare... - O să-l aveți la fel când creșteți... - Dar îmi vine să râd când îi văz furia ! - Ție ți-ar place să râd și eu de tine ?... - Mă umflă râsul când îl văz că-i roșu ! - Și tu ești roșu acum ! - El e mai caraghios ! - El e mai bun și îți dă bomboane ! - Noi n-avem bani... - Nu aveți bani, dar aveți inimă la fel ca el.... Sfârșit în scurt de vorbă și
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
nu trebuie să existe .Emoția artistică emisă de aceste poezii izvorăște din ieile trasmise, metaforă și „melodia”ritmului interior.Precum în sonetele lui Guiltone d`Arezza(1235-1294), sau Francesco Petrarca(1304-1374).Poezia lui Raveca Vlașin creează emoții estetice auzului și văzului,din cele cinci simțuri pe care omul le are.De asemenea,simțul interior este o sursă de emoții estetice care se esprimă prin cuvânt.Cuvântul din aceste poezii exprimă o formă ce poate fi văzută,exprimată prin imagini.: Albastru-mi
POEZIA CU OBRAZUL CELĂLALT AL LUNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341421_a_342750]
-
conceptul de Poezie principiul suprem al creației sale, adăugându-i reflecția profundă, căci obiectul ei este exprimarea vieții afective, a sensibilității și rafinamentului intelectual: „Eu, Theodor Răpan, infirm de sine și perturbator,/ depun mărturie că pot șterge lacrima din privirea văzului,/ iar când nu voi mai fi nici bocet, nici strigăt și nici durere,/ lespedea simțirii o voi ridica încet, încet,/ ducându-mă dintr-un glonte într-altul, din Cuvânt în Cuvânt,/ despuiat de mine și jefuit de tine,/ urmă costelivă
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
Acasa > Poezie > Cantec > CREAȚIE Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Un trup cioplit de mâini destoinice-n avânt își etalează aroganța și suplețea în văzul clipelor rătăcitoare și a viselor ce îi brodează tinerețea. Dorința de-a pătrunde-n miezul veacului precum un bumerang se înfiripă-n minte; bucăți din lutul trupului El rupe-avid, le modelează pătimaș dar și cuminte. Cu lacrimi și sudoare-și
CREAŢIE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342113_a_343442]
-
de amor, îl întrebă: ,,Acum sunt femeie?” - ,,Nu!” Altă dată iar întrebă: Dar acum, acum sunt femeie?” - ,,Nu!” Și peste încă câteva zile: Dar acum sunt femeie?” - ,,Da!”, îi zise regizorul. Ea ieși atunci în geam goală și strigă în văzul tuturor: ,,Oameni buni, eu sunt femeie!” S-au căsătorit, dar, se zice, apoi au divorțat. În general, am privit un film, dacă nu mă înșală memoria, Creatorul de stele, în care regizorul întreținea relații cu tinere actrițe - un film uluitor
RELIGIA DRAGOSTEI. (1) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342044_a_343373]
-
Articolele Autorului Esența manipulării. Se ia o pernă. Urci pe o înălțime. Bagi cuțitul în ea. Fulgii se împrăștie. Strânge-i la loc! Așa-i și cu Demisul. Apare la punct trecute fix și de la înălțimea Cotroceniului (denumire predestinată), în văzul lumi întregi (pe toate canalele, inclusiv Dunăre-Marea Neagră), înjunghie perna cu șișul marinăresc. Aruncă, în eter, în Parlament , mai nou și la ședințe de partid la nivel UE sau la coada hypermarket-ului de serviciu câte o inepție de rămâi ca
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+10): PERNA ŞI CUŢITUL ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342159_a_343488]
-
și țăndări. Ca atunci când l-a scos Vică din țâțâni a azvârlit în el cu-o varză ... - A rămas de poveste ... - Dar să vă spun eu alta mai dihai. - Mergeam cu totul în dichis, să mă fălesc cu salba. Când văz că-mi taie calea fiștecine ... Și povestea ța Marioara, le tot cosea, le descosea și te ținea în haz cu farmec plin de zeflemele, cu chițibuș și luat în pleaznă ca să aib-un loc între Măriile de poveste ... (mini-povestiri susținute de
ŢA MARIOARE LU NEA NAE NICOLESCU...DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341838_a_343167]
-
lacrimă... Ce fel de bogăție?.. Îmi aruncați reproșul, indignați. O lacrimă rămasă între bărbați Ca un simbol de mare omenie. O lacrimă ce și-a pierdut stăpânul Și cum de moarte oare s-o salvez? Când ea încă nerotunjită în văz O zbughi din ochi cu plinul. O lacrimă din an în an purtată A bucurie și a mari dureri... (C-o lacrimă acuma-s mai bogată), În ea se vede ziua cea de ieri... O lacrimă - e cheie ori lăcată
CUVINTELE MELE de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341891_a_343220]
-
dublu, nu dă nici un răspuns deși există dovezi că ai fost furat și voința ta răsturnată. Tu taci; - În divan, se fură la 2-3 mâini, unii chiulesc alții se fac că lucrează, iar alții mânuiesc legile după bunul plac, în văzul tuturor și nu li se întâmplă nimic. Tu taci; - Sistemul educațional se reduce la bani, bani la înscriere, bani la examene, bani la absențe, bani la promovare, bani la angajare, bani la reexaminare. Copiii tăi nu mai știu nici cum
SCRISOARE DESCHISĂ POPORULUI ROMÂN – MESAJUL TĂBLIŢELOR DE LA TĂRTĂRIA de MARIN NEACŞU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341956_a_343285]
-
răspuns. Că el era maistor. ’Ai de mine, păi știți voi ce era un maistor laminorist pe vremea de atunci? Skerla, directorul, dacă intra în secție, nimic altceva să nu fi făcut, da trebuia să dea mâna cu maistorul, în văzul ălorlalți, să-l întrebe de sănătate și numai după aia de altele, dacă avea nevoie. Da mă străduiam și eu dintr-un motiv anume să mă pun bine cu moșu Klesch, să mă ia și pe mine cu el în
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
II-a. Mi-am amintit toate astea în doar câteva secunde, privind pierdut tabloul cu Teșcuțoaia și, de aceea, am tresărit când am auzit-o pe Hobzoaica întrebându-mă: - Pioner însamnă să porț’ la gât cârpa aia roșâe, cum am văz’t eu la Rica Stancî? - Da, mamă mare, da’ nu e cârpă, e cravata roșie de pionier, de ce-i zâci tale cârpă? - Ia, armata roșie, steagu’ roșu’, steaua roșie, toate același’ drac, tot de la ruș’ vin. - Vai, mamă mare, dar
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
roșie, toate același’ drac, tot de la ruș’ vin. - Vai, mamă mare, dar poporul sovietic ne e prieten, ne ajută să ne dezvoltăm țara, să ducem o viață îmbelșugată... - Ne-ajută pă dracu’! Ne fură, nu ne ajută! Tu n-ai văz’t ce scandal a fost cu înscrisu’ în colectiv? Șî az’ paică l-am văz’t pă Udeci pân sat. Dacă-m’ măi intră-n curte vr’o dată, îi crăp capu’ cu toporu’, h’re-ar el al draculi de
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
e prieten, ne ajută să ne dezvoltăm țara, să ducem o viață îmbelșugată... - Ne-ajută pă dracu’! Ne fură, nu ne ajută! Tu n-ai văz’t ce scandal a fost cu înscrisu’ în colectiv? Șî az’ paică l-am văz’t pă Udeci pân sat. Dacă-m’ măi intră-n curte vr’o dată, îi crăp capu’ cu toporu’, h’re-ar el al draculi de bandit! Că șî asta cu colectivu’, tot di la ruș’ ni să trage. - Da’ mamă
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
nu-nsamnă că e șî adevărat! Ia măi dă-i draculi de ruș’, când spui „rus”, spui „porc”. Șî nu-m’ măi aminti șî de americani, niște mincinoș’, ne-au promis că ne scapă de ruș’ șî dracu’ i-a măi văz’t! Să faci bine, să-ț’ vez’ de-ale tele, să nu te bagi în politică or’ce-ar fi, să pui mâna să-nveț’. Că eu n-am putut învăța, cân’ să mă duc șî eu la școală, a început
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]