1,108 matches
-
de căpătâi literaturii române, semnează pamfletul pomenit Un patriot român. Ceea ce a ironizat el a fost demagogia patriotardă, românismul de paradă, pe care și Eminescu le-a condamnat cu vehemență, iar mai încoace naționalistul Cioran s-a îndurerat de "neantul valah". Dacă naționalismul lui Eminescu este în afară de orice discuție, să vorbești despre "naționalismul lui Caragiale", cum o face Theodor Codreanu, pare de-a dreptul șocant. Sunt aduse dovezi care se vor irecuzabile: atașamentul sincer și total față de națiunea română, față de limba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nou context. O generație, în care aliați de drum, resuscitați și "înnoiți" (cu C.V. pe palimpsest) s-a întâlnit în preajma "Dilemei" (sau prin alte părți) ca să repună în pagină problema, hotărâtă să rezolve piedica pusă de cultul lui Eminescu în fața "valahului" liber (fostul iobag inconștient, supus înfricoșat până la plecarea pe sus a Răposatului). Nu alta ar fi stavila cea mare în calea românului dornic să iasă în lume. Cultul lui Eminescu îl oprește să umble bezmetic prin Vestul care îl așteaptă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și oprit) ceea ce scrie criticul urmând o mai veche observație kantiana "minoratul în viața popoarelor": sincronizarea impusă (cum se va fi întâmplat în vremea colonizării ruso-sovietice a României) ajunge destul de iute (cum, din nou, se va fi întâmplat în ținuturile valahe) la un minorat consimțit, la o subordonare încuviințată; lenea, abulia, consimțământul, tihna, oportunismul, deja trădarea și simbioza, mai mult, adaptarea sunt cu siguranță confortabile. În opera literară a lui Mihail Diaconescu (e constituită dacă nu socotim eseistica, lucrarea științifică, istorică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
octombrie 2008 Adrian Dinu RACHIERU Drama insignifiației O bogată literatură, fie a "specialiștilor" de fotoliu, fie a eseiștilor sprințari, cercetează firea, specificul, ființa românească, încercând a desluși nenorocul care, cică, ne tot dă târcoale. Spirite înalte, ieșite totuși din "neantul valah", se dovedesc a fi mari colecționari de propoziții negative, observând că imaginarul nostru colectiv e bântuit de angoasele nereușitei. Iar în ultima vreme o puzderie de "ciorănei" (e drept, variante de buzunar, ar spune Eugen Simion) nu obosesc a anunța
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Marele zid, urmându-i, în 1998, Varvarienii), prof. dr. Th. Codreanu (n. 1 aprilie 1945, în Banca-Vaslui) s-a impus în ultimele trei decenii drept unul dintre cei mai valoroși eseiști, teoreticieni (ai transmodernismului) și istorici / critici literari din literatura valahă, corola operei sale reunind lucrările: Eminescu Dialectica stilului (1984), Modelul cosmologic eminescian (1992), Provocarea valorilor (1997), Dubla sacrificare a lui Eminescu (1997; cu ediții augmentate în 1999, la Chișinău și în Brașov), Eseu despre Cezar Ivănescu (1998), Controverse eminesciene (2000
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în accepțiunea codriană operează cu exhaustia, atât în orizontul cunoașterii științifice, cât și în orizontul cunoașterii metaforice; arhimedica exhaustie "devine metoda "transdisciplinară" a ermetismului canonic barbian" (p. 363), deopotrivă în axiomatică și în poezie. "Triada" / "Sfânta Treime" axială a literaturii valahe (supra, "ternarul") Eminescu-Blaga-Barbu, într-adevăr, solicită o abordare "specială", de vreme ce se relevă spațio-temporal și conceptual drept o "cometă" cu "nucleul central, de cosmic atac" în creația eminesciană și cu "nucleele de trenă" în opera expresionist-blagiană, în poezia parnasian-hermetic-barbiană etc., spre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în poezie" (p. 364). Distinsul receptor al recentului eseu codrenian are bucuria "transmodernistă" / "transdisciplinară" de a descoperi la acest cercetător nu numai bogăția bibliografică / documentar-acribioasă (căci prof. dr. Th. Codreanu, deși nu este "miliardar în euro", intră în istoria literaturii valahe drept "miliardar în biblioteci", unul dintre "miliardarii" deja rarisimi în "era Arheopterix" din România de dincoace de anul 1989), cum, de pildă, și în cele privitoare la "erotismul barbian" (unde dincolo de cele trei "roți" / "trepte" ale cunoașterii / iubirii barbiene, carnală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
asimilare întreprinse de basileu. Trebuie, însă, așteptată prăbușirea puterii bizantine în Balcani, care urmează morții lui Manuel Comnenul, pentru a vedea reconstituindu-se un adevărat stat bulgar. La sfîrșitul secolului al XIII-lea, doi frați de origine nobilă bulgară sau valahă, Assan și Petru, sprijiniți de sîrbi și unguri, îi ridică pe boieri cu ajutorul cumanilor veniți din stepele Rusiei. Soldații lor invadează Moesia, distrug nordul Thraciei și pătrund în Macedonia. Assan este îndată încoronat țar, iar campaniile lui Isaac II, chiar dacă
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
acele suflete, care mărturisesc că se află sub ascultarea Pontifului Roman, dar nu au călăuză și nici învățător. De la Pr. Gregorio mai aflăm că romano-catolicii din Valahia deși nu urmau noul calendar (gregorian), țineau sărbătorile și respectau posturile după obiceiul valah, potrivit vechiului calendar (iulian). Chestiunea a fost prezentată Sf. Congregații încă din 1626. A fost discutată pentru prima oară în sesiunea acesteia din 28 decembrie, a fost supusă Sf. Oficiu (Sf. Inchiziție) care a dat permisiunea urmării vechiului calendar. Catolicii
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
lipsă de preoți catolici. Acolo a lucrat Pr. Gregorio da Bari, care murise înainte de a-i vedea convertiți la catolicism. Petricca i-a trimis într-acolo pe preoții Francesco da Castro, Girolamo da Acquapendente și Falco, care cunoștea bine limba valahă. Cei trei au început imediat opera de răscumpărare a creștinătății, și, cu sprijinul domnitorului Matei Basarab (1632-1654), au reușit să-i alunge și pe cei doi predicatori luterani luând în stăpânire biserica mare de acolo. Întrucât aceasta era total despuiată
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
judecata. Sper să depășim totul și să se facă o mare recuperare, pe care eu nu am putut să o fac pe vremea când am fost acolo. Și pentru că va fi nevoie de un preot care să stăpânească bine limba valahă, și nefiind încă cei trimiși de mine bine instruiți în folosirea acelei limbi, am nevoie de Pr. Falco care o știe ca pe cea maternă, pentru că e acolo de patru ani. Vă rog să mă credeți, Domnia Voastră Ilustrisimă, că și-
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
se afla la Pera, și-a luat în primire cărțile și sigiliile oficiului său. 1. Activitatea Părintelui Bassetti în Moldova Pr. Girolamo d’Acquapendente se afla în Polonia pe lângă Episcopul Zamoyski. Pr. Bartolomeo Bassetti deși nu stăpânea încă bine limba valahă se avânta ajutându-se cu germana și latina pentru a se face înțeles la Iași, locul său de referință. Pr. Appoloni da Veglia își desfășura apostolatul în centrele catolice din Huși, Bârlad, Galați. Abia reușea Pr. Bassetti se îndrepta și
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
trimită în Italia trei tineri destoinici să studieze pentru preoție. Ulterior, în scrisoarea din 15 februarie 1641 dădea vestea că: A venit o tiparniță la Iași, cu care schismaticii își tipăresc diferite lucruri, și mai ales Evanghelia în această limbă valahă; în aceiași limbă voi tipări și un Catehism pentru acești catolici, care nu știu nimic despre credință și sacramente și alte lucruri trebuincioase necesare oricărui catolic. În sfârșit - așa cum am amintit - la 19 aprilie 1641 sosea la Constantinopol noul Vicar
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Cracovia, la 9 iulie. La Roma a prezentat propunerile făcute în sinodul diocezan și a cerut permisiunea construirii unei școli pentru tineret la Iași cu un profesor maghiar, Pr. Paolo Bellini și un anume Jacomo, un tânăr instruit în limba valahă; a mai cerut și unele înlesniri pentru preoți și cărți de dogmatică, morală, compendii cu rezultatele conciliilor, prezentând, pe lângă acestea, și diferite cazuri matrimoniale spre rezolvare etc.. În sesiunea Congregației din 19 ianuarie 1644 s-au discutat propunerile și cererile
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
de Bacău. Nici o mențiune despre cartea Speculum Ordinis care, dacă ar fi fost tipărită, ar fi avut pentru noi, acum, o importanță istorică, întrucât ar fi conținut cu siguranță anumite părți precum întrebările despre botez, Tatăl nostru și Crezul în limba valahă a acelui timp. După această dată, Pr. Bartolomeo Bassetti nu a mai ajuns niciodată în Moldova deși era așteptat și dorit de toți. În trei scrisori trimise din Iași în 1645, Pr. Gaspare da Noto, O.F.M. Conv., Viceprefect, îl
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
se afla în pastorația acestor suflete sărmane din Câmpu[lung]. Pierderea acestui Părinte a provocat o mare durere nu doar catolicilor noștri, ci și valahilor; toți îl plângeau, și au venit la înmormântarea sa mai mult de 30 de preoți valahi, făcându-se iubit de toți.... Chiar și Arhiepiscopul de Sofia și Vicarul Apostolic al Valahiei, numitul Mons. Petrus Deodatus, O.F.M. Obs., în vizita efectuată la Câmpulung în 1648, aducea laudă Pr. Giovenale: Cât de frumoasă era amintirea Pr. Giovenale
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
să-l îndepărteze pe pastorul luteran și să-i reîntoarcă pe catolicii sărmani la adevărata lor credință, și că în acel scop l-a trimis la Târgoviște, sperând să ajungă și el după Paște. Pr. Celestino, bun cunoscător al limbii valahe, fiind deja de trei ani prin acele locuri era foarte bine primit de credincioși; foarte probabil că ar fi rămas și cu ei cu atât mai mult cu cât acea Doamnă Valahă îi oferea cele necesare, iar conventul avea și
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
după Paște. Pr. Celestino, bun cunoscător al limbii valahe, fiind deja de trei ani prin acele locuri era foarte bine primit de credincioși; foarte probabil că ar fi rămas și cu ei cu atât mai mult cu cât acea Doamnă Valahă îi oferea cele necesare, iar conventul avea și o vie. Nu cunoaștem alte documente despre starea bisericii și a conventului franciscan de la Târgoviște până în anul 1603 când, din Praga, Nunțiul Alberto Fornari, de pe lângă curtea imperială, dădea această veste cardinalului Aldobrandini
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
redactate și înaintate curții imperiale în 1791, respectiv 1792. Autorii petițiilor au fost succesorii intelectuali ai episcopului I. Micu, grupați în ceea ce a ajuns să se numească Școala Ardeleană: Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan Budai-Deleanu etc., heralzii națiunii valahe din Transilvania. Fără a fi inovative pe plan argumentativ, Supplex-urile fundamentează și mai solid temele invocate de episcopul I. Micu ca premise ale emancipării "națiunii" nerecunoscute ca atare a valahilor. Împărtășind soarta celorlalte memorii, Supplex-urile au fost respinse iar efectul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Școlii Ardelene nu urmăreau congruența dintre entitatea politică și cea națională, ci doar reprezentarea "națiunii" române - căreia i se refuza statutul de națiune politică, recunoscută fiind doar în calitatea oficială de "națiune tolerată", sau, periorativ, numai în cea de "plebe valahă" - în structurile politice ale Transilvaniei. Acest lucru va fi și mai transparent de îndată ce decojim multiplele straturi de semnificație acumulate înlăuntrul termenului de națiune. O foarte amănunțită investigație genealogică a conceptului de "națiune" a fost realizată de L. Greenfeld (1992) și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ei de drept". Paritatea scalară a românilor cu celelalte naționalități, în cadrul vechiului sistem constituțional ce consfințea stratificarea juridică a populațiilor, aceasta este revendicarea majoră a cărui expresie se face auzită în Suplica din 1791. Toate acestea fac din Suplica națiunii valahe transilvănene un document hibrid, pe ale cărei revendicări cu lustru de modernitate politică se răsfrângeau reflexe atitudinal-mentalitare de certă sorginte premodernă. În analiza lui L. Blaga, "osatura programului și a revendicărilor expuse în Supplex rămâne împărțirea feudală a societății în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
stăpânire pe gândirea politică a cărturarilor ardeleni care i-au urmat episcopului Klein în perioada postiosefină a restituțiilor privilegiale. Acțiunea românească este reluată un an mai târziu, prin adresarea Supplex-ului din 30 martie 1792 purtând semnăturile capilor episcopali ai națiunii valahe, Ioan Bob și Gherasim Adamovici. Reiterând argumentele istorice deja forjate ale priorității, continuității, egalității originale, precum și cele moderne ale numărului majoritar de locuitori, Suplica din 1792 combate în 17 puncte concluziile Dietei care respingeau categoric pretențiile ridicate de prima Suplică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politice a căror uniune dădeau alcătuirea status quo-ului politic transilvănean, prin convertirea la catolicism a românilor ortodocși. Reforma protestantă, pătrunsă până în adâncul arcului carpatic, a spulberat unitatea de credință catolică ce îi solidariza pe dominatorii politici ai Transilvaniei împotriva plebei valahe alcătuită în covârșitoarea sa majoritate din iobagi ortodocși. În secolul al XVI-lea s-au conturat, astfel, faliile confesionale care acum îi divizau pe hegemoni, maghiarii așezându-se în grosul lor în calvinism, alții în unitarianism, sașii îmbrățișând luteranismul, iar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prin oferta de unire, a precipitat o tot mai clară conturare a conștiinței naționale românești. Acceptarea unirii bisericii române cu biserica romană a dat startul coacerii conștiinței naționale, ce avea să fie răscoaptă în focul luptelor pe care heralzii națiunii valahe le va purta cu națiunile politice ale sistemului constituțional transilvănean. Însă pentru început, unirea avea să producă o criză în conștiința de sine a românilor, dată de dislocarea identitară generată de acțiunea unui agent eterogen (oferta imperială de unire) care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al națiunii române - categorie ale cărei granițe se fixează acum pentru a cuprinde românitatea în întregul ei, dincolo de diviziunile confesionale. Această fuzionare a celor două confesiuni în categoria singulară a națiunii române este sesizabilă și în Suplicile în care națiunea valahă din Transilvania își revendica egalitatea de drepturi cu celelalte trei națiuni politice în contextul restaurărilor demarate după moartea lui Iosif al II-lea. Eșecul acestor demersuri petiționare ale românilor transilvăneni se soldează cu reluarea luptei de emancipare națională prin acțiunile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]