1,764 matches
-
cresc, de asemenea, riscul de mortalitate [20]. Valvulopatiile pun probleme deosebite intra-anestezice, probleme legate de severitatea lor și de adaptarea fiziologică. Bolile valvulare ale aortei se însoțesc de un risc crescut de 14 ori de moarte subită dacă suprafața valvulară este de sub 1 cm2 [38]. Insuficiențele valvulare ale inimii stângi și stenoza mitrală presupun o urmărire extrem de atentă atât a bilanțurilor hidro-electrolitice cât și a medicației, riscurile de insuficiență cardiacă perioperatorie fiind mari. Cardiomiopatiile (toxice, alcoolice etc.) au un potențial
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
Valvulopatiile pun probleme deosebite intra-anestezice, probleme legate de severitatea lor și de adaptarea fiziologică. Bolile valvulare ale aortei se însoțesc de un risc crescut de 14 ori de moarte subită dacă suprafața valvulară este de sub 1 cm2 [38]. Insuficiențele valvulare ale inimii stângi și stenoza mitrală presupun o urmărire extrem de atentă atât a bilanțurilor hidro-electrolitice cât și a medicației, riscurile de insuficiență cardiacă perioperatorie fiind mari. Cardiomiopatiile (toxice, alcoolice etc.) au un potențial mare de complicații prin mai multe mecanisme
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
investigați anamnestic, prin intermediul examenului obiectiv și electrocardiografic. Testele non-invazive, cum sunt testele de efort, ecocardiografia, testele scintigrafice cu thaliu sau cu thaliu-Dipiridamol, sunt indicate la pacienții cu mai mulți markeri majori de suferință miocardică cum ar fi angina instabilă, bolile valvulare severe, aritmiile severe sau pacienții IMA recent sau la pacienții cu risc ceva mai mic cum ar fi vârstnicii, cei cu diabet zaharat, insuficiență cardiacă compensată, angor stabil sau IMA vechi [133, 183]. Algoritmul propus pentru investigația cardiacă preoperatorie este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
este frecvent observat la pacienții cu insuficiență mitrală sau ruptură de SIV cu shunt stânga-dreapta. Pulsul alternant reflectă disfuncție ventriculară stângă severă; g. alte semne obiective localizate divers la nivelul aparatului cardiovascular: diminuarea sau absența pulsațiilor arteriale, sufluri vasculare sau valvulare preexistente etc. Semnele obiective întâlnite la nivelul celorlalte aparate și sisteme sunt [10]: 1. aparat respirator: semne de bronșită de stază sau edem pulmonar acut caracteristice claselor II-III Killip-Kimball sau ale unei afecțiuni pulmonare preexistente; 2. aparat digestiv: de regulă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
În condițiile existenței unei ischemii miocardice cronice se pot pune în evidență cardiomegalie moderată (mai ales pe seama VS) șoc apexian amplu, zgomot II dedublat paradoxal, zgomotul III sau IV prezent, suflul holosistolic apexian determinat de o disfuncție ischemică a aparatului valvular mitral, semnele unei hipertensiuni cronice. În perioada accesului anginos pot fi puse în evidență: tahicardie, ESV, TV nesusținute, zgomot I diminuat, zgomot II dedublat, tranzitor, galop protodiastolic, suflu holosistolic apical (mezo sau telesistolic) datorat unei disfuncții de mușchi papilar. Formele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
regională, eventuale anevrisme), cât și funcțional prin evidențierea volumelor end-diastolice și end-sistolice ale ventriculului stâng și scăderea fracției de ejecție, obiectivizând totodată și insuficiența mitrală de cauză ischemică sau prin dilatarea VS. B. SINDROMUL CLINIC AL VALVULOPATIILOR Valvulopatiile sau cardiopatiile valvulare reprezintă un capitol important al patologiei cardiovasculare. Ele sunt afecțiuni cardiace al căror substrat e reprezentat de o tulburare a funcției de supapă a uneia sau mai multor valvule cardiace (defect valvular). Etiologia valvulopatiilor cronice este multiplă, cele mai frecvente
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
B. SINDROMUL CLINIC AL VALVULOPATIILOR Valvulopatiile sau cardiopatiile valvulare reprezintă un capitol important al patologiei cardiovasculare. Ele sunt afecțiuni cardiace al căror substrat e reprezentat de o tulburare a funcției de supapă a uneia sau mai multor valvule cardiace (defect valvular). Etiologia valvulopatiilor cronice este multiplă, cele mai frecvente cauze fiind reumatismul articular acut (RAA/RSB = Reumatismul Sokolski Bouillaud), sifilisul, malformații congenitale, ateroscleroza. În ultimii ani, în țările dezvoltate etiologia reumatismală este în netă scădere crescând numărul celor de cauză degenerativă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
7, 10, 15, 17, 19, 20, 56]: 1. diagnostic anatomic - se stabilește prin examen clinic obiectiv complet (inspecție, palpare, percuție și mai ales auscultație) și prin examinări paraclinice (radiologic, fonocardiografic, ECG, ecocardiografie și Doppler, cateterism cardiac); 2. diagnostic etiopatogenetic - cardiopatii valvulare organice sau funcționale/relative; 3. diagnostic funcțional - se stabilește dacă valvulopatia este compensată sau sunt prezente semne de insuficiență cardiacă; 4. diagnostic de stadiu evolutiv - se determină dacă valvulopatia este stabilizată sau este activă, evolutivă. Aceasta se efectuează prin anamneză
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Insuficiența mitrală se definește prin trecerea anormală în timpul sistolei a unei părți din volumul sanguin al VS în AS datorită închiderii incomplete a orificiului mitral. Insuficiența mitrală poate fi produsă de un număr mare de cauze ce interesează valvele, inelul valvular, cordajele tendinoase și mușchii papilari [10, 20]. TABLOU CLINIC Simptome funcționale [10, 20] Insuficiența mitrală poate avea etiologie acută sau cronică. Etiologia acută este reprezentată în special de endocardita infecțioasă, IMA, disfuncție de mușchi papilari secundară ischemiei, degenerarea valvelor biologice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Insuficiența mitrală poate avea etiologie acută sau cronică. Etiologia acută este reprezentată în special de endocardita infecțioasă, IMA, disfuncție de mușchi papilari secundară ischemiei, degenerarea valvelor biologice. Etiologia cronică este reprezentată de RAA, congenital, degenerarea mixomatoasă, cardiomiopatia hipertrofică, calcificarea inelului valvular. Insuficiența mitrală cronică se manifestă prin: - dispnee progresivă - la efort, edem pulmonar acut; - tuse; - astenie; - transpirații; - palpitații; - hemoptizii mai rare; - simptome și semne de insuficiență cardiacă globală (stângă și dreaptă). Insuficiența mitrală acută prezintă următoarele simptome: - dispnee intensă cu ortopnee
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
mitrală fibrozată, Doppler color vizualizează și cuantifică regurgitația. PROLAPSUL VALVEI MITRALE Prolapsul valvei mitrale este un sindrom caracterizat prin prolabarea (deplasarea anormal de amplă spre AS) în timpul sistolei (când valva mitrală este închisă) a uneia/ambelor valvule mitrale, datorită pânzei valvulare în exces și/sau slăbirea aparatului de susținere subvalvular [10]. TABLOU CLINIC Prolapsul valvei mitrale apare mai frecvent la femeile tinere. Majoritatea bolnavilor cu prolaps de valvă mitrală prezintă simptome nespecifice, fără legătură cu boala. Semne și simptome: - palpitații; - oboseală
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
5 mm; 2D - una/ ambele valvule depășesc planul inelului de inserție spre AS, punct de cooptare a valvelor: deplasat spre AS. STENOZA AORTICĂ Stenoza aortică (S.A.) reprezintă un obstacol pe calea de ejecție a ventriculului stâng, obstacol ce poate fi valvular, subvalvular sau supravalvular. SA poate fi congenitală sau dobândită. Stenoza aortică valvulară este cea mai frecventă formă de stenoză aortică, putând fi produsă de trei cauze: congenitală, degenerativă și reumatismală [10, 20]. TABLOU CLINIC Simptomele funcționale sunt reprezentate de: - dispnee
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
AS, punct de cooptare a valvelor: deplasat spre AS. STENOZA AORTICĂ Stenoza aortică (S.A.) reprezintă un obstacol pe calea de ejecție a ventriculului stâng, obstacol ce poate fi valvular, subvalvular sau supravalvular. SA poate fi congenitală sau dobândită. Stenoza aortică valvulară este cea mai frecventă formă de stenoză aortică, putând fi produsă de trei cauze: congenitală, degenerativă și reumatismală [10, 20]. TABLOU CLINIC Simptomele funcționale sunt reprezentate de: - dispnee progresivă de efort; - angină pectorală; - sincopă la efort/imediat după, prin - tulburări
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
după zgomotul II; - Examen radiologic - cord de configurație aortică - dilatarea aortei ascendente și a arcului inferior stâng (HVS) - cord „în sabot”; - ECG - semne de supraîncărcare ventriculară stângă HVS cu QRS înalte, axa QRS deviată la stânga; - Ecocardiografie - „fluttering” diastolic al aparatului valvular mitral, dilatația VS, Doppler color - vizualizează și cuantifică fluxul de regurgitație aortică; - Cateterism cardiac și coronarografia - înaintea intervenției chirurgicale. STENOZA TRICUSPIDIANĂ Stenoza tricuspidiană semnifică o stâmtorare a orificiului tricuspidian care determină un obstacol la trecerea sângelui din AD în VD
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
drepte, mișcare paradoxală a SIV, jet regurgitant în AD în diastolă; Examinare 2D, Doppler color, abord subxifoidian (colecția autorului). - Cateterism cardiac drept: PVC mult mărită; - Jugulogramă: unde a, c și v foarte ample, cu platou sistolic [10]. STENOZA PULMONARĂ Leziunile valvulare pulmonare sunt cel mai frecvent congenitale și rar dobândite. Stenoza pulmonară se definește ca un obstacol stenotic în calea ejecției VD la nivelul valvulei sigmoide, infundibular (stenoză membranoasă/ musculară) sau supravalvular [20]. SIMPTOMATOLOGIE - Dispnee, palpitații; - Semne ale insuficienței cardiace drepte
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Ebstein; c. atrezia tricuspidiană; d. sindromul Eisenmenger. II. cardiopatii congenitale necianogene a. cu shunt stânga-dreapta și inversare tardivă posibilă: 1. defectul septal ventricular; 2. defectul septal atrial; 3. persistența canalului arterial. b. obstructive: 1. coarctația de aortă. c. altele: defecte valvulare congenitale, malpoziții ale inimii, anomalii ale pericardului, tulburări de ritm congenitale, anomalii congenitale ale vaselor coronare. Mărimea și direcția shunt-ului (comunicării) sunt condiționate de următorii factori: -diferența de presiune de o parte și de alta a comunicării (când gradientul este
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ei relativă este mică, deoarece este asociată cu alte anomalii mult mai grave, cu evoluție rapid nefavorabilă. Tetralogia Fallot este o boală cardiovasculară congenitală complexă, cianogenă, descrisă în 1888, caracterizată prin: obstrucție pe calea de ieșire a VD (stenoză pulmonară valvulară și/sau infundibulară), DSV mare subaortic, dextropoziția aortei (aorta „călare” pe septul interventricular) și hipertrofie ventriculară dreaptă [10]. SIMPTOMATOLOGIE 1. Cianoză, care apare încă de la naștere, se accentuează în timp, survenind uneori și crize paroxistice, în cursul cărora cianoza se
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sunt foarte folosite. Ele sunt utilizate în special postoperator, pentru a aprecia cantitativ volumele bătaie ale ventriculului stâng și în special ale celui drept, fracția de ejecție, aspectul anatomic al TEVD, artere pulmonare, aorta și colateralele aorto-pulmonare și cuantificarea insuficiențelor valvulare restante (pulmonară, aortică și tricuspidiană). PERSISTENȚA CANALULUI ARTERIAL Persistența canalului arterial se întâlnește cu o frecvență de 12-15% din totalul cardiopatiilor congenitale atunci când survine izolată frecvența sa crescând până la aproximativ 25% în caz de asociere cu alte malformații. Se pare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
telediastolic, inconstant, vibrant, care variază cu poziția, respirația. Examenul radiologic La examenul radiologic se poate constata un contur cardiac șters, uneori dantelat [10]. E. ENDOCARDITA INFECȚIOASĂ Endocardita infecțioasă este o boală infecțioasă gravă, în care grefe septice localizate pe endoteliul valvular sau pe alte structuri cardiace normale sau patologice produc vegetații, și care determină deteriorări structurale și funcționale locale și emboliii sistemice [20, 37, 49]. Infecția țesutului valvular, a endoteliului cardiovascular, de către o varietate de agenți patogeni, constituie endocardita infecțioasă [15
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
infecțioasă este o boală infecțioasă gravă, în care grefe septice localizate pe endoteliul valvular sau pe alte structuri cardiace normale sau patologice produc vegetații, și care determină deteriorări structurale și funcționale locale și emboliii sistemice [20, 37, 49]. Infecția țesutului valvular, a endoteliului cardiovascular, de către o varietate de agenți patogeni, constituie endocardita infecțioasă [15]. Cu toate că endocardita afectează de cele mai multe ori valvele cardiace, ea se poate manifesta și ca o endarterită (de exemplu, în coarctația de aortă) sau poate apărea pe diferite
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cum ar fi liniile intravenoase, sonde de pacemaker, valve artificiale etc. CLASIFICARE 1. endocardita acută - apare mai frecvent pe valve normale, cu tablou clinic sever și netratate duc la deces; 2. endocardita subacută - apare de obicei la bolnavii cu boli valvulare sau congenitale și au o evoluție trenantă [10]. Clasificarea prezentată, clasică a endocarditei în formele subacută, acută sau cronică nu mai este de actualitate. O nouă clasificare bazată pe recomandările ESC (European Society of Cradiology) [23] este prezentată în tabelul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
negativi - Escherichia coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas, bacterii din grupul HACEK; - fungi - Candida, Aspergillus; - infecții mixte; - endocardita cu hemoculturi negative [10]. FACTORII PREDISPOZANȚI Aproape toate bolile cardiace pot favoriza apariția endocarditei infecțioase. În 60-80% din cazuri este o complicație a bolilor valvulare reumatismale. Infecția se localizează cel mai frecvent la nivelul valvei mitrale, urmată de valvele aortice sau pe ambele valve [20]. Clasificarea și terminologia endocarditei infecțioase (recomandări ESC 2004) Clasificată în funcție de: - activitate: activă și vindecată - recurență: recurentă, dacă simptomele reapar în
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
realiza - acuratețea diagnosticului: definită, dacă vegetațiile sunt evidențiate în prezența unei infecții sistemice; probabilă, dacă tabloul clinic este sugestiv și posibilă dacă dovezile clinice sunt mai puțin relevante. (de exemplu, diagnosticul diferențial al febrei) - circumstanțe speciale: endocardita apărută pe protezele valvulare (precoce, dacă apare la un an după înlocuirea valvei, în caz contrar, tardivă), endocardita cauzată de pacemaker și endocardita la pacienți consumatori de droguri intravenoase. - după zona afectată: aortică, mitrală, tricuspidă, pulmonară, partea dreaptă sau stângă a inimii - după agentul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de pacemaker și endocardita la pacienți consumatori de droguri intravenoase. - după zona afectată: aortică, mitrală, tricuspidă, pulmonară, partea dreaptă sau stângă a inimii - după agentul cauzativ: de exemplu, endocardita stafilococică Principalii factori predispozanți în apariția endocarditei infecțioase sunt: 1. bolile valvulare reumatismale - stenoza și insuficiența mitrală, insuficiența aortică, stenoza aortică; 2. boli congenitale de cord - persistența canalului arterial, defectul septal ventricular, coarctația de aortă, valve aortice bicuspide, tetralogia Fallot, stenoza pulmonară, prolapsul de valvă mitrală, cardiomiopatia hipertrofică obstructivă; 3. boli cardiace
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
congenitale de cord - persistența canalului arterial, defectul septal ventricular, coarctația de aortă, valve aortice bicuspide, tetralogia Fallot, stenoza pulmonară, prolapsul de valvă mitrală, cardiomiopatia hipertrofică obstructivă; 3. boli cardiace degenerative - stenoza aortică calcificată, calcificerea inelului mitral, sindromul Marfan; 4. proteze valvulare cardiace [10]. TABLOU CLINIC Intervalul între bacteriemie și instalarea simptomelor în endocardita infecțioasă este scurt. Simptomele clinice apar în majoritatea cazurilor în prima săptămână după evenimentul declanșator [20]. DEBUTUL Poate fi: - brutal cu semne infecțioase - febră, transpirații, artralgii, mialgii; - insidios
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]