43,214 matches
-
purtând numere din inventarul dascălului brașovean, dintre care patru sunt autografe. Lăcaș multisecular de rugă și reculegere, Mănăstirea Sinaia a devenit spre sfârșitul secolului al XIX - lea locul de rugăciune al familiei regale, care-și petrecea vacanțele la reședința de vară de la Peleș, atât regele Carol I cât și regina Carmen Sylva (însoțită de prințesa Maria) fiind pictați în pronaos, alături de mitropolitul primat, Iosif Gheorghian și de ctitorul istoric al lăcașului, spătarul Mihai Cantacuzino. Familia regală a beneficiat de tronuri aurite
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
dorește de acum încolo o colaborare permanentă, și în consecință de cîte ori voi avea alte oferte, să mă înțeleg întîi cu ei, pentru că au mari proecte cu mine. Deja mi-au propus o serie de spectacole pentru stagiunea de vară și peste cîteva zile voi încheia contractul. Știi prea bine ce înseamnă un succes sau insucces la Scala. Imediat după asta, au început tratativele cu America și sînt convins că America va avea în curînd mare interes să mă aibă
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
Tot mai sper să mă duc în Germania, pentru a putea avea intrarea voi încerca să dirijez undeva, probabil la Staatsoper din Hamburg, care îmi scrie mereu, principalul e s-o văd pe mama. N-ar fi exclus că înspre vară să vin cu Lisette în țară, bineînțeles dacă voi avea toate garanțiile că în spre Octombrie să pot pleca iară pentru a-mi putea continua angajamentele. Ce crezi tu ? Crezi că viza de ieșire în pașaport obținută încă mai înainte de
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
narate, ultra-succint, cinci momente. Spicuim cu parcimonie maximă, deși ele s-ar cuveni să fie citate integral. Spațiul nostru tipografic ne presează, însă... Așadar: 1. ,,Dacă noi vom tăcea, pietrele vor striga!”, scria bucovineanul N. Tcaciuc-Albu, refugiat la Sibiu în vara anului 1940. Și pietrele „strigă” de mai bine de șase decenii (n.n. de 72 de ani, deoarece evocarea este scrisă de Maria Toacă în martie 2004) cu tăcerea și răbdarea celor învinși, dar cine să le-audă duruta lor muțenie
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
să mai rămân în închisoare încă 13 luni. La 28 iunie 1991 am fost pus în libertate, iar a doua zi m-am prezentat la locul de muncă. P.C.: Puteți zugrăvi tabloul Serviciului Român de Informații, așa cum arăta el în vara anului 1991? F.T.: Sigur că pot. Problema este însă aceea că nici eu, ca noi toți de altfel, nu dispun de toate informațiile. Avem însă capacitatea de a sări peste șanțurile pe care unii ni le-au săpat în calea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
de cald și să ne îndrume pe drumul cel bun. Și mergem, și mergem, și ne mai dăm jos câte o cojoacă, precum Baba Dochia; mai culegem câte un ghiocel la colț de primăvară, ne scăldăm în soarele auriu al verii, ne potolim setea cu mustul viilor la rod de toamnă și ne așezăm în fața sobei, să ne tragem sufletul, îndreptând ochii spre fereastră, pentru a vedea primii fulgi ai iernii! Am revenit la locul de unde am plecat? Suntem la sfârșitul
Cum ne aducem aminte de Eminescu? [Corola-blog/BlogPost/93806_a_95098]
-
IV-V, când se fixează definitiv și data Crăciunului. Sărbătoarea Nașterii Sfanțului Ioan Botezătorul, la 24 iunie, se pare că a fost instituită după unii cercetători, spre a înlocui sărbătorile păgâne, cu caracter agricol sau naturist, din epoca solstițiului de vară (22-23 iunie). Drăgaica, Sânzienele în tradiția populară În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica. Deși sunt asociate sărbătorii creștine a Nașterii Sfanțului Ioan Botezătorul și a Aducerii Moaștelor Sfanțului Ioan cel Nou
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
credința că își vor visa ursitul. În unele zone fetele își făceau coronițe din Sânziene pe care le lăsau peste noapte în grădini sau în locuri curate. Dacă dimineață găseau coronițele pline de roua, era semn sigur de măritiș în vara care începea. Gospodării încercau să afle care le va fi norocul la animale, tot cu ajutorul florilor de Sânziene, în seara din ajunul sărbătorii agățau cununi de Sânziene la colțul casei orientat către răsărit și dacă, a doua zi, în coronițe
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
mai ales pentru acestea. Florile culese în ziua de Sânziene prinse în coronițe sau legate în formă de cruce, erau duse la biserică pentru a fi sfințite și erau păstrate, apoi, pentru diverse practici magice. Sărbătoarea Sânzienelor care marchează mijlocul verii, era considerată și momentul optim pentru culegerea plantelor de leac. Tot acum se făceau previziuni meteorologice: în funcție de momentul în care răsărea Constelația Găinușei, se determina perioadă prielnica pentru semănatul grâului de toamnă. Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută în popor și
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
momentul în care răsărea Constelația Găinușei, se determina perioadă prielnica pentru semănatul grâului de toamnă. Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută în popor și sub denumirea de Amuțitul Cucului. Se crede că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, inseamna ca vară va fi secetoasa. Pentru a fi sănătoși și avea spor în munca, în acest moment de început al secerișului, oamenii se încingeau peste sale cu tulpini de cicoare. Pentru a fi plăcute feciorilor, fetele se spălău pe cap, în această
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
foarte simplu Să-l întâlnești în câte-o seară Trecând cu pas ușor și suplu Către vreo baltă solitară... Cu pana de la pălărie Împunge cerul de argint, Un rătăcit pare să fie Cătând iluzii care-l mint!... În diminețile de vară Tu poți să urmărești din prag O siluetă singulară Brăzdând lucerna în zig-zag!... Iar arma lui de vânătoare Sclipește-n zare fumurie De parc-ar duce în spinare Un fir enorm de... păpădie!...” Nu știm dacă aceste versuri au fost
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
și pentru toate neamurile lumii care cred în valori adevărate, în lumina ce vine din înălțimi siderale, dar și din străfunduri de timp, din obârșii imemoriale -, opera lui Mihai EMINESCU, poezie, proză fantastică, proză politică, are rol salvator, mântuitor. În vara asasinării sale morale, poetul român avea vârsta lui Hristos, 33 de ani, din primăvara parcurgerii drumului Golgotei, a Răstignirii pe cruce și, apoi, a Învierii Fiului Domnului, în egală măsură Fiul Omului. Viața lui EMINESCU a fost una jertfelnică. Moartea
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
bine de 10 ani în Italia și a terminat liceul aici. Dar încă nu are cetățenia italiană: “Nu am cerut-o până în prezent, pentru că am considerat că nu îmi trebuie. Recent, am început să-mi schimb opinia. Cred că până la vară, am să-mi depun dosarul pentru a obține cetățenia”. Miruna Căjvăneanu
“Mi-a fost scris să devin voluntar” [Corola-blog/BlogPost/93856_a_95148]
-
Greierușa’’ versurilor lui Lucian Blaga >> este un fel de preambul mai detaliat a modului în care cele două au făcut cunostință și cum s-a legat prietenia lor în jurul poetului și filosofului Lucian Blaga. Al doilea, intitulat metaforic ,,Într-o vară de noiembrie’’ este o continuare mai aprofundată a dialogului celor două bune prietene, dintre o adevărată doamnă ,,ființa ei atât de delicată ajunsă la 90 de ani, dar fără să-și fi pierdut vitalitatea, umorul și plăcerea cozeriei’’ (p. 47
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
Durerea, durerea vine din iubire. Între credință și iubire sau cu multă credință și iubire...s-a regăsit! “ De suflet îmi atârnă o povară/ Aș vrea să -mi smulg și inima din piept/ Am așteptat o iarnă, o primavară,/ E vară -acum și încă mai aștept! Aștept o liniște micuță, lină,/ O ușurare, să pot respira,/ Să fiu ușoară, să zburd prin lumină,/ Și-un înger să-ntâlnesc în calea mea.” Ligya n-a plecat, singura ei mare e cea Neagră
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93853_a_95145]
-
grupuri de „urâți” și de „frumoși”, ce au rolul de a întreține o atmosferă exuberanta. „Uraților” le revine misiunea de a face jonglerii dintre cele mai năstrușnice: se dau peste cap, fugăresc fetele și copiii, ung asistență cu funingine, se vară pe sub paturi și mese, se urcă prin copaci, pe case și pe sobe, scot animalele din grajduri etc. Tot din acest grup mai fac parte „negustorii” și „căldărarii” care își dispută permanent câte ceva, dialogul lor fiind plin de o suculenta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
admirație și contribuie la amplificarea obiceiul. Calul este o altă întruchipare plastică a unor simboluri mitice din tradiția bucovineana. Jocul calului este o reminiscența a cultului căilor practicat la solstițiul de iarnă, la echinocțiul de primăvară precum și la solstițiul de vară. Că joc de Anul Nou, căluții (caiutii) au o largă răspândire în satele din Bucovina, măi vestiți fiind dansatorii - caiuti din Dolhesti, Zvoristea, Zamostea, Hârtop și Fântânele, care impresionează prin fast și elegantă, dar caiutii pot fi întâlniți aproape în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
cea ce s-a realizat în cei 16 ani cât am fost președinte. UZP, printre alte activități, a organizat numeroase simpozioane tematice, a participat la reuniuni internaționale și interne, a organizat și condus cursuri de perfecționare postuniversitare sau practica de vară a studenților, membri stagiari. Aș menționa și primirea în Uniune a 1000 de noi membri din rândul ziariștilor activi și pensionari, cetățeni români din țară și din diaspora, ca și studenți, masteranzi, doctoranzi la facultățile de comunicare și jurnalism și
„Televiziunea a fost şi a rămas pentru mine, prima şi ultima dragoste profesională” [Corola-blog/BlogPost/93883_a_95175]
-
diaspora realizează importanța și forța pe care o poate avea un Congres al Românilor de Pretutindeni. Reținerea unora e dată tocmai de reprezentativitate... nu-și pun problema participării lor, ci a ,,asociației dușmane”. La ultima întâlnire a diasporei, din această vară de la Eforie, Ponta și Zgonea au anunțat că ,,banii îi aveți pe masă, Congresul va avea loc”. Normal ar fi fost ca cei prezenți să sară în sus, să renunțe la discuții sterile și să se transforme în adevărați fondatori
Congresul Românilor de Pretutindeni, valoare zero [Corola-blog/BlogPost/93912_a_95204]
-
pentru cântecul maramureșan. Oana este câștigătoare multor festivaluri de folclor printre care “Marile premii” la festivalul “Felicia Fărcaș” din Țebea, al concursului “Moștenitorii” din cadrul Tezaurului Folcloric de la TVR dar și al „Premiul tinereții de interpretare și originalitate” al festivalului concurs „Vara, vara primăvară ” din Sibiu. Oana și Șerban sunt colaboratori ai multor ansambluri și orchestre profesioniste cum ar fi “CindrelulJunii Sibiului,” “Ciocârlia,” orchestrele “Radio România,” și “Lăutarii din Chișinău” condusă de maestrul Nicolae Botgros. Șerban un violoni st (ceteraș) de excepție
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
cântecul maramureșan. Oana este câștigătoare multor festivaluri de folclor printre care “Marile premii” la festivalul “Felicia Fărcaș” din Țebea, al concursului “Moștenitorii” din cadrul Tezaurului Folcloric de la TVR dar și al „Premiul tinereții de interpretare și originalitate” al festivalului concurs „Vara, vara primăvară ” din Sibiu. Oana și Șerban sunt colaboratori ai multor ansambluri și orchestre profesioniste cum ar fi “CindrelulJunii Sibiului,” “Ciocârlia,” orchestrele “Radio România,” și “Lăutarii din Chișinău” condusă de maestrul Nicolae Botgros. Șerban un violoni st (ceteraș) de excepție, a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
de carne. Femeia respectivă și copila, care se zgâia în geamul de prezentare a produselor. „- Opt felii de parizer!” a spus, și a continuat „subțiri”... Mi-a stat inima-n loc. Am cerut celeilalte vânzătoare un baton de salam de vară și unul de pastramă de porc. Am ajuns la casă înaintea lor. Îmi înotau ochii în lacrimi. Le-am așteptat afară, în fața market-ului. I-am întins sacoșica cu cumpărături copilei blonde: „- A trecut Moș Crăciun pe aici și ți-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93942_a_95234]
-
spirit românesc e doar o direcție bună și o speranță reală pentru a se materializa singur. Ei bine, după numeroase încercări în ultima decadă, am reușit într-un final să organizăm o primă ediție a Festivalului Internațional Sergiu Celibidache, în vara anului 2012. Evenimentul s-a bucurat de un succes atât de mare, încât am crezut din toată inima că politicienii vor realiza, în sfârșit, și probabil vor înțelege, cu adevărat, importanța unei asemenea manifestări culturale și necesitatea continuității ei. Însă
Festivalul Sergiu Celibidache nu se va mai organiza! [Corola-blog/BlogPost/93944_a_95236]
-
Stuttgart, capitala Baden-Württemberg, a fost gazda Festivalului Intercultural de vară în perioada 15-20 iulie 2014. În piață primăriei s-a susținut un program folcloric de către reprezentanții tuturor țărilor care au emigranți în Germania. Și de data aceasta, ca în fiecare an, spiritul românesc, cântecul, jocul și voia bună au fost
FESTIVALUL INTERCULTURAL DE VARĂ ŞI „HORA SATULUI ROMÂNESC” – STUTTGART, IULIE 2014 [Corola-blog/BlogPost/93952_a_95244]
-
avanpremieră a stagiunii care va începe în octombrie (după deschiderea anului universitar): o întîlnire cu Diet Sayler, reputat artist româno-german, în ambianța expoziției Structure & Energy II.The Power of Abstraction.Vernisată în luna mai și rămasă deschisă de-a lungul verii (se va închide pe 12 septembrie), expoziția reunește, la fel ca în prima sa etapă(Structure & Energy - The Need for Abstraction, iunie-septembrie 2013), lucrări semnate de trei importanți „abstracționiști” autohtoni: regretații Vincențiu Grigorescu și Romul Nuțiu, precum și Diet Sayler (doi
Întîlnire cu artistul româno-german Diet Sayler [Corola-blog/BlogPost/93971_a_95263]