44,292 matches
-
că ele reprezintă variante intermediare, la care probabil, Voiculescu a renunțat. Astfel de variante intermediare sînt foarte numeroase pentru toate poeziile lui V. Voiculescu, iar locul lor va fi, în eventualitatea elaborării unei ediții critice, în aparatul de Note și variante, la care colaboratorul "Literatorului" își aduce o contribuție ce va fi fără îndoială menționată. Pentru momentul de față însă, contribuția sa este riscantă din punct de vedere nu intelectual, ci material, întrucît reproducerea integrală a unor texte fără consimțămîntul moștenitorului
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
ar trebui să preia textul care i se pare lui "mult superior": față de celelalte, eventual și pentru că se află în posesia sa, este nefondată din punct de vedere științific. O mare parte a articolului lui George Corbu este consacrată comparării variantelor aflate în arhiva sa cu texte publicate de subsemnata. Sînt încîntată că i-am oferit lui George Corbu prilejul de a descoperi bucuriile alcătuirii unei ediții critice, mă văd însă obligată să-i semnalez unele fapte. Așa cum bine observă acesta
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
adăugînd că observația este valabilă nu numai pentru Sonetul (84), ci pentru majoritatea poeziilor postume ale lui Voiculescu, fie ele Sonete, fie poezii religioase. Așa cum se arată în Notele asupra celor două ediții, cea din 1999 a fost alcătuită alegînd varianta cea mai credibilă din toate cele accesibile pînă la acea dată, iar cea din 2004 a fost alcătuită după ce am putut folosi "Caietul negru", pe care aproape nu mai speram să-l pot vedea vreodată. Ultimul manuscris al lui Voiculescu
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
publicat în R.F.R., apare versul "Cu armele în mîini", pe care eu îl scriu "Cu armele-n mîini". George Corbu este rugat să rostească cu voce tare versul, să numere silabele și să audă unde cad accentele. Interesant este că varianta aflată în posesia lui G. Corbu conține forma corectă a versului, aceeași cu forma transcrisă de mine: "Cu armele-n mîini", pe care exigentul comparatist mi-o impută. George Corbu face și o observație adevărată: Colind pentru vînătorii de munte
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
credință ceea ce i-a relatat Gabriela Defour, scrie: "Ionică, tu nu știi cît de mult te-am iubit. |stora (comuniștilor) să nu le dai nimic. Eu m-am omorît (a evitat formula: m-am sinucis)." Rămîne constantă, în cele două variante, expresia voinței lui Voiculescu de a nu colabora nici după moarte cu regimul comunist ("Să nu le dai nimic"). Dar este modificată indicarea precisă a călăilor: în loc de "m-au omorît" - "m-am omorît". Pe patul de moarte, Voiculescu a spus
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
deceniu, își mută catedra la Timișoara, de unde, ca dintr-un mare port, izbutește să facă încă două călătorii de amploare. Prima, în1927, vizează Spania, unde participă la cursurile de vară ale Centrului de Studii Istorice din Madrid. Călător împătimit, alege varianta cea mai lungă și mai spectaculoasă: Timișoara, Belgrad, Zagreb, Fiume, Triest, Veneția, Milano, Geneva, Sudul Franței, Barcelona, Madrid, Toledo, Córdoba, Sevilla, Granada și retur. Impresiile de călătorie vor fi descrise cu lux de amănunte în volumul Cutreierând Spania, apărut în
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
ele; Paul Cornea și-a recunoscut, fără complexe, erorile de perspectivă, dar a tras de aici singura concluzie posibilă: respingerea gîndirii extremiste sub orice formă s-ar manifesta ea. Cu alte cuvinte, a optat pentru cumintele parlamentarism care, chiar în varianta lui cea mai ,burgheză", prezintă enormul avantaj de a-ți permite să spui nu în piața publică și de a-ți garanta apărarea împotriva asasinatelor în masă. Adică de a fi cel mai tolerant dintre calamitarele regimuri politice care au
Profil și efigie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12352_a_13677]
-
povestirii în contemporaneitate" (literatură, film, mass-media). Altfel spus, istoria povestirii tradiționale "de la origini până în prezent" urmărește filonul, miezul ( "nucleul arhetipal", ar spune autoarea) pe care povestirea și l-a păstrat neschimbat de la stadiul de mit, poveste a unei faceri, până la variantele ei moderne și postmoderne: cinematograful, mass-media etc. Aceasta este, de fapt, și teza declarată a cărții: "Departe de a se lăsa decisiv influențată și absorbită de Ťliteratura cultă ť și de Ťcultura scrisăť, povestirea tradițională influențează în continuare - după cum a
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
libertăți a scrisului, cu noi informații acumulate despre subiect, bântuit de aparițiile nocturne ale orașului și îmbiat, fără doar și poate, și de aniversarea tricentenarului orașului din primăvara anului trecut, Ion Ianoși s-a pus pe "repovestit" Petersburgul, într-o variantă nouă, aceea de "eseu liber de constrângerile științei severe", atingând o dimensiune dublă față de cea inițială. Excursul, crescând în detalii, pe axa timpului, o dată cu apropierea de zilele noastre, este centrat, după cum subliniază autorul, pe literatură, muzica și pictura petersburgheze beneficiind
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Instanței i se va putea curând înfățișa o a treia pereche de martori, completând probele acuzării la începutul de veac nou: Bielîi și Blok!"(p.140)(Am păstrat grafia numelor rusești în varianta propusă de profesorul Ianoși, detaliat explicitată în Cuvântul înainte) Pășim apoi prin Petersburgul otrăvit al lui Berdiaiev, prin cel anatemizat de Soloviov, acela părelnic al simboliștilor și cel blestemat în fel și chip de Merejkovski. Trecem din orașul mozaical, fantomatic
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
al teatrelor, că-i va preda curând manuscrisul. Tot din perioada berlineză datează și mai multe poezii parodice din care aș aminti fabula Boul și vițelul (parafrază după fabula cu același titlu a lui Grigore Alexandrescu) și Dogaresa și poetul, variantă a poeziei în gondolă, ambele aflate sub formă de manuscris în arhiva Muzeului Literaturii Române. Dacă nervul dramatic îl părăsise pe Caragiale, cel prozastic cunoaște un esor nemaiîntâlnit până în acel moment. Povestirile și poveștile din această perioadă și reunite în
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
Academiei franceze de Stiințe, Litere și Arte din Lyon și membru corespondent al Academiei Regale de Litere din Barcelona, autor până în prezent a 16 cărți de referință în domeniu (analize monografice, istorii, sinteze, biografii, eseuri), fără a pune la socoteală variantele unora dintre acestea traduse (și, cu această ocazie, revizuite, adăugite și aduse la zi bibliografic) în franceză și italiană - constituie, indirect și, de bună seamă, involuntar, confirmarea tezei căreia Pierre-Maxime Schuhl (reputat elenist francez din ultimele decenii) i-a dat
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
în îndeletnicirea istoricilor o evaziune nu știu ce este istoria.». Dar mai este ceva de observat. Penultima scriere a profesorului Cizek pe tema Istoriei se intitulează Essai sur une théorie de l’histoire (București, 1998), iar cea dinaintea ei (precedată de o variantă franceză, Lyon, 1995) se numește, într-un mod și cu un obiect mai aplicat, Istoria în Roma antică. Teoria și poetica genului (București, tot în 1998). Se vede, așadar, cum savantul român ajunge, prin ultima sa carte, la Istorie, mai
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
aștept să recitesc Cehov, de-abia aștept să recitesc Proust, de-abia aștept să recitesc O mie și una de nopți (am ediția Mardrus), de-abia aștept să recitesc Dostoievski, de-abia aștept să reiau buchiseala-n ediția Perpessicius a variantelor eminesciene, de-abia, de-abia, de-abia... Ippolit a încercat o sinucidere după lectură. Cu atîtea cărți esențiale-n față îți vine să te sinucizi dinainte! Fiindcă niciodată nu le vei putea citi cu adevărat! * Celesta Tenzi! Este bizar că
Am ridicat mîna a recunoaștere, a recunoștință. Asta a fost totul. by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13022_a_14347]
-
fost trecută prin cuptoare de simțiri, care au făcut-o să sfârâie și să frigă”. Această inspirată metaforă spune aproape totul despre marele memorialist, cel din Oameni care am fost. În romanul Adela al lui G. Ibrăileanu, criticul identifică o variantă narativă a cugetărilor cuprinse în volumul Privind viața, o disimulare romantică, doctorul Codrescu fiind un erou wertherian; îl impresionează autoanaliza plină de delicatețe a sentimentului platonician și “poezia cu foșnete și mătăsuri”, simbolizând însăși feminitatea. Foarte curios. Vladimir Streinu, un
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
în numai câțiva ani, de zbucium sufletesc intens, comprimat temporar, ținut în frâu, transferat în substanța versurilor. De la un moment dat, acestea sintetizează în câte un cuvânt starea explozivă a poetei: „jar“, „răzvrătire“. Chiar poezia Optsprezece ani, într-o primă variantă, debuta vijelios: „Ninge-nșirat, domol. Am să-ntărât fulgii în plesnet de bici/ și burta zilelor sure am s-o spintec cu-n brici/ Să țâșnească-n fine, cald și iute, sângele vremii“. Este semnificativ că Maria Banuș a păstrat în
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
refuzul măștilor, decisa renunțare la prejudecăți, prin abandon al normelor curent îmbrățișate și comportament sfidător față de conduita consacrată în ambianța domestică. Încă un pas și poeta trece la avertismentul nedisimulat (mai limpede, poate și mai sfidător, în manuscris decât în varianta pentru tipar a poeziei reper Optsprezece ani) : „Feriți, că mă azvârl în viață, printre boieri și golani, / Să-i storc de sub coajă mireasma amară...“ Din adâncimi, urcă la suprafață îndrăzneli echivalente cu descoperirea identității, energii eliberatoare: „Dac-ai știi, astăzi
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
durerea „evreiască” nu i-a impresionat pe oamenii simpli în aceeași măsură ca presupusa lor frică, sau viclenie, sau mizerie fizică etc. Suferința lor nu a devenit una „proverbială”. Dar ea face totuși parte din portretul „evreului imaginar”, însă în varianta „creată” chiar de către evrei sau de diverși intelectuali. „Evadarea” Într-un dialog cu Gabriela Adameșteanu (apud Iordan Chimet, Dosar Mihail Sebastian, Ed. Universal Dalsi, 2001, p. 51), Leon Volovici spunea despre intelectualii perioadei interbelice: „Unii dintre ei au avut un
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
regretabilă penurie de „specialiști”, prilej pentru o prefață în care se pot vedea fie o lucidă conștiință a propriei valori, fie un orgoliu potentat de întâi-stătător într-ale istoriei religiilor (asta căutase și găsise Anton Dumitriu). Eu înclin către prima variantă de vreme ce recenzenții vremii văzuseră în acest studiu, cât și în Alchimia asiatică (1935) doar o virtuozitate sau simplă erudiție. La mijloc era, firește, o greșeală: privirea căzuse pe bogatul parter de note și se ignora arhitectonica - deloc barocă - pe care
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
o mică descoperire și anume, la prima apariție a Luceafărului în România. Aceasta s-a produs într-o revistă de provincie, Dunărea (25 iul. 1883) din Brăila, înainte de aceea din Convorbiri literare (nr. 5, 1 aug. 1883). Confruntând cele trei variante (Convorbiri literare, Dunărea și Almanahul Societății „România Jună” din Viena - aprilie 1883) cercetătorul constată că ultimele două sunt aproape identice. De o atenție constantă se bucură și studiile hasdeene ale lui I. Oprișan (B. P. Hasdeu sau setea de absolut
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
atât mai rău: "După unelte se cunoaște meșteru", iar "Jalba fetei hatâr n-are". Odată cu intrarea noastră internațională pe piața de capital, sesizăm totuși, semne bune pe tărâmul amabilității. Deviza despre client și stăpân capătă conotații interesante. Ea are două variante moderne: respectarea unei clauze contractuale din partea prestatorului de servicii sau aplicarea sănătoasă a proverbului " Puține cuvinte și ispravă mai bună". Unde se situează, între aceste coordonate, bunul simț natural, amabilitatea genetică și buna creștere a subiecților, rămâne de discutat. Cu
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
vechi, cu evocări de interioare și mici întâmplări domestice ori de viață socială de “belle époque” (“Fiecare zi e o pleoapă închisă la birou / manuscrise, table, bonton; acasă Șaliapin / la patefon... “), readuse în memorie cu un soi de elegantă oboseală, variantă a spleenului simbolisto-decadent, detensionat, însă, și lipsit de “nevroze”. Fluența muzicală a poemelor servește în chip ideal această atmosferă amintind oarecum de “crepuscularul” italian Guido Gozzano și de a sa Signorina Felicità. Pe deplin stabilizat stilistic apare universul poetei mai
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
curgerea printre degete a pietrelor, “viața rostogolindu-se ca o rodie în rigolă”, “pietre pe tabla încinsă / vezuvii visând în corset / caprele zilei / (care) intrau în refugiul meu / spărgeau vasele comunicante”, “afară mâinile voastre / impulsionează mingi de biliard” - sunt câteva variante ale dezarticulării lumii lăuntrice și externe, dintre cele mai semnificative. Inima ca un pumn de boxeur accentuează acest sentiment al fărâmițării ființei și lumii, însoțit de un soi de oboseală și înstrăinare, de “târziu”, de dificultate “bacoviană” de a mai
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
Spațiu prin excelență prozaic, bucătăria devine aici un loc de confluență și interferență a vocilor - ale realității imediate și ale literaturii, într-o perspectivă degajat ludică la suprafață, dar de o gravitate tulburătoare: “Uneltele folosite în bucătărie sunt de fapt variantele domestice ale unui instrument de tortură... Pe masa de bucătărie se spintecă, se toacă, se răzuiește, se strivește, se pisează, se jumulește, se jupoaie...”, dar tot bucătăria “poate fi... un salonaș monden sau o cafenea literară”, “un sanctuar bântuit de
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
Reporter 8 Mile în Delta Dunării Un soi de variantă autohtonă a filmului 8 Mile (cu celebrul Eminem în rolul principal) s-a derulat în perioada 12-18 mai în localitatea Sfîntu Gheorghe din Delta Dunării. Unsprezece poeți rămași în competiție (din 67 înscriși inițial) în urma preselecției s-au duelat în
Festivalul de poezie "Prometheus" by Reporter () [Corola-journal/Imaginative/13836_a_15161]