3,889 matches
-
Acasa > Strofe > Introspectie > CE-I LINIȘTEA ? Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1562 din 11 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului E liniștea lumii albastru veșmânt, Oprire de aer să poarte cuvânt, Priveghiul luminii când noaptea- i mormânt, Vieții strivite-n adânc de pământ. Abisul marin e doritul iatac Ca pături de nea la răsaduri ce tac, Ori somnul profund pentru vântul posac, De zeu strâns
CE-I LINIŞTEA ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362320_a_363649]
-
imaginarului. E. D. Despre conviețuirea noastră I Dacă o stea ar coborî și ar cuibări la pieptul tău. Dacă ar putea steaua aceea, cu imensele aripi ale îngerului copilăriei, să-ți fie mantie. Dacă ar ști să-ți spună ce veșmânt anume să porți. Dacă ne-ar putea avertiza asupra celui pe care-l vom țese mai întâi, cu un avânt febril, cu mare stângăcie probabil, aidoma unui copil încăpățânat ce nu încetează să ardă de dorință până când nu soarbe cu
GOYA GUTIÉRREZ, DESPRE CONVIEŢUIREA NOASTRĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362365_a_363694]
-
numele? spuse din nou comandantul privindu-l de jos în sus. Și ține mâinile la vedere! -Mă numesc Baraba și sunt acum în solda marelui arhiereu Caiafa, spuse acesta fără teamă. Nu sunt sclav, romanule! Comandantul patrulei îi ridică mâneca veșmântului cu bastonul din viță-de-vie pe care acesta și-l scosese de la șold și imediat îi văzu semnul de pe braț. -Ba ești și vei rămâne sclav. Te-am recunoscut de îndată cum te-am văzut. Unde alergi așa de grăbit, slujbaș
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
vreau pe Baraba în primul rând. Apoi, ceea ce ai convenit că ni se cuvine.” Biletul nu avea nici o formulă de încheiere. Arhiereul făcu un semn cu o mină dezgustată pe chip iar sclavul înțelegând reacția acestuia își strecură biletul între veșminte. Mesajul pentru Ponțiu Pilat fu transmis pe cale orală: -Vorbește așa către stăpânul tău, spuse el cu glas stins: Se va face așa cum am convenit.” Sclavul făcu o plecăciune și plecă făcând câțiva pași înapoi înainte de a ieși pe ușă. După
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
buturugă, lângă cortul său, le făcea semn cu mâna lăutarilor, și ei începeau să cânte colinde. După aceea își trimitea curierii prin lumea întreagă, să-i întrebe pe toți oamenii ce vor să le aducă Moșul. Curierii plecau îmbrăcați în veșminte omenești și trebuiau să se descurce cum puteau, să ajungă la fiecare familie, să le afle dorințele și apoi să se întoarcă înapoi și să-l înștiințeze de ele. După ce se întorceau, se schimbau în haine roșii cu glugă ca
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
victoriile lirice pe care noi, cei ce vom mai rămâne pe baricade, avem tot timpul să le așteptăm. *** Melania CUC: Georgeta Resteman, o fărâmă de azimă într-un deșert al întrebărilor Privită pe ansamblu, poezia Georgetei Resteman este ca un veșmânt de modă veche pe care o femeie modernă îl păstrează în garderoba sa doar pentru a-și bucura, astfel, sufletul. Poemele, în tonalități molcome și culori aproape autumnale, formează întregul unui univers prin care autoarea se mișcă cu o candoare
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
prin tine Îngenunchind cuminte în ruga mea spre seară În locul coastei lipsă găsi-voi ploi din mine Când ne-am iubit obraznic în Eden prima oară În amalgam de vise ce se-mpletesc spasmodic Când îmi atingi piciorul ieșit de sub veșmânt Îmi prinzi în brațe visul plăcerilor armonic Iar sevele astrale le-arunci din jurământ Nimic nu se mai vede-n tăcerea milenară Iar șoaptele-și vorbesc prin semnele virgine De-atâta reverie eu fug din mine-afară Dar tu mă prinzi
GENEZĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360804_a_362133]
-
vânzarea celor o mie de exemplare, îmi va acorda zece mii de lei ca drept de autor ... Îți e greu ca la bătrânețe să mai răscolești lucrurile, așa că am lăsat baltă aceste frustrări, ce zic, păcăleli sfruntătoare și care, aparent, îmbrăcase veșmântul candid al dezinteresului ... (din vol. în pregătire “Convorbiri, mărturisiri și corespondență cu profesorul Gheorghe Pârnuță” de George Nivcolae Podișor) Referință Bibliografică: Amintiri cu Gheorghe Pârnuță ! (III) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 219, Anul I, 07 august
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNUŢĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360903_a_362232]
-
bucuria Părintelui luminilor și rodul nostru Să nu uitam de iubire, de faptele bune, de rostul Ființelor umane pe acest pământ binecuvântat Cum trimisul Tatălui - Iisus Hristos - ne-a învățat! Mă rog ca tot gândul purificat să fie ocrotit Cu veșmântul înțelepciunii să fie învelit Privirea blândă, cuprindă universul drăgăstos, Cunoașterea adevărată, fie cuvântul Tău, Hristos! Referință Bibliografică: Pelerinaj de inițiere în misteriile lui Iisus / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1143, Anul IV, 16 februarie 2014. Drepturi de
PELERINAJ DE INIŢIERE ÎN MISTERIILE LUI IISUS de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364075_a_365404]
-
adevărul cu ce se întâmplă în afara cetății! Și ca și cum i s-ar fi părut caraghioasă imprudența promisiunii făcute, mâinile lui i se contractau spasmodic, gata să-l înșface pe cerșetor de piept dacă nu i-ar fi fost silă de veșmintele murdare de pe el. Cerșetorul începu deja să-i povestească tot ce știa și să răspundă la un puhoi de întrebări ce i s-au pus de cei adunați în jurul lui, căci s-a strâns lume ca la urs. Tragodas știa
PARTEA A II-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364090_a_365419]
-
propunând o perspectivă atipică, ce surprinde prin reprezentarea metonimică a simțurilor:„Fiind ecou nespuselor cuvinte/ Port gând smerit de înzăuat iubirea,/ Pohtirea ochiului aduce știrea:/ Ah, gura sufletului nu mă minte!// Dor nepereche-mi mistuie simțirea,/ Zarzării iernii își croiesc veșminte/ Și mă-nlumin străfulgerând morminte/ Cu măști de ierburi miruindu-mi firea.// Plânsu-m-au iambii? Corbii scurmă-n lună/ Cu gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide.// Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima, doar ea, străbuna/ Va-nmuguri
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
apoi din apa cea tare să bea...// Cineva mă pândea ... Mă pândea/ cu otravă spre ierburi răsfrânt.../ N-am știut că-n mine cineva/ are puterea pe sare și vânt/ să-și clădească un frâu pentru șa,/ temei pentru același veșmânt,/ eram prea aproape și, vai, de abia/ se zărea prefăcut în Cuvânt.../ N-am știut că-n mine cineva...” (N-am știut). Încă din această perioadă identificăm temele și motivele creației, dar și complexitatea stărilor existențiale, de la clipa de fascinație
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
o atmosferă de praznic ceresc Botezul nou-testamental al Anei Krisztovan, Cristian Ruja, Gheorghe Martin, Ioan Ruja, Samuel Gherman, Estera Gherman, Andreea Crețu, David Croitor. Mărturia înlăcrimată a noilor membri ai Bisericii Domnului, îmbrăcați în haine albe ca simbol al curățirii veșmântului sufletesc, a certificat că în viața lor a avut loc nașterea din nou, despre care Mântuitorul Isus Hristos a vorbit fruntașului fariseu Nicodim: „Adevărat, adevărat îți spun că, dacă nu se naște cineva din apă și din Duh, nu poate să
BUCURIE SFÂNTĂ PENTRU TOŢI CREŞTINII DIN MICHERECHI (UNGARIA) de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364207_a_365536]
-
i le dăduse arhiereul Caiafa în seara precedentă. Aducându-și aminte de asta, Baraba zâmbi, scoase moneda la vedere din sân, o privi ca pe un trofeu, o mai șterse încă o dată de mânecă apoi o băgă la loc în veșminte și-și spuse în sine că soarta îi jucase un renghi procuratorului Ponțiu Pilat. Și poate că cele două monede dăruite de Caiafa erau acum calea către libertate, mai gândea el. Hotărî deci că era cel mai bine să se
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
Acasa > Stihuri > Momente > NOAPTE ALBĂ Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 2168 din 07 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Dintr-un buchet... fluturi albi coboară Flori de argint pe pământ, Copacii goi îi înfășoară Într-un alb și străveziu veșmânt. Bătrânul ger când pipa-și aprinde Pufăie chiciură pe-obraji și gene Iar noaptea sub bolți de gheață se-ntinde Și-aprinde felinarele devreme. Natura lucitoare, albă Stă-n neclintire, fără glas Cerul murmură...Florile dalbe... Iar în zăpadă nici un
NOAPTE ALBĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364276_a_365605]
-
De-aș fi... Trandafir roșu de-aș fi, parfumul mi-aș răspândi Inimi poate-aș bucura, de dureri ele-ar uita... Iarba verde de aș fi, al meu plai l-aș înveli M-aș întinde pe pământ învelind-ul în veșmânt. Din păcate nu sunt floare și nici iarbă-nvelitoare, Sunt numai un...Trecător și atunci când am să mor... Vor plânge izvoarele, iarba și căprioarele, Vor ridica căpșorul dulce; aminte își vor aduce De o Doină din popor, ce-a trăit
DE-AŞ FI... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363090_a_364419]
-
Întâlnirea cu marele muzician Dinu Șerbănescu e întâlnirea cu un destin fenomenal al său și al muzicii românești. Îl va fascina romanța pe care o considera „limbă maternă” a sa, iar el, la rându-i va primeni romanța cu un veșmânt de gală. Va reveni la numele Gică Petrescu în 1934, când se va înființa în România Casa de discuri și fabrica Electrecord la care va colabora din anul următor pentru decenii de viață și de muzică magnifică românească, înregistrând cântece
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
Malciu Publicat în: Ediția nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Ai sosit ca o codană dornică de hârjoneală În mantia-ți lucitoare prinsă-n umeri cu beteală Și-ai intrat adânc în codri dănțuind printre copaci, În veșminte de aramă peste noapte să-i îmbraci. Coborât-ai maiestoasă de prin vii și din ponoare Luncilor să le furi floare să o pui la cingătoare, Dulci miresme și culoare să le dai copiilor Și flăcăilor mireasă, zân-a podgoriilor. După
TOAMNEI, RĂVAŞ DE IUBIRE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363152_a_364481]
-
un cântec blând cu evidența-n pumni alerg ridic statui lângă statui în palma mică aurie stă forma rod dintr-un gutui jocul a început de mult aripa ploilor ridică praful alert prin pietre stând precum coroana unui rege fără veșmânt cu ochiul strâmb cine alege-ntreb mimând că râd și-n jocul crud cine culege Referință Bibliografică: cine culege / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1048, Anul III, 13 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anne
CINE CULEGE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363170_a_364499]
-
din contemplarea naturii constau în...personificări. Exemple pot fi nenumărate: „Soarele, de sus, șăgalnic, raze mii ar vrea să-mpartă”; „Dar sunt doar un privitor/ Al naturii cu-a ei vrere...”; „Timpul urcă pe-a lui treaptă,/ Toamna-și scutură veșmântul”; Plânge copacul de lângă fântână,/ Adâncul de ape se rupe și el...”; O, tu, toamnă, doamna mea,/ Spune-i vântului să stea,/ Oprește-i dezlănțuirea/ Și alungă-i rătăcirea!”. Este ca și când poeta, asemenea unei zâne cu bagheta sa fermecată, însuflețește tot
NOU SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363140_a_364469]
-
candela arde și ziua, și noaptea sub crucea fără Iisus. Fitilul luminează chiar dacă Stana nu i-a mai turnat strop de untdelemn, din ziua în care a fost chemată-n oraș să-l recunoasca pe Cocor al ei, într-un veșmânt adus de Dunăre la mal, dar ... fără cadavru. Stana l-a găsit pe Iisus al ei”. Am admirat în toate scrisorile Melaniei bogăția lexicală. Poezia prozei. Și am spart, cu inima strânsă, citate din întregul scrisorilor, pentru a oferi cititorului
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
răzbate printre noduri înțelepciunea fură chipul sensurilor abandonate demult de femeia cu ochii din cărbunele timpului rătăcit printre aripi de pescăruși docilă așternere pe masa depărtării tăcerea o alege în taina pescarului de vini mai rămâne vântul să-și aleagă veșmântul de gheață sau foc și-apoi povestea se termină sau reîncepe în sacul în care infinitul se zbate între două alegeri zbucnește viața -acid al neputinței de a iubi într-un sărut al nopții cu dimineața renașterii nu mă iubi
VERDE ÎNŞELĂTOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363183_a_364512]
-
acum printre cuvinte ce zidesc morminte. Și gândul mă săgeată să fiu și eu cuvânt. Aducerile-aminte sunt șoapte vii, de-acum, când doar albastre taine în umbre se preling și lumânarea piere topită, ca o noapte ce singură-și țese veșmânt. Tristețe de duminică, sunt fericită acum! PRAG DE IUBIRE Te simt aproape, desigur, o himeră, mă locuiești și nu-mi ești chiriaș. Între cer și pământ, depărtarea mă cere, statornicia are și ea un cuvânt de spus. Și fiecare pas
CREANGA DE CUVINTE (POEME) 1 de CORNELIA JINGA HETREA în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363195_a_364524]
-
a fi; Pășind pe pragul fericirii, Conjug doar verbul a iubi. Cu firea-n plină înflorire, Cu hotărârea la oblânc, Adun seninul în rostire Și-n slove caut mai adânc. În sfera-n care doar lumina Îmi este hrană și veșmânt, Aflându-i vieții rădăcina, Pe strunele iubirii cânt. Referință Bibliografică: PE STRUNELE IUBIRII CANT / Georgeta Muscă Oană : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1757, Anul V, 23 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Georgeta Muscă Oană : Toate Drepturile Rezervate
PE STRUNELE IUBIRII CANT de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368311_a_369640]
-
ramuri triste, Sub pas domol, covorul moale De frunze-n ruginiu chircite. Din vremi trecute, ancestrale, În rece somn sunt adormite, Dar fi-vor iar îmbobocite, Urzind gingaș, din mii petale, Sub pas ușor, covorul moale Toamnei În nou bogat veșmânt multicolor Îmbraci natura ca de sărbătoare, Din largul șes spre culmi amețitoare Urcând în dulce vals șopotitor. Tu, frunzei, dai aspect seducător Prin noi nuanțe zilnic schimbătoare Și-n nou bogat veșmânt multicolor Îmbraci natura ca de sărbătoare. Timid, în
RONDELURI DE SEZON de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368320_a_369649]