943 matches
-
orientat spre îmbunătățirea marilor funcțiuni (circulație și respirație), dar și spre o reeducare funcțională a grupelor de mușchi afectați de această maladie. În urma dezechilibrului muscular, apar deformări, favorizate de poziția așezat. Este de preferat ca repausul să fie în decubit ventral, iar în timpul nopții vor fi utilizate atele, care, pe lângă menținerea unei poziții corecte, sunt un mijloc de prevenire a retracțiilor musculo-tendinoase. Timpul liber al bolnavului poate fi ocupat cu: elemente de ergoterapie, cu scopul de a evalua dificultățile acestuia sub
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
care urmează revenirea la poziția inițială. Metoda dă posibilitatea să se acționeze nu asupra musculaturii longitudinale, ci asupra centurilor transversale, printr-o activitate izometrică. Sistemul de mijloace folosit este de fapt de tracțiune și sprijin, mișcările fiind executate din decubit ventral sau la scara fixă din poziția așezat (Dumitru, 1981). NISTAGMUS (< fr. nystagmus, cf. gr. nystagmos - oscilație) - Mișcare ritmică involuntară a globilor oculari; constituie un simptom care traduce un dezechilibru. Mișcarea are două componente: una lentă sau tonică, de natură labirintică
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
administrarea de medicație antialgică și antiinflamatorie. Reeducarea funcțională se exprimă prin exerciții de intensitate moderată, executate lent, fără bruscări și cu evitarea șocurilor (sărituri, transport de greutăți etc.). Sistemul de acționare vizează în primul rând contracțiile izometrice executate din decubit ventral, dorsal și lateral, dar și în cvadrupedie. Ca metodă, se poate utiliza metoda Niederhöffer, care nu impune mobilizarea coloanei (Dumitru, 1981). PALOARE (< fr. pâleur, cf. lat. pallor, it. pallore) - Semn clinic orientativ în anemie concretizat prin modificarea culorii tegumentelor (decolorare
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
așezat, pe un scaun care să asigure flexia șoldului și a genunchiului la 90° C; în genunchi (corpul este pe verticală, iar sprijinul pe sol se face pe genunchi și vârful picioarelor); decubit (culcat), ce poate fi dorsal lateral sau ventral (facial); atârnat (corpul este menținut de către brațe, fără a atinge solul). POZIȚIONARE (de la poziție < fr. position, lat. positio, -onis, germ. Position) - Acțiunea prin care kinetoterapeutul asigură pacientului un aliniament corespunzător al corpului și segmentelor, pentru a reuși să-și îndeplinească
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și segmentelor, favorizând astfel derularea mișcărilor în funcție de scopul urmărit. Poziția fundamentală de decubit prezintă următoarele poziții derivate: a) decubitul dorsal - asigură relaxarea completă a corpului, o solicitare redusă a musculaturii, simetrie corporală și evită influențele negative asupra respirației; b) decubitul ventral, în care pacientul trebuie urmărit, deoarece pot apărea unele dificultăți, cum ar fi: hiperextensia coloanei vertebrale, proiectarea înainte a mandibulei, o senzație de apăsare la nivelul cutiei toracice, o accentuare a lordozei lombare, ca urmare a basculării anterioare a bazinului
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
la sugar în cursul lunii a doua; i) reflexul tonic optic, ce apare la nou-născut și persistă 1-2 luni; j) reflexul Landau, ce apare la 7-8 luni și persistă până la 2 ani (ținut suspendat în poziție orizontală și în decubit ventral, copilul face extensia capului și întinde membrele inferioare, iar dacă se flectează pasiv capul, copilul flectează și picioarele); k) reflexul de sprijinire, prezent la naștere, persistă 2 luni; l) reflexul de pășire, ce apare la 2 luni și uneori persistă
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
corpului. Tratamentul este orientat spre repaus pe un pat tare, cu un sul sub genunchi, pentru a descărca presiunea discului și a nu întinde nervul sciatic. Repausul la pat este favorabil pentru a începe tracțiunile ușoare din următoarele poziții: decubit ventral cu cifozarea regiunii lombare (se plasează o pernă sub abdomen; decubit dorsal cu picioarele ridicate și flexate din genunchi; tracțiunile din aceste poziții se execută prin intermediul unei centuri fixate pe bazin). Ca sistem eficient de lucru, se aplică metoda Niederhöffer-Becker
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
aceste condiții, acțiunile sunt determinate în mare măsură de structura corporală. Sistemul motor somatic este exprimat prin ansamblul neuronilor stabiliți la diferite niveluri ale nevraxului (spinal, bulbar, mezencefalic și cortical), având legături axonice care fac sinapsă pe motoneuronii din coarnele ventrale ale măduvei spinării, de la care pornește calea motoare finală. Acest sistem îndeplinește următoarele funcții: promotor al mișcărilor voluntare; adaptare a posturii corpului efectuată prin acomodarea tonusului muscular și poziționarea lui corespunzătoare pentru mișcările ce urmează a fi efectuate; coordonarea grupelor
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
organele interne, iar aplicarea sub formă ușoară, cu vârful degetelor, poate avea un efect calmant, relaxator. Formele de aplicare a tapotamentului sunt: „tocatul”, executat cu partea cubitală a auricularului sau a metacarpului corespunzător; „bătătoritul” - poate fi executat cu pumnul (partea ventrală) sau cu palma, sub formă de căuș; „plescăitul” - se execută cu fața palmară a degetelor; „percutatul” - se execută ușor, cu vârful degetelor depărtate între ele (Marcu, 1983). TARĂ (< fr. tare) - Orice anomalie ereditară susceptibilă să provoace o diminuare a rezistenței
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în momentul în care reușește să se ridice în patru labe, sprijinindu-se pe genunchi și pe mâini, mersul dobândește caracter mamalian, manifestat prin alternarea membrelor superioare cu cele inferioare. Aplicarea acestei metode impune participarea a trei kinetoterapeuți. Din decubit ventral, doi kinetoterapeuți sunt plasați de o parte și de alta, iar al treilea, la capul copilului. Exercițiile sunt executate la început în mod pasiv, pentru ca, treptat, să se ajungă la cele asistate, iar în sfârșit să fie abordate mișcările active
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
auxiliare. La membrul inferior, cele două puncte principale sunt condilul femural intern și calcaneul (prin imprimarea unei devieri în valg), iar cele auxiliare sunt capul femural în plica inghinală și marginea posterioară a marelui trocanter. Copilul se află în decubit ventral; se acționează asupra acestor puncte pentru a impulsiona mișcările de târâre sau de rostogolire. Metoda cuprinde indicații privind contractura adductorilor coapsei, pentru genu flexum și pentru piciorul echin (fig. 110). VOLKMANN (nume propriu) - Afecțiune musculară caracterizată prin fibrozarea și scurtarea
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Eugen Comșa, referitoare la utilajul litic șlefuit din epoca neolitică și din epoca bronzului de pe teritoriul României (COMȘA 1972, 252-256). Pentru stabilirea diferitelor tipuri morfologice de unelte din piatră șlefuită vom lua în considerare următorii parametri ai artefactelor: forma suprafețelor ventrală și dorsală, forma zonei active, forma secțiunii longitudinale și lungimea piesei. Primele două criterii vor fi utile în stabilirea grupurilor tipologice de încadrare a piesei, în timp ce ultimele două criterii vor fi utile și în determinarea primară a funcționalității diferitelor tipuri
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și șlefuită, de formă dreptunghiulară, trapezoidală sau triunghiulară, care se caracterizează prin asimetria secțiunii longitudinale, cu o zonă activă liniară constituită dintr-un unghi diedru simplu, astfel încât linia de convergență a suprafețelor late ale uneltei este situată în planul suprafeței ventrale a piesei sau în proximitatea acestuia (COTOI, GRASU 2000, 29) (Pl. 14/811; 15/8-11; 16/1-4; 17/1-4). Din punctul de vedere al utilității acestui grup de unelte, datele etnografice sugerează utilizarea lor în acțiuni de prelucrare a lemnului
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și șlefuită, de formă dreptunghiulară sau trapezoidală, cu o zonă activă liniară constituită dintr-un unghi diedru simplu. Linia de convergență a suprafețelor late ale uneltei variază, aceasta putând fi atât situată atât în planul sau în proximitatea planului suprafeței ventrale a piesei, cât și în planul median al secțiunii longitudinale. O trăsătură caracteristică a acestui grup de unelte este dată de faptul că raportul dintre lungimea și lățimea uneltei este mai mare sau egal cu 3 (URSULESCU 2000, 159). Având
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
iar una întreagă (Pl. 16/8; 17/8). Tipul 2 În acest tip am încadrat acele unelte din grupa dălți la care zona de convergență a unghiului diedru al laturii utile se situează în planul sau în apropierea planului suprafeței ventrale a piesei. Acestui tip îi corespund două piese întregi descoperite în cadrul așezării de la Hoisești (Pl. 16/6, 9; 17/6, 9). II.1.b. Determinarea tipologică a inventarului litic cioplit Pentru ordonarea tipologică a materialului de piatră cioplită descoperit în
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
lovit pe marginea unei fațete special amenajată, numită plan de lovire. Piesele astfel obținute se numesc produse primare de debitaj, pe acestea distingându-se: talonul, care este partea desprinsă din planul de lovire și reprezintă punctul de percuție. fața inferioară/ventrală, este partea care s-a detașat din nucleu, are o topografie plană, și prezintă, în apropierea talonului, o porțiune bombată numită bulb de percuție, pe suprafață apărând, în unele cazuri, urmele undelor de șoc. fața superioară/dorsală este partea care
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
proximală este partea apropiată de talon. partea distală este partea opusă talonului. În funcție de aceste elemente se realizează și redarea convențională, prin ilustrație, a pieselor din piatră cioplită. Acestea sunt redate cu talonul orientat în jos și depuse pe fața inferioară/ventrală. În acest fel se definesc laturile dreaptă și stângă ale piesei, axul piesei, care este dat de direcția de percuție și planul de aplatizare, care, în mare, este paralel cu fața inferioară (DEMARS, LAURENT 1992, 23). Tehnica retușării Această tehnică
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
tip este constituit de fracturile cu terminații ascuțite, care rezultă într-o muchie cu lărgime minimă. Acest tip de fractură este caracteristic pentru facturile de îndoire. Al doilea tip este dat de fracturile articulate, care se caracterizează prin curbarea suprafeței ventrale spre cea dorsală, acestea întâlnindu-se într-un unghi aproximativ drept. Acest tip de fractură este produs de aplicarea presiunii sau unei lovituri asupra unei suprafețe a laturii uneltei și este caracteristic fracturilor prin îndoire. Al treilea tip este definit
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
bază latura utilizată, în timp ce lungimea este definită ca valoarea maximă pe verticală a piesei. Cu cât această valoare este mai ridicată, cu atât piesa este mai potrivită utilizării pe un material dur. Următoarele caracteristici macroscopice urmărite sunt urmele de uzură ventrale și dorsale. Se stabilește astfel densitatea macro-fracturilor pe 10 mm de latură utilizată, înregistrarea făcându se ca >5/10 mm sau <5/10 mm. În cazul în care densitatea macrofracturilor este mai mică de 5/10 mm, este foarte probabil
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
fi putut indica prinderea uneltelor în coadă. Grupa tesle Teslele se caracterizează prin preponderența fracturilor articulate și de tip rupturi, acestea fiind prezente în special pe suprafața dorsală. Acest fapt, coroborat cu prezența, în majoritatea cazurilor, a lustrului pe suprafața ventrală și a striațiilor cu orientare oblică față de latura utilă, indică utilizarea acestui tip de unealtă în acțiuni diverse, variind de la cioplire la fasonare. Singurele constante determinabile din punctul de vedere al urmelor de uzură le constituie prelucrarea unui material cu
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
140, fișa catalog nr. 183). Piesa de la Hoisești este reprezentată în poziție verticală; atât la partea superioară, cât și la cea inferioară păstrează urmele atașării la cupa suportului și la baza acestuia. Înălțimea este de 10,4 cm. Pe partea ventrală, printr-o linie incizată sunt marcate talia și triunghiul pelvian, picioarele fiind despărțite printr-o incizie. Pe partea dorsală statueta este decorată cu pictură tricromă cu benzi late de culoare albă și brun-roșcată, cu bandă de bordură neagră, motivul fiind
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
în groapa cu nisip și asta producea un șoc în abdomen. A apărut săritura cu fața la ștachetă și trecerea acesteia prin forfecarea picioarelor. Apoi s-a trecut la o săritură în care corpul ajungea să fie paralel cu ștacheta, cu rostogolire ventrală, săritură ce nu se mai folosește în zilele noastre. În 1968, această probă avea să facă un pas uriaș, pentru prima dată ștacheta a fost trecută cu spatele, procedeul răsturnare dorsală devenind cel mai folosit procedeu. Richard Fosbury, cel care
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
pe o axă înclinată. Atunci începe restrângerea inelului de Qi (care nu este altceva decât Taemo-ul primitiv) care va strangula morula în mod progresiv până în a douăsprezecea zi, dându-i o formă de corn. Din acel moment apar fețele Yin, ventrală, respectiv Yang, dorsală. Această repliere are loc pe axa numită nodul lui Hensen care leagă punctul 4VG (Ming Men) de punctul 4VC. Aceste două puncte își vor conserva acțiunea capitală în gestiunea energiei înnăscute. În acest moment, se formează alte
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
să medităm câteva minute înaintea fiecărei ședințe de masaj. Primul contact este important, mâna așezându-se în mod firesc, fără ezitare, cu calm și încredere. Mai întâi se va atinge spatele, umerii, brațele, mâinile, picioarele, apoi gambele, capul și partea ventrală pentru a intra în mod progresiv în intimitatea corporală a subiectului. Pe durata masajului, este recomandabil să nu vorbim cu alte persoane. Este de asemenea indicat să nu se piardă contactul manual cu subiectul, între diferitele manevre. Lucrul la masă
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
mod favorabil. Să studiem acum masajul relativ la țesuturile Biao, adică cele care formează meridianele. Masajul pielii Primul țesut întâlnit este pielea, care reprezintă o suprafață medie de 1,70 m2 la adult. Grosimea ei este foarte variabilă: subțire pe partea ventrală, pe fața internă a membrelor și pe față, mai groasă pe fața dorsală, pe fața externă a membrelor, la nivelul craniului și al tălpii. Pielea cuprinde mai multe starturi suprapuse: • stratul cornos al epidermei, puternic încărcat în keratină, substanță responsabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]