984 matches
-
considerați fosile vii. Xifosurele ajung până la 60 de cm lungime. Corpul este acoperit cu o carapace puternic mineralizată, și este împărțit în prosomă - anterioar (sau cefalotorace) și opistosomă - posterior (sau abdomen). Prosoma este acoperită dorsal de o carapace semicirculară, iar ventral se găsesc cinci perechi de membre locomotoare și o pereche de chelicere. Marginile carapacei sunt acuțite, astfel încât xifosurile pot să se miște ușor prin nisipul și mâlul bazinelor. Orificiul bucal se află ventral, în centrul prosomei și este înconjurat de
Xiphosura () [Corola-website/Science/318109_a_319438]
-
acoperită dorsal de o carapace semicirculară, iar ventral se găsesc cinci perechi de membre locomotoare și o pereche de chelicere. Marginile carapacei sunt acuțite, astfel încât xifosurile pot să se miște ușor prin nisipul și mâlul bazinelor. Orificiul bucal se află ventral, în centrul prosomei și este înconjurat de coxele picioarelor. Ochii, în număr de 4, sunt amplasați dorsal pe prosomă, anterior ochilor se găsește un organ suplimentar, probabil funcționând ca un chemoreceptor. Chelicerele și primele patru perechi de picioare prezintă pe
Xiphosura () [Corola-website/Science/318109_a_319438]
-
de curățire a branhiilor. În spatele picioarele este un set de anexe, numite chilaria, care sunt foarte reduse în dimensiune și acoperite cu fire de păr și spini. ele au rolul unor buze. Opistosoma este nesegmentată. Lateral carapacea formează 6 țepi. Ventral, prima pereche de anexe reprezintă operculul genita, pe celelalte sunt dispuse lamemele branhiale. Opistotoma se continuă cu un țep caudal, numit și telson. La baza țepului se deschide orificiul anal. Sistemul nervos este constituit din creier, de la care pornesc conective
Xiphosura () [Corola-website/Science/318109_a_319438]
-
celelalte sunt dispuse lamemele branhiale. Opistotoma se continuă cu un țep caudal, numit și telson. La baza țepului se deschide orificiul anal. Sistemul nervos este constituit din creier, de la care pornesc conective ce enervează membrele și operculii branhiali. Lanțul nervos ventral este alcătuit din 6 ganglioni. Sistemul circulator este de tip deschis. Inima este alungită și tubulară care continuă cu o aortă. De la aortă, pornesc alte 4 artere, care se unesc în 2 vase longitudinale puternice. Sistemul digestiv este alcătuit din
Xiphosura () [Corola-website/Science/318109_a_319438]
-
opistosomă (abdomen) separate de un pedicel. Culoarea corpului variază de la maro la negru. Lungimea telifonidelor este cuprinsă între 25 - 85 mm în lungime, media fiind de 30 mm. Prosoma, alungita, este nesegmentata, dorsal acoperită cu o carapace puternic chitinizata, iar ventral - patru sternițe. Pe partea dorsal - anterioară a carapacei sunt dispuși o pereche de ochi mediani, așezați pe o proeminenta. Lateral, la nivelul primei perechi de picioare, sunt grupați câte trei ochi, însă numărul variază în funcție de specie. Ventral prosoma este acoperită
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
puternic chitinizata, iar ventral - patru sternițe. Pe partea dorsal - anterioară a carapacei sunt dispuși o pereche de ochi mediani, așezați pe o proeminenta. Lateral, la nivelul primei perechi de picioare, sunt grupați câte trei ochi, însă numărul variază în funcție de specie. Ventral prosoma este acoperită de sternițe sclerotizate și de coxele membrelor. Cele mai evidente structuri sunt coxele pedipalpilor, restul fiind acoperit de 4 sternițe înconjurate membrane moi, unde are loc articularea membrelor cu corpul. Sternițele și cele patru coxe ale picioarelor
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
revine primele 9 segmente. Dorsal, fiecare segment este acoprit cu plăchi chitinizate, numite tergite. Primul tergit este unit, iar celelalte 8 sunt împărțite median în două părți laterale. Separea mediana a tergitelor este diferită la diferite grupuri de telifonide. Partea ventrala a mezosomei este acoperită cu sternițe. Primul sternițe este foarte mic și redus. Împărțirea mediana a sternițelor lipsește sau este în funcție de gen. Pe al doilea segmente se deschi orificiile genitale și stigmele respiratorii. Sternițe și tergitele se acordă printr-o
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
în comun cu segmentarea corpului. Unele telifonide au una sau două omatide pe degmentul anal. Funcția lor este necunoscută, însă se știe cu nu recepționează lumină. Sistemul nervos este reprezentat de un creier dorsal, masa ganglionara subesofagiană și lanțul nervos ventral. Protcerebronul, o regiune a creierului, inervează ochii, tritocerebronul chelicerele, iar masă ganglionara - pedipalpii și picioarele. Lanțul nervos este alcătuit din 8 ganglioni. Sistemul circulator de tip deschis, nu se deosebește de modelul arahnidelor pulmonate. Inima poate fi situată doar la
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
Mesothelae posedă o opistosomă segmentată, ceva specific pentru toate arahnidele. La aceștia lipsesc glandele veninoase, morfologia și mărimea pedipalpilor foarte bine se aseamănă cu cea a picioarelor. Respiră prin două perechi de plămâni. Organele filiere sunt localizate median, pe partea ventrală opistosomă, între segmentele 4 și 5. Sistemul nervos este prezent și în opistosomă prin ganglioni. Acești păianjnei nu folosesc mătasea în mod activ la vânătoare. Intrarea în vizuina lor este înconjurată de fire de mătase. La atingerea lor de către vreo
Taxonomia păianjenilor () [Corola-website/Science/318322_a_319651]
-
în două regiuni: cap și trunchiul (numit și torace) segmentat, clar delimitate. Capul reprezintă regiunea anterioară, în formă de capsulă, alcătuită din acron și 3 - 4 segmente contopite. Pe partea dorsală a capului se află ochii simpli, anterior antenele, iar ventral orificiul și piesele bucale. Piesele aparatului bucal sunt mandibulele (superior) și maxilele (inferior), numărul lor este diferit. La unii reprezentanți orificiul bucal este precedat de o formațiune chitinizată, numită buza superioară. Mandibulele și membrele celui de al doilea segment al
Myriapoda () [Corola-website/Science/319634_a_320963]
-
sunt implicate în locomoție, copulare. Corpul miriapodelor este acoperit cu o cuticulă chitinizată, uneori încrustată cu săruri de calciu. Cavitatea internă a corpului miriapodelor se numește mixocel. Sitemul nervos este alcătuit din creier slab dezvoltat, conective perifaringiene și lanțul nervos ventral. Lanțul este compus din câte unul sau doi ganglioni în fiecare segment. Lichidele interne sunt pompate de o inimă tubulară dorsală. Inima este împărțiă în cameri ce corespund fiecărui segment. Fiecare cameră are câte două osteole. Anterior de la inimă pleacă
Myriapoda () [Corola-website/Science/319634_a_320963]
-
creier o aortă cefalică, iar lateral câte 1 - 2 arterii laterale. Vasele sangvine se deschid în mixocel, de unde prin osteole hemolimfa ajunge înapoi în inimă. Respirația are loc prin trahei - tuburi interne. Traheile se deschid în exterior prin stigme, situate ventral în fiecare segment. Tubul digestiv este constituit din mai multe regiuni. Anterior, după gură se află esofagul (intestin anterior) continuat de intestin mediu puternic dilatat, intestin posterior și se termină cu anus. În cavitatea bucală se deschid glandele salivare pare
Myriapoda () [Corola-website/Science/319634_a_320963]
-
inferior), cu buze cărnoase și prevăzută cu 4 mustăți: cele anterioare (pe buza superioară), scurte, iar cele posterioare (de la colțurile gurii), mai lungi. Dinții faringieni dispuși pe 3 rânduri. Linia laterală este completă. Înotătoarea dorsală începe foarte puțin înaintea înotătoarei ventrale; este destul de înaltă și excavată; ultima ei radie neramificată spinoasă este puternic îngroșată, cu zimți numeroși pe marginea posterioară. Înotătoarea anală nu ajunge până la baza înotătoarei caudale. Înotătoarea caudală este adânc excavată; lobul ei inferior, puțin mai scurt ca cel
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
are o lungime de 25 mm (inclusiv picioarele 40 mm), iar masculul 12 mm. Datorită dimensiunilor, acestă specie este una dintre cele mai specii de păianjeni araneomorfi din lume. Prosoma este foarte mică în comparație cu opistosoma, argintie cu 6 pete negre. Ventral prosoma este brună. Opistosoma are formă cilindrică. Dorsal este de culoare galbenă închis, spre regiunile laterale devine portocalie, ventral roșie. Regiunea anterioară a opistosomei este marcată de o dungă de culoare albă. Toată suprafața opistosomei este acoperită cu pete, de
Nephila clavipes () [Corola-website/Science/319317_a_320646]
-
una dintre cele mai specii de păianjeni araneomorfi din lume. Prosoma este foarte mică în comparație cu opistosoma, argintie cu 6 pete negre. Ventral prosoma este brună. Opistosoma are formă cilindrică. Dorsal este de culoare galbenă închis, spre regiunile laterale devine portocalie, ventral roșie. Regiunea anterioară a opistosomei este marcată de o dungă de culoare albă. Toată suprafața opistosomei este acoperită cu pete, de regulă circulare, albe. Chelicerele sunt negre. Picioarele sunt galbene-maronii, tarsul și metatarsul - negre. Tbia și femurul sunt acoperite cu
Nephila clavipes () [Corola-website/Science/319317_a_320646]
-
este o specie de păianjeni țesători aurii din familia Nephilidae. Dimorfismul sexual este foarte pronunțat. Femela ajunge până la 30 - 50 mm, iar masculul are numai 5 - 6 mm lungime. Prosoma este de culoare argintie pe partea dorsală, iar cea ventrală - neagră. Opistosoma este neagră, cu câteva fâșii albe laterale, pete neregulate ventral și 2 fâșii galbene dorsal. Uneori, prosoma este în totalmente gri. Chelicerele și pedipalpii sunt negri, însă uneori pedipalpii au nuanțe de roșu sau galben. Picioarele la fel
Nephila pilipes () [Corola-website/Science/319333_a_320662]
-
sexual este foarte pronunțat. Femela ajunge până la 30 - 50 mm, iar masculul are numai 5 - 6 mm lungime. Prosoma este de culoare argintie pe partea dorsală, iar cea ventrală - neagră. Opistosoma este neagră, cu câteva fâșii albe laterale, pete neregulate ventral și 2 fâșii galbene dorsal. Uneori, prosoma este în totalmente gri. Chelicerele și pedipalpii sunt negri, însă uneori pedipalpii au nuanțe de roșu sau galben. Picioarele la fel sunt negre, dar coxele și articulațiile sunt galbene. La femelele tinere, a
Nephila pilipes () [Corola-website/Science/319333_a_320662]
-
alb pe abdomen. Are corpul masiv, alungit și gros, capul relativ mic și botul scurt, aproximativ conic, cu gura inferioară semilunară. Buza de sus întreagă, cea de jos întreruptă la mijloc pe un spațiu mare. Cele 4 mustăți de pe partea ventrală a botului sunt turtite lateral. Este lipsit de solzi, iar corpul este acoperit cu cinci rânduri de plăci (scuturi) osoase mici longitudinale. Trăiește până la 100 de ani. Depune icrele la adâncimi de 8-20 m în fluvii, pe fund argilos și
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
până la marginile capului, dar spre deosebire de kaluga, nu trece pe partea laterală a capului. Spre deosebire de alte specii de sturioni gura deschisă este îndreptată spre față. Buza superioară este întreagă, continuă, pe când cea inferioară are o întrerupere largă la mijloc. Pe partea ventrală a botului se află 4 mustăți lungi, ovale sau turtite lateral, cu capetele franjurate. Pe parte posterioară a lor au anexe foliacee (asemănătoare cu o frunză). Mustățile depășesc buza superioară și ajung până la gură. Coada este heterocercă. Pedunculul caudal nu
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
lateral. Ambele membrane branhiale se concresc între ele, în regiunea jugulară, făcând o cută (pliu) liberă deasupra sistemului branhial și sunt neatașate de istm. Corpul este acoperit cu cinci rânduri de scuturi osoase longitudinale: un rând dorsal, două laterale, două ventrale. Numărul lor este următor: 11-14 scuturi dorsale, 41-52 scuturi laterale, 9-12 scuturi ventrale. Înotătoarea dorsală lipsită de spini are 62-73 raze moi. Înotătoarea anală are 28-41 raze moi și este lipsită de spini. Spini branhiali 24. La exemplarele tinere pielea
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
cută (pliu) liberă deasupra sistemului branhial și sunt neatașate de istm. Corpul este acoperit cu cinci rânduri de scuturi osoase longitudinale: un rând dorsal, două laterale, două ventrale. Numărul lor este următor: 11-14 scuturi dorsale, 41-52 scuturi laterale, 9-12 scuturi ventrale. Înotătoarea dorsală lipsită de spini are 62-73 raze moi. Înotătoarea anală are 28-41 raze moi și este lipsită de spini. Spini branhiali 24. La exemplarele tinere pielea corpului este acoperită cu scuturi osoase, proeminente. La exemplarele bătrâne scuturile sunt îngropate
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
se scufund sub apă corpul capătă un luciu argintiu, deorece printre perișorii de pe corp și picioare se formează o peliculă de aer (vezi "Argyroneta aquatica"). Ca și ceilalți păianjeni, dolomezii respiră prin plămâni (saci pulmonari) ce se deschid pe partea ventrală a opistosomii, iar peliculă de aer, care înconjoară inclusiv opistosoma, oferă oxigenul necesar respirației. Aerul îi face mai flotabili și dacă păianjenul nu se ține de vreun obiect subacvatic, țâșnește la suprafață, fiind complet uscat. Deși numărul ochilor păianjenilor "Dolomedes
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]
-
sunt prezente atât la exterior, cât și în interiorul corpului. Viermele inelat are 2 capete: unul anterior, cu orificiul bucal, și altul posterior, cu orificiul anal. Sistem circulator este de tip închis. Format din două vase sanguine longitudinale principale: dorsal și ventral (aceste vase sunt considerate inimi). Viermele inelat prezintă și un înveliș epitelio-musculator. Sistemul excretor este format din metanefridii. Viermii inelați respiră prin piele. Ramele se deplasează cu ușurință prin sol (ele mai fiind numite și ,plugarii solului"). Pentru a facilita
Anelide () [Corola-website/Science/316593_a_317922]
-
la vârful căruia se află gura mică, fără dinți. Au o singură înotătoare dorsală (a 2-a), bine dezvoltată, fără radii spinoase, înotătoarea anală este redusă, iar înotătoarea caudală mică sau lipsește. Înotătoarele pectorale sunt scurte sau lipsesc, iar înotătoarele ventrale lipsesc. Orificiul branhial redus la o gaură mică, situată la marginea superioară a operculului. La majoritatea speciilor, masculul are o pungă ventrală, numită cameră incubatoare, unde femela își depune icrele pe care masculul le clocește. După eclozare, larvele rămân un
Singnatide () [Corola-website/Science/316666_a_317995]
-
înotătoarea anală este redusă, iar înotătoarea caudală mică sau lipsește. Înotătoarele pectorale sunt scurte sau lipsesc, iar înotătoarele ventrale lipsesc. Orificiul branhial redus la o gaură mică, situată la marginea superioară a operculului. La majoritatea speciilor, masculul are o pungă ventrală, numită cameră incubatoare, unde femela își depune icrele pe care masculul le clocește. După eclozare, larvele rămân un timp în punga incubatoare. Familia singnatide este împărțită în 2 subfamilii: "Syngnathinae" (ace de mare sau singnații) și "Hippocampinae" (căluți de mare
Singnatide () [Corola-website/Science/316666_a_317995]